Page 80 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 80
Vineri 26 ianuarie 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI
2
In organizaţiile pioniereşti j
,C — 1 ■■ ------ - ---------- ' ir
ii
II
li
ll rector adjunct la Direcţia co
© AO> II Iaurtul, brînza, smîntâna, ocolim. Dacă mecanismul mercială regională :
transportului era maî bine re
ti fructola şi, bineînţeles, lapte — Mă surprinde această ves
19 le, au tot atâta căutare şi se glat şi unele autocisterne nu te, Eu urmăresc zilnic modul
II vînd la fel de repede ca pli rămîncau în drum la prima in care se face aprovizionarea
II nea caldă. Asocierea nu-i în- zăpadă, putea fi colectat mai unităţilor dc desfacere cu spe
II timplătoare. Dacă la pline şi mult lapte şi din regiunea cialităţile dc panificaţie şi sor
ll specialităţi s-a creat lotuşi un noastră. Au fost trasee, în ra timente proaspete dc lapte.
In sfera munoii educative oraşului meu" (Şcoala genera Gojdu-Deva, de la Liceul pe 10 echilibru între ofertă şi con ionul Sebeş şi Iiia, pe care
din şcoală, un rol deosebit de lă nr. 2 Petroşani). dagogic Deva. II sum, laptele cu derivatele lui maşina I.C.IL. n-a circulat Dacă aşa stan lucrurile, vă
asigurăm că'vom lua măsuri.
important îl are activitatea După toate aceste exemple îndrumate de organizaţiile II continuă să fie un „măr al dis zile in şir Este un lucru bun
cultural-artisticâ pionierească. observăm că ponderea în acti de partid din şcoli, unităţile II cordiei" între furnizor şi co că s-a colectat lapte exlra- Chiar de mîîne vom numi oa
meni care să urmărească cum
In complexitatea ei, această vitatea culturală o deţin uni de pionieri au făcut paşi în il Ş f g P * merţ. In timp ce nesfirşita dis plan dinafara regiunii, dar mai
activitate duce spre apropierea tăţile din oraşe sau comune drăzneţi pe linia activităţilor II pută se repetă la toate nive întîi se cer valorificate la ma se înlocuiesc notele de coman
pionierilor şi şcolarilor de te mai mari. Unităţile din mediul artistice, ou utilizat forme şi ia lurile, de mulle ori consuma ximum toate rezervele şi po dă şi dacă în unităţi există
zaurul valorilor spirituale na rural sînt insuficient ajutate mijloace variate Ansamblurile jj torii se întorc cu sacoşa goală sibilităţile pe care le avem. In ţoale sortimentele. Dorinţa
ţionale si universale, la cul mai ales de consiliile raionale de cîntece şi dansuri ale pio ii acasă. discuţiile avute cu tehnicienii noastră este ca maşinile T C.T.L
tivarea şi valorificarea tradiţii şi orăşeneşti Sebeş, Hunedoa nierilor si şcolarilor din ora ii De ce au devenit unele pro Elvira Lucaci, Remus Bertoiu Smieria să treacă pe la toate
lor cultural-artistice locale, la ra, Brad, Alba Iulia ; se parti şele Petroşani, Deva. Hune ii duse lactate o floare alît de şi şeful de brigadă Marian Bis- unităţile ce desfac produse
dezvoltarea gustului pentru cipă la foarte puţine activi doara. montajul prezentat de ii rară şi laptele un produs aşa cârean, am desprins şi alte as lactate.
frumos. tăţi, nu csle stinmlalâ în sufi Şcoala generală „Dr. Petru ii de scump la vedere ? Sint cî- pecte ce îngreunează circula — Ce părere aveţi
O iniţiativă lăudabilă a Con cientă măsură iniţiativa unor Groza" din Deva, au fost spec ii ţeva din întrebările la care am ţia laptelui spre consumator. despre refuzuri ?
siliului orăşenesc al Organiza comandanţi din aceste unităţi. tacole care au prilejuit sărbă ii căutat răspuns în fluxul : fur întrebat care sînt relaţiile — Ele sint urmarea aprecie
ţiei pionierilor din Petroşani Viaţa culturală a detaşamente toririi celei de-a XX-a aniver îl nizor, comerţ, consumator. cu comerţul. ingineml-şef rii greşite a consumului zilnic
a fost jntîlnirea cu specialiştii lor si unităţilor trebuie pri sări n Republicii programe ii Primele informaţii ne sînt Silvestru Greccanu s-a expri şi o teamă nejustificată de a
..Muzeului mineritului". Ia care vită cu mai mult simţ de răs bogate în conţinut şi în inter it furnizate de tovarăşul Mihai mat foarte plastic: cămine cu marfă la ora în
au participat peste 250 de pio pundere din partcu organelor pretare. primind adeziunea de ii Prună, directorul întreprinde — Destul de proasto Pro chiderii. In nici un caz. ase
nieri şi şcolari de la cele cinci proprii ale organizaţiei pionie plină a speclaiorilor, in timo ii rii de colectarea şi industria
unităţi din localitate. Vorbin- rilor. Să existe mai muPâ ce alte serbări şcolare au fost ll lizarea la-ptelui din Simeria. amnst—jcvb
ciu-li-se copiilor despre istori preocupare faţă de continuita greoaie. încărcate, abundînd ii
cul Văii Jiului, s-a creat ca tea şi alraclivitalea întregii in recitări. în cîntece ale so !0 — Sc ştie câ aprovi
drul prielnic unor discuţii in activităţi cultural-artistice. liştilor vocali. I zionarea ritmică a popu
structive pe marginea întrebă In cadrul serbărilor şcolare Stabilirea cadrului general II laţiei cu lapte şi specia
rilor puse de participanţi. A care s-au desfăşurat si se des al activităţii cultural-artistice I lităţi lactate csle condi
ceasta a făcut ca. pe detaşa făşoară în unităţi, se remarcă pioniereşti pune în faţa con l» ţională de realizarea pla
mente. aproape toţi pionierii conţinutul repