Page 80 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 80

Vineri  26  ianuarie  1968
                                                                                                                       DRUMUL  SOCIALISMULUI
           2


           In  organizaţiile  pioniereşti                                                         j

                        ,C       — 1 ■■         ------ -  ----------        '                     ir
                                                                                                   ii

                                                                                                   II
                                                                                                   li
                                                                                                   ll                                                                                                                       rector  adjunct  la  Direcţia  co­
                    ©  AO>                                                                         II                                                            Iaurtul,  brînza,   smîntâna,   ocolim.   Dacă   mecanismul   mercială  regională :
                                                                                                                                                                                              transportului  era  maî  bine  re­
                                                                                                   ti                                                           fructola  şi,  bineînţeles,  lapte­                          —  Mă  surprinde această  ves­
                                                                                                   19                                                           le,  au  tot  atâta  căutare  şi  se   glat  şi  unele  autocisterne  nu   te,  Eu  urmăresc  zilnic  modul
                                                                                                   II                                                           vînd  la  fel  de  repede  ca  pli­  rămîncau  în  drum  la   prima   in  care  se  face  aprovizionarea
                                                                                                   II                                                           nea  caldă.  Asocierea  nu-i  în-   zăpadă,  putea  fi  colectat  mai   unităţilor  dc  desfacere  cu  spe­
                                                                                                   II                                                           timplătoare.  Dacă  la  pline  şi   mult  lapte  şi  din   regiunea   cialităţile  dc  panificaţie  şi  sor­
                                                                                                   ll                                                           specialităţi  s-a  creat  lotuşi  un   noastră.  Au  fost  trasee,  în  ra­  timente  proaspete  dc  lapte.
            In  sfera  munoii   educative   oraşului  meu"  (Şcoala  genera­  Gojdu-Deva,  de  la  Liceul  pe­ 10                                               echilibru  între  ofertă  şi  con­  ionul  Sebeş  şi  Iiia,  pe   care
           din  şcoală,  un  rol  deosebit  de   lă  nr.  2  Petroşani).  dagogic  Deva.           II                                                           sum,  laptele  cu  derivatele  lui   maşina  I.C.IL.  n-a   circulat   Dacă  aşa  stan  lucrurile,  vă
                                                                                                                                                                                                                            asigurăm  că'vom  lua  măsuri.
           important  îl  are   activitatea   După  toate  aceste  exemple   îndrumate  de  organizaţiile  II                                                   continuă  să  fie  un  „măr al  dis­  zile  in  şir  Este  un  lucru  bun
           cultural-artisticâ  pionierească.   observăm  că  ponderea  în  acti­  de  partid  din  şcoli,  unităţile  II                                        cordiei"  între  furnizor  şi  co­  că  s-a  colectat  lapte  exlra-   Chiar  de  mîîne  vom  numi  oa­
                                                                                                                                                                                                                            meni  care  să  urmărească  cum
           In  complexitatea  ei,  această   vitatea  culturală  o  deţin  uni­  de  pionieri  au  făcut  paşi  în­ il  Ş f g P *                               merţ.  In  timp  ce  nesfirşita  dis­  plan  dinafara regiunii,  dar mai
           activitate  duce  spre  apropierea   tăţile  din  oraşe  sau  comune   drăzneţi  pe  linia  activităţilor  II                                        pută  se  repetă  la  toate  nive­  întîi  se  cer  valorificate  la  ma­  se  înlocuiesc  notele  de  coman­
           pionierilor  şi  şcolarilor  de  te­  mai  mari.  Unităţile  din  mediul   artistice,  ou  utilizat  forme  şi  ia                                   lurile,  de  mulle  ori  consuma­  ximum  toate  rezervele  şi  po­  dă  şi  dacă  în  unităţi  există
           zaurul  valorilor  spirituale  na­  rural  sînt  insuficient  ajutate   mijloace  variate  Ansamblurile   jj                                         torii  se  întorc  cu  sacoşa  goală   sibilităţile  pe  care  le  avem.  In   ţoale  sortimentele.   Dorinţa
           ţionale  si  universale,  la  cul­  mai  ales  de  consiliile  raionale   de  cîntece  şi  dansuri  ale  pio­  ii                                    acasă.                        discuţiile  avute  cu  tehnicienii   noastră este ca maşinile  T C.T.L
           tivarea  şi  valorificarea  tradiţii­  şi  orăşeneşti  Sebeş,  Hunedoa­  nierilor  si  şcolarilor  din  ora­  ii                                       De  ce  au  devenit  unele  pro­  Elvira  Lucaci,  Remus  Bertoiu   Smieria  să  treacă  pe  la  toate
           lor  cultural-artistice  locale,  la   ra,  Brad,  Alba  Iulia ;  se  parti­  şele  Petroşani,  Deva.  Hune­ ii                                      duse  lactate  o  floare  alît  de   şi şeful  de brigadă Marian  Bis-   unităţile  ce  desfac   produse
          dezvoltarea  gustului   pentru   cipă  la  foarte  puţine  activi­  doara.  montajul  prezentat  de  ii                                               rară  şi  laptele  un  produs  aşa   cârean,  am  desprins  şi  alte  as­  lactate.
           frumos.                       tăţi,  nu  csle  stinmlalâ  în  sufi­  Şcoala  generală  „Dr.   Petru   ii                                             de  scump  la  vedere ?  Sint  cî-   pecte  ce  îngreunează  circula­  —  Ce  părere   aveţi
            O  iniţiativă  lăudabilă  a  Con­  cientă  măsură  iniţiativa  unor   Groza"  din  Deva,  au  fost  spec­ ii                                        ţeva  din  întrebările  la  care  am   ţia  laptelui  spre  consumator.  despre  refuzuri ?
          siliului  orăşenesc  al  Organiza­  comandanţi  din  aceste  unităţi.   tacole  care  au  prilejuit  sărbă­ ii                                        căutat  răspuns  în  fluxul :  fur­  întrebat  care  sînt   relaţiile   —  Ele  sint  urmarea  aprecie­
           ţiei  pionierilor  din  Petroşani   Viaţa  culturală  a  detaşamente­  toririi  celei  de-a  XX-a  aniver­ îl                                        nizor,  comerţ,  consumator.  cu   comerţul.   ingineml-şef   rii  greşite  a  consumului  zilnic
           a  fost  jntîlnirea  cu  specialiştii   lor  si  unităţilor  trebuie  pri­  sări  n  Republicii   programe  ii                                         Primele  informaţii  ne  sînt   Silvestru  Greccanu  s-a  expri­  şi  o  teamă  nejustificată  de  a
           ..Muzeului mineritului".  Ia  care   vită  cu  mai  mult  simţ  de  răs­  bogate  în  conţinut  şi  în  inter­  it                                   furnizate  de  tovarăşul  Mihai   mat  foarte  plastic:     cămine  cu  marfă  la  ora  în­
           au participat  peste  250  de  pio­  pundere  din  partcu  organelor   pretare.  primind  adeziunea  de­ ii                                          Prună,  directorul  întreprinde­  —  Destul  de  proasto  Pro­  chiderii.  In  nici  un  caz.  ase­
           nieri  şi  şcolari  de  la  cele  cinci   proprii  ale  organizaţiei  pionie­  plină  a  speclaiorilor,  in  timo   ii                               rii  de  colectarea  şi  industria­
           unităţi  din  localitate.  Vorbin-   rilor.  Să  existe  mai   muPâ   ce  alte  serbări  şcolare  au  fost  ll                                       lizarea  la-ptelui  din  Simeria.                                            amnst—jcvb
          ciu-li-se  copiilor  despre  istori­  preocupare  faţă  de  continuita­  greoaie.  încărcate,   abundînd   ii
          cul  Văii  Jiului,  s-a  creat  ca­  tea  şi  alraclivitalea   întregii   in  recitări.  în  cîntece  ale  so­  !0                                           —  Sc  ştie  câ  aprovi­
          drul  prielnic  unor  discuţii  in­  activităţi  cultural-artistice.  liştilor  vocali.  I                                                                 zionarea  ritmică  a  popu­
          structive  pe  marginea  întrebă­  In  cadrul  serbărilor  şcolare   Stabilirea  cadrului  general   II                                                    laţiei  cu  lapte  şi  specia­
          rilor  puse  de  participanţi.  A­  care  s-au  desfăşurat  si  se  des­  al  activităţii  cultural-artistice   I                                          lităţi  lactate  csle  condi­
          ceasta  a  făcut  ca.  pe  detaşa­  făşoară  în  unităţi,  se  remarcă   pioniereşti  pune  în  faţa  con­  l»                                             ţională de realizarea  pla­
          mente.  aproape  toţi  pionierii   conţinutul  repei toriiloi,  valoa­  siliilor  pe  şcoli  ale  organi­  II                                              nului  în  unităţile  prelu­
          din  oraşele  Petroşani,  Petrila.   rea  interpretativă  a  unor  for­  zaţiilor  de  pionieri  sarcina  de   II                                          crătoare.  După  25   de
                                                                                                                                                                     zile,  cum  arată  situaţia
           Vulcan,  T-upeni,  să   viziteze   maţii  corale,  suilele  de  dan­  a  se  preocupa  cu  interes  de   •9                                                producţiei ?
          „Muzeul  mineritului",  unic  do   suri  populare.  Sub  îndruma­  conţinutul  programelor  şi  (le   I
          acest  fel  în  ţara  noastră.  rea  comandanţilor.  în  majori­  valoarea  formaţiilor  artistice,   i                                                 —  Nu  este  deloc  favorabilă.
            La Şcoala  generală  nr  2  Hu­  tatea  unităţilor  s-au  pregătit   contribuind  la  creşterea  efi­  II                                           Din  (latele  preliminare,  rezul­
          nedoara  s-a  realizat  o  Instruc­  programe  artistice  cu  un  pro­  cienţei  lor  educative  în  rîndul   1                                       tă  o  ncrealizare  de  10  la  sută
          tivă  întîlnire  cu  un  participant   fund  conţinut  patriotic  detaşamentelor şi  unităţilor ca­  ll                                               la  producţia  globală  şi  marfă.
           la  adunarea   populară  de  la   Au  fost  întilnUe  în  reper­  re  se  pregătesc  din  timp  pen­  I                                              Am  rămas  sub  plan  la  sorti­
           Alba  Iulia. din  decembrie  1913.   toriile  serbărilor  şcolare  o  va­  tru  sărbălorirea  Zilei  pionie­  I                                      mentele   principale:   lapte,
           tov.  Constantin   Brîncoveanu   rietate  de  imagini  frumoase,   rilor                I                                                            sminlînă,  brînză  de  vacă,  iaurt
          —  acţiune  care  a  fost  deose-,   s-au  afirmat  valori   artistice                  I                                                             etc.  La  unt  şi  brînză  telemea,
          bit  de  emoţionantă.          cum  sint  căluşarii  din  Vinerea,   AIIIÎL  MAR1Ş       I                                                            prevederile  planului  au   fost
            Există,  în  seria  activîlâţilor   jocurile  pâdureneşli  (le  la  Li­  instructor    I                                                            depăşite  cu  5  şl  respectiv  38
           culturale,  forme  ce  pot  do-   ceul  din  Ghelar.  cele  moţeşti   la  Consiliul  regional   I                                                    la  sută.  Nu  ne  simţim   bine
           bîndi  cu  uşurinţă  un  conţinut   de  la  Baia  de  Cris.  cele  (le  la   al  Organizaţiei  pionierilor  II   înainte  de  a  livra  laptele  la  I.C.I.L.,  brigadierul  zooteh­  nici  noi  să  fim  mereu  în  pos­  dusele  lactate  fac  anticameră   menea  fenomene  nu  sint  o  fa­
           pasionant.  Iată  un  exemplu:   Streini,  de  la  Gîrbova.  de  la                    !B   nie  Ion  Gîrbca,  dc  la  C.A.I‘.  Tciuş,  recoltează  probe  pentru   tura  celui  din  urmă.  Tot  ne­  (a  uşa  comerţului  şi  nu  sînt   talitate.  Noi  ne  vom  strădui
           micii  muzeografi  de  la  Liceul   clasele  II—IV  ale  Şcolii  nr.  4  Hunedoara—Deva  11   a  determina  procentul  dc  grăsime  al  acestuia.    cazul  porneşte  de  la  colecta­  luate  în  seamă.  In  primele  22   să  le  înlăturăm.
           din  Simeria,  conduşi  de  prof.                                                      ;a                                                            rea  cu  3910  bl.  de  Japte  mai   dc  zile  din  luna  ianuarie,  co­  La  întrebările  noastre  des­
           Beniamin  Basa,  au  colecţionat                                                        i                                       Foto:  I.  TEREK     puţin  fată  de  plan.  Unităţile   menzile  comerţului  sînt  mult   pre  desfacerea  nccorespunză-
           peste  200  de  piese,  organizând   Se  vor  deschide  noi  magazine ale  I.A.S.                                                                    agricole,  deşi  încheie  contrac­  sub  posibilităţile  noastre   dc   toare  a  laptelui  şi  produselor
           colţuri  muzeistice  şi  vitrine  in                                                                                                                  te  cu  noi,  nu  răspund  mate­  livrare.  Trebuie  să  facem  a­  lui.  ne-a  răspuns  şi  tovarăşul
           incinta  şcolii.  Printre  acţiunile                                                                                                                 rial  de  ncrcspcctnrea  lor.  Evi­  devărate  presiuni  pentru  a-i   Sabin  lloliciu,  vicepreşedinte
           reuşite  în  domeniul  cultural,   întreprinderile  agricole  de   scop,  Departamentul  I.A.S                                                       dent  că  în  acest  caz  planul  în­  determina  pc  responsabilii  de   al  Comitetului  executiv  al  Sfa­
           amintim  şi  concursurile  pe  te­  stat  şi-au  propus  să  desfa­  a  hotărî!  ca  pc  lingă  unită­                                               treprinderii  noastre este  Ia  dis­  unităţi  să  preia  marfa.  In  în­  tului  popular  regional  Hune­
           nia  .Frumuseţile  patriei  oglin­  că  în  acest  an  prin  reţeaua   ţile  de  desfacere  existente    A i  Y*                                     creţia  furnizorilor  dc  laple,  fă­  curcătură  şi  mai  marc  nc  pun   doara :
           dite  în  literatură"  (Şcoala  ge­  de  magazine  proprii,  lapte   in  30  de  oraşe  ale  tării,  să              M tlpO Î                         ră  ca  noi  să  putem  lua  nici  n   refuzurile  la  comenzile  făcute.   —  Consider  că  cea  mai  bu­
           nerală  nr.  2  Hunedoara),  ..Car­  şi  produse  lactate,  legume,   deschidă  magazine  in  alte 33                                                măsură.  Socotesc  necesar  ca   Ei In ic  primim  telefoane  şl  a-   nă  soluţie  în  scurtarea  drumu­
           navalul  recoltelor  bogate"  (Li­  struguri  şi  fructe,  ouă,  pă­  de  oraşe  din  regiunile  flă­                                                cel  puţin  la  încheierea   con­  dre.se  prin  care  ni  se  cere  să   lui  laptelui  de  la  producător
           ceul  Cîhelar),  Concursul  folclo­  sări,  preparate  din   carne,   cău,  Braşov,  Suceava,  Mu­                                                    tractelor  pc  acest  an  să   se   renunţăm  la  aprovizionarea  u-   la  consumator  ar  îi  ca  I.C.I.L.
           ric  „Să  ne  cunoaştem  cîntecul   ţuică,  vin  şi  numeroase   reş - Autonomă   Maghiară,                                                           prevadă  clauze  precise  pentru   nilâţilor.  De  multe  ori  maşina   să-şi  desfacă  singur  produsele
           şi  portul  popular  hunedorenn   alic  produse  agroalimentn-   Hunedoara,  Crişana,  Mara­                       u  sporirea                        ambele  părţi.                este  plecată  în   cursă  şi  a­  prin  unităţi  proprii,  speciali­
           (Liceul  pedagogic  Deva),  mon­  rc  proaspete,  in  cantităţi  ce                                                                                         —  Cînd  nti  văzut  că   tunci... ? I   Cîteva   exemple i   zate.  Pînă  atunci,  este  absolut
           tajul  muzical-literar  „Vitejii   depăşesc  de  2,5  ori  pe  cele   mureş.                                                                               şansele  de  aprovizionare   în  18  şi  10  ianuarie  a.c.,  maga­  necesar  să  fie  respectat  gra­
           neamului"  (Şcoala   generală   vîodule  anul  trecut.  In  acest         (Agcrpres)                                                                       scad,  ati  întreprins  ceva   zinul  nr.  27  din  Tcliuc  refuză   ficul  de  aprovizionare.  Comer­
           Lăpugiu  de  Sus),  „Pe  urmele                                                                                 •    O                                     măsuri ?                 312  litri  dc  lapte ;  în  zilele  dc   ţul  nu  trebuie  să  refuze  nici
                                                                                                                                                                                               5—7  ianuarie  a.c.,  unitatea  nr.   un  produs  dacă  esle  bun.  E-
                                                                                                                                                                  —  In  faţa  unei  necunoscule   4  llrail  refuză  252  lifri  dc  lap­
                                                                                                                                                                 atit  de  serioase,  am   sondat   le :  din  10  piuă  in  15  ianua­  venlualele  închideri  de  maga­
                                                                                                                                                                                                                             zine  penlru  inventar,  se  pot
                                                                                                                                                                 imediat  posibilităţile  de  apro­  rie  inclusiv,  unităţile  din  Hu­  anunţa  din  timp.
                                                                                                                                                                 vizionare  cu  lapte  din  alte  re­  nedoara  au  refuzat  290  cutii   La  capătul  acesfei  „călăto­
                                                                                                                                                                 giuni  In  bună  măsură  am  reu­  dc  smîntînă,  lft  kg  de  brînză,   rii"  a  produselor  lactate,  so­
           Adunări  generale  în  cooperativele  agricole                                                (Urmarc  din  pag.  1)    Muga,  secretar  al  Comitetului   şit  să  suplinim  golul  creat,  bi­
                                                                                                                                                                                                                        şi
                                                                                                                                                                                               sute  dc  borcane  dc  iaurt
                                                                                                                                   regional  Hunedoara  al  P.C.H.,   neînţeles  cu  cheltuieli  supli­  .alic  derivate.  Ln  un  sondaj  fă­  cotim  că  trebuie  să  se  facă  e­
                                                                                                                                                                                                                             forturi  din  toate  părţile  pen­
                                                                                                     nerul  Ioan  Dumitraş  —  la  sec­  care  a  subliniat  că  forma  ac­  mentare.  Aşa  se  şî   explică   cut  de  noi.  s-n  constatat  că   tru  desfacerea  ritmică  si   în
                                                                                                     torul  nostru  au  fost  create  su­  tuală  de  analiză  a  modului   desfacerea  unor  cantităţi  mai   în  mulîo  din  unităţile  obişnui­  cantităţi  suficienţe  a  laptelui
                                                                                                     ficiente fronturi  de lucru, mun­  cum  au  fost  îndepliniţi  indica­  mari  de  produse  decît  cele  re­  te  să  „refuze",  oamenii  ies  cu   şî  derivatelor  lui.  Unităţile  n-
                                                                                                     citorii  au  fost  plasaţi  cores­  torii  de  plan  pe  1967  şi  de dez­  zultate  din  laptele  colectat  din   sacoşa  goală.  ji menta re  să  sondeze  cu  mai
                                                                                                     punzător  pe  abataje  şi  locuri   batere  a  sarcinilor  de  plan  pe   regiunea  noastră.  Ne  vine  pesle  putinţă   să   multă  seriozitate  nevoile   de
                                                                                                     de  muncă.  Cu  toate  acestea,   1968,  corespunde  măsurilor  a­  Nici  lipsurile  din  bucătăria   înţelegem  o  astfel  de  practică   consum   O  conlucrare   mai
                                                                                                     va  trebui  să  concentrăm  pro­  doptate de Conferinţa  Naţiona­  I C.I.L.-uiui  n-au  fost  trecute   dăunătoare  de  care  uzează  co­  fructuoasă   între  furnizor  <i
                                                                                                     ducţia  celor  H  abataje  came­  lă  a  partidului.  Vorbitorul  a   cu  vederea,  deşi   tovarăşul                    beneficiar  ar  putea   rezolva
                                                                                                     ră  la  numai  G  abataje,  kentru   apreciat  că  aîît  darea  de  sea­  Prună  s-a  dovedit  prudent  şl   merţul.  Pus  în  faţa  acestor  ar­  multe  din  neajunsurile  exis­
                                                                                                     înlăturarea  strangulărilor   în   mă  prezentată,  cît  şi  vorbitorii   rezervat  cînd  a  fost  vorba  de   gumente,  iată  ce  ne   declară   tente.
                                                                                                     transport,  cred  că  csle  nece­  au  analizat  în  mod  just  activi­  deficienţe  interne.  Noi  nu  le  tovarăşul  Dumitru  Bogdan,  di-  s.  t r u t a
                                                                                                     sar  ca  conducerea  exploatării   tatea  conducerii   exploatării,
                                                                                                                                   problemele  majore  ale  produc­
             Cooperativa  agricolă   din   te  arăta  că   deşi  a  solicita*   Adunarea  generală  a  coope­  să  ia  măsuri  pentru  asigura­  ţiei.  Referindu-se  la  sarcinile
           Balomn*  a  obţinut  in  anul  tie-   pentru  prăşit  0,5  hectare  cu   ratorilor  a  scos  in  evidenţă   rea  unei  bune   funcţionări  a   ce  revin  minerilor  de  la  E.M.
           cut  rezultate  bune  pe   linia   porumb,  consiliul  de  conduce­  că  deşi  s-au  aplicat  cantităţi   puţului  nr.  5".  Legat  de  aceas­  Aninoasa,  tovarăşul  loachim
           sporirii  producţiei  agricole  ve­  re  i-a  repartizat  numai  0,25   importante  de  îngrăşăminte   tă  idee  inginerul  Virgil  Stă-   Moga  a  făcut  recomandări  şi
           getale,  ceea  ce  a  dovedit  o   hectare,  in  timp  ce  pe  30  de   chimice,  totuşi  o  bună  parte   ncscu,  de  la  sectorul  11,  a  ară­  a  dat  îndrumări  preţioase  con­
           preocupare  susţinulâ  a  oame­  hectare  cultura  a  rămas  neiu-   din  gunoiul  (le  grajd  nu  s-a   tat  că  brigăzile  de  mineri  în-   ducerii  exploatării,  organiza­
           nilor  (le  aici  pentru  folosirea   iretinulâ,  luînd  astfel  calea   utilizat.  De  asemenea,  iriga­  tîmpină  greutăţi  din  lipsa  dc   ţiilor  (le  partid,   sindicat  şi
           judicioasă  a  pămîntului.  Sub   silozului.  Probleme  asemănă­  ţiile  s-au  aplicat  pe  suprafe­  apă  pentru  perforaj.  Vorbito­  U.T.C,  Pentru  îndeplinirea  şi
           îndrumarea   organizaţiei   de   toare  au  ridicat  în  cuvintul   ţe  foarte  mici  (18  hectare).  rul  a  propus  să  se  studieze   depăşirea  sarcinilor de  produc­
           partid  din  unitate,  consiliul   lor   Eufrosina  Adani,   loan   Ţinind  seama  (Ie  rezervele   crearea  in  subteran,  unde  c-   ţie  esle  necesar  ca  toţi  facto­
           de  conducere  s-a  orientat  de   Bonta  şi  alţi  cooperatori,  fapt   de  oare  dispune  unitatea  pe   xisto  galerii  betonate,  a  unor   rii  de  răspundere.  întregul  co­
           a  organiza  cît  mai  bine  mun­  pentru  care  adunarea  genera­  linia  folosirii  intensive  a  pâ-   stocuri  tampon  dc  apă.  lectiv. să se  preocupe  rilai  mult
           ca,  de  a  mobiliza  toate  forţele   lă  a  apreciat  că  producţia  to­  mînlului  şi  a  sporirii  recolte­  In  centrul  atenţiei  partici­  de  organizarea   ştiinţifică  a
           la  executarea  la  timp  a  lu­  tală  de  porumb  înregistrată  la   lor,  pentru  acest  an  s-a  sta­  panţilor  la  adunarea  generală   producţiei  şi  a  muncii,  extin­
           crărilor  agricole.  Tocmai  da­  nivelul  unităţii  a  fost  diminu­  bilit  să  fie  utilizate  000  tone   a  salariaţilor,  au  slal  proble­  derea  mecanizării  lucrărilor  şi
           torită  acestei  preocupări,  cît   ată  cu  OG  tone.      de  gunoi  de  grajd,  73  tone  în­  me  cum  ar  fi  extinderea  me­  a  metodelor  moderne  de  ex­
           şi  muncii  rodnice  desfăşurate   Tot  în  legătură  cu  modul  de   grăşăminte  chimice  şi  50  tone   canizării  lucrărilor  şi  a  susţi­  tracţie.  îmbunătăţirea  aprovi­
           de  membrii  cooperativei,  ni­  folosire  a  pânnnlului.  în  da­  amendamente  calcaroase  care   nerii  metalice,  îmbunătăţirea   zionării  şi  transportului  în  sub­
           velul  recoltelor   obţinuie  la   rea  de  seamă  prezentată  se   vor   contribui  la  ridicarea   transportului,  respectarea  pro­  teran.  Va  trebui  acordată  mai
           principalele  culturi  a  fost  des­  arăta  că  datorită  germinaţiei   gradului  de   fertilitate  a  so­  ceselor  tehnologice  ş.n.  Ingi­  multă  atenţie  întăririi  discipli­
           tul  de  bun.  Astfel,  la  cultura   necorespunzătoare  a  cartofilor,   lului.  O  măsură  importantă   nerul  Florian  Andrccs'cu  a  pro­  nei  si  creşterii  răspunderii  fie­
           griului  pe  întreaga  suprafaţă   producţia  a  fost  slabă  Pe  una   se  referă  la  extinderea  iriga­  pus  în  această  direcţie  extin­  cărui  lucrător  —  de  la  şeful
           de  170  hectare  s-a  realizat  o   din  tarlalele  ocupate  cu  aceas­  ţiilor  pe  48  de  hectare  în  care   derea  încărcării  mecanice,  in­  exploatării  şi  pinâ  la  munci­
           producţie  medic de  1.750  kg  la   tă  cultură  în  suprafaţă  de *10   scop  a  fost  procurat  un  agre­  troducerea  şi  aplicarea  pc  sca­
           hectar,  revenind  27  tone  peste   hectare  unde  se  plantaseră  27   gat  de  aspersiune.  ră  largă  a  metodei  dc  organi­  torul  necalificat  —  ppnlru  rea­
           prevederile  iniţiale.  Şi  la  po­  tone  de  tuberculi  s-au  recol­  Reiiefînd  faptul  că  pâmîn-   zare  după  graficul  ciclic  şi  la   lizarea  ritmică  a  planului  de
           rumb.  care  a  ocupat  130  de   tat  numai  17  tone      tuI  poate  fi  mai  rodnic  dacă   lucrările  dc  investiţii.  Tot  le­  producţie.
           hectare,  producţia  a  depăşit   In  discuţiile  punate,  coope­                         gat  de  această  idee.  minerul
           2 200  kg  boabe,  la  tutun  700   ratorul  Avram  Văidean  pre­  esle  bine  gospodărit,  în  adu­  C'euţa  Mandra  a  propus  extin­
                                                                       narea  generală
                                                                                       cooperatorii
                                                                                                                     metalice  la
           kg  foi  la  hectar  etc.     ciza  că  germinaţia  slabă  a  car­  din  Balomir  au  făcut  nume­  derea  susţinerii   ,In   prezent
                                                                                                     toate  lucrările.
             în  dezbaterile  ce  au  avut   tofilor  s-a  datorat  în  primul   roase  recomandări  noului  con­  consumăm  mult  lemn   care
           loc  cu  prilejul  adunării  gene­  rînd  nivelului  scăzut  al  cali­  siliu  de  conducere,  pentru  fo­  esle  foarte  scump.  Dară  am   Modclorii  Ghcorghc  Ro­
           rale,  pe marginea  dării  de  sea­  tăţii  lucrării  (le  semănat.  De­  losirea  cît  mai  chibzuită  a  fie­  arma  în  fier,  dacă  nc-ani  preo­  şu  şi  Gcorgc  Bcldcş  dc  la
           mă  prezentată  de  către  consi­  şi  plantatul  s-n  realizat  me­  cărei  suprafeţe  de  teren,  mă­  cupa  mai  mult  de  recuperarea   atelierul  dc  modclâric  al
           liul  de  conducere,  cooperato­  canizat.  majoritatea  tubercu­  sură  care  în  final  să  contri­  şi  rerondiţionarea  armăturilor,   U.V. Calau, execută modelul
            rii  din  Balomir  s-au  referit   lilor  au  rămas  la  suprafaţă,   buie  la  sporirea  simţitoare  a
           mai  mult  la  rezervele  pe  care   încolţind  anevoios.  Ln  aceas­  nivelului  recoltelor  şi  a  veni­  am  putea  obţine  randamente   pentru  un  nou  grătar  dc
            le  are  unitatea  pe  linia  spo­  ta  s-a  adăugat  şi  repartizarea   turilor  cooperativei.  mai  mari".               cauper.
            ririi  producţiei  agricole  vege­  tardivă  a  culturii  pentru  în­                      In  încheierea  dezbaterilor  a
            tale,  scoţînd  în  acelaşi  timp   treţinere.  din  care  motiv  unii   Ing.  A.  POTOPEA  luat cuvîntul  tovarăşul  loachim
            la  iveală   aspectele  negative   cooperalori  au  plivit  mai  în-
            manifestate  în  activitatea  uni­  tii  buruienile  (lin  cartofi  sî  a-
            tăţii.                        poî  au  prăşit  cultura  fiind  ne­
             Referindu-se  la  această  si­  voiţi  să  lucreze  trei  zile  în   Dezvoltarea  viticulturii   şi                                                                                                             toare :  animalele  pâşuneazâ  in
                                                                       un  mijloc  eficient  de  consoli­ DE  CE  ESTE  SCĂZUT  RANDÂ                                                                                        tă  cale  însemnate  pierderi.
            tuaţie,  cooperatorul  Ioan  Istia-  loc  de  una.         pomiculturii,  ca  ramuri  inten­                                                                                                                     plantaţii,  aducînd  şi  pe  aceas­
                                                                       sive  ale  agriculturii,  constituie
                                                                                                                                                                                                                               Pe  lingă  cele  arătate,  in  li­
                                                                       dare  economico-organizatorică                                                                                                                        nele  locuri  pomii  sînt  distruşi
                                                                       a  unităţilor  cooperatiste  In  a­                                                                                                                   de  rozătoare  nefiind  protejaţi
                                                                       cest  sens,  la  Conferinţa  Naţio­                                                                                                                   pe  timpul  iernii,  sau  terenu­
                                                                       nală  a  partidului  s-a  subliniat                     ŢIILOR  ¥ 1 7 1 - POMICOLE                                                                    rile  pe  care  sînt  plantaţii  se
                                                                       necesitatea  creşterii  preocupă­                                                                                                                     lasă  inţelenite sau nefertilizatc.
                                                                       rii  şi  răspunderii  lucrătorilor                                                                                                                    Toate  acestea  fac  oa  randa­
                                                                       din  agricultură  pentru  extin­                                                                                                                      mentul  plantaţiilor  să   scadă
                                                                       derea  suprafeţelor  ocupate  cu   iedelor.  Astfel,  la  cooperativa   aici  nu  s-a  întins  sîrma.  O  si­  sau  stropit.  Intr-o  stare  neco-   vel  scăzut  al  veniturilor.  La   mult,  iar  investiţiile să  nu  poa­
                                                                       vii  şi  pomi  şi  pentru  ridica­  agricolă  din  Geoagiu  nu  s-au   tuaţie  asemănătoare  se  întîl-   respunzâloare  se  află  şi  plan­  cooperativele  agricole  din  Ha­  tă  fi  recuperate  în  întregime
                                                                       rea  randamentului  plantaţiilor.  executat,  conform  documenta­  ne.şte  la  cooperativa  agricolă   taţia  tînărâ  de  pe  10  hectare,   ţeg,  Silvaşul  de  Jos  şi  Unirea   şi  la  termen.
                                                                         In  vederea  realizării  sarci­  ţiei,  drumurile  de  acces  si  u­  din  Şpring.  In  anul  196G  uni­  fapt  ce  va  prelungi  mult  ter­  nu  s-au   respectat  întocmai   Înlăturarea  unor  astfel  de
                                                                       nilor  respective,  statul  a  a­  nele  lucrări  de  ameliorare  în   tăţii  respective  i-au  fost  acor­  menul  de  recuperare  a  investi­  prevederile  din  documentaţii­  anomalii  face  necesară  o  preo­
                                                                        cordat  şi  acordă  un  sprijin   plantaţia  de  vie,  ceea  ce  favo­  date   împrumuturi   pentru   ţiilor  făcute  cu  înfiinţarea  ei.  le  tehnice,  răminînd  ncexecu-   cupare  mereu  sporită  din  par­
                                                                       substanţial  unităţilor,  punin-   rizează  procesul  de  eroziune  a   procurarea   şpalierilor  nece­  Printre  cauzele  care  fac  ca   (ale  unele  lucrări  de  combate­  tea  conducerilor  cooperative­
                                                                       du-Je  la  dispoziţie  credite  pe   solului  şi  scăderea  producţi­  sari  susţinerii  viei  pe  5  hecta­  randamentul  plantaţiilor  viti­  re  a  eroziunii  solului  şi  dru­  lor,  a  organelor  agricole  şi
                                                                       termen  lung  penlru  procura­  ei  de  struguri.  De  asemenea,   re,  care  au  fost  achiziţionaţi   cole  să  fie  scăzut  se  numără   murile  de  acces,  iar  la  Burjuc,   bancare  pentru  a  asigura  o  fo­
                                                                       rea  materialului  săditor  şi  dc   la  C.A.P.  Şibot,  Romos  şi  Bo-   şi  inslalali  doar  pe  2  hectare,   şi  necompletarca  la  timp  a   Sîrbi  şi  Roşcani  nu  s-au  con­  losire  judicioasă  a  fondurilor
                                                                       susţinere,  precum  şi  în  scopul   bilna  nu  s-au  construit  sau   iar  restul  stau  transportaţi  în   golurilor  apărute.  De  la  înfiin­  struit  bazinele,  finlinile  şi  po­  materiale  şi  băneşti  destinate
                                                                       executării  altor  lucrări.  Fi­  instalat  bazinele  de  acumulare   vie.  Anul  trecut  s-au  mai  pro-'   ţarea  plantaţiei,  la  C A P.  Cis-   deţele  stabilite  prin  proiecte.   dezvoltării  viticulturii  şi  po-
                                                                        resc   esle  ca   investiţiile  e­  a  apei  şi  cele  pentru  pregăti­  curat  pentru  alte  5  hectare,   lei  nu  a  existat  nici  o  preocu­  In  alte  unităţi,  ca  de  pildă  la   mic-ullurii.  Fără  îndoială  câ
                                                                       fectuate  în  astfel  de  acţiuni   rea  soluţiei  de  stropit.  La  Şi-   slind  tot  nefolosiţi.  O  situa­  pare  pentru  completarea  vile­  CA.P.  Stremţ.  circa  70  la  sulă   reuşita  acestei  acţiuni  impune
                                                                       să  fie  recuperate  într-un  timp   bot apa  se  transportă  în  butoa­  ţie  asemănătoare  se  întâlneşte   lor  compromise   (peste  10  Ia   din  plantaţia  de  pe  73  hectare   o  analiză  temeinică  în  cadrul
                                                                       cît  mai  scurt,  iar  cooperative­  ie  cu  carele  de  ln  rîul  Mu­  şi  la  C.A.P.  Deal   sută),  unitatea  pierzând  anual   a  Înîirz.iat  inii..rea  pe  rod  cu   fiecărei  unităţi  a  situaţiei  ac­
                                                                        le  agricole  să  obţină  venituri   reş.  ocazionînd  cheltuieli  mu)'   Aplicarea  întocmai  a  com­  producţie  in  valoare  de  zeci  dc   2-3  ani.  pomii  nefiind  îngri­  tuale  a  plantaţiilor  şi  a  cau­
                                                                        însemnate.  Cum  se  prezintă   superioare  faţă  de  cazul  cînd   plexului  de  lucrări  agrotehni­  mii  de  lei.  Se  cunoaşte  bine   jiţi  conform  indicaţiilor  agro­  zelor  ce  au  influenţat  negativ
                                                                       însă  lucrurile  in  realitate?  Cî-   se  construia  bazinul  de  acu­  ce  specifice  plantaţiilor  viti­  faptul  că  o  plantaţie  de  vie   tehnice.  De  asemenea,  o  plan­  rezullatele  înregistrate.   sta-
                                                                       leva  exemple  denolâ  că  exis­  mulare.                   cole  constituie  un  factor  hotă-   este  eficientă  atunci  cînd  în   taţie  în  suprafaţă  de  113  hec­  bilindu-se  totodată  măsuri  e-
                                                                        tă  o  serie  de  deficienţe  oare   Unele schimbări  in  bine s-an   rîlor  pentru  ridicarea  eficien­  cel  mult  zece  ani  după  plan­  tare  caro  trebuia  să  intre  pe   ficîenle  în   vederea  obţinerii
                                                                                                     petrecut  şi  in  ceea  ce  priveş­  ţei  acestora.  Sînt  însă  şi  ca­  tare  se   recuperează  integral   rod  în  anul  trecut  la  coopera­  unor  venituri  maxime  de. pe
                                                                       fac  ca  fondurile  destinate  în­  te  trecerea  la  aplicarea  siste­  zuri  cînd  lucrările  de  între­  toate   cheltuielile   efectuate.   tivele  agricole  (lin  Dobrn.  Ră-   fiecare  hectar  ocupat  cu  pomi
                 In  gcrminatoarc  boabele  dc  cereale,  plante  tehnice  sau   fiinţării  plantaţiilor  de  vii  şi   melor  noi  de  susţinere.  Este   ţinere se  neglijează  în  mod  ne-   Dar.  în  cazul  unităţilor  amin­  (luleşti.  Mărău  şi  Gurasada  va   <an  vită  de  vio
              legume  Îşi  marchează  viabilitatea  prin  încolţire.  Aprecie­  pomi  să  nu  fructifice  (lin  plin.  vorba  de  folosirea  şpal ieri lor.   prrmis  La  cooperativa  agri­  tite.  criteriul  eficientei  econo­  fructifica  abia  în  acest  an  sau   IRANCHINI  FRlNCU
              rile  se  fac  la  Laboratorul  dc  controlul  seminţelor  din  Deva   O  primă  constatare  se  refe­  Se  constată  însă  o  tărăgănare   colă  din  Geoagiti.  în  anul  tre­  mice  nu  stă  permanent  în  a-   in  1969  tot  (lin  CMiza  neapli-   director  adjunct  la
              unde  se  apreciază  procentul  dc  germinaţie  a  seminţelor.  ră  la  ne respecta rea  întocmai   nejustificată  în  această  privin­  cut  pe  o  suprafaţă  de  12  hec­  fcnlia  factorilor  răspunzători.  cării  lucrărilor  de  în! re' in ere.   Sucursala  regională
                 IN  FOTO:  Sînt  verificate  calităţile  culturale  ale  unor                       ţă.  Cooperatorii  din  Şibol  an   tare  producţia  de  strueuri  s-n   Şi  în  ceea  ce  priveşte  pomi­  In  alte  cooperative  cum  sînt   lluncrtoara-Dcva  a
              noi  probe  dc  seminţe  pc  plante  leguminoase.         de  către  toate  cooperativele   plantat  spaţieri  pe  abia  1.5  ha   compromis,  nefiind  efectuate   cultura  există  o  serie  de  nea­  cele  din   Mihalţ  si  Vnţa  sc   (lăncii  Naţionale
                                                  Foto :  V.  ONOIU     agricole  a  prevederilor  pro-  din  cele  11  stabilite,  dar  nici  lucrările  de  săpat,  plivit,  legat  junsuri  care  determină  un  ni­  constată  unele  practici  dăună­  X.  TlRCOB
   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85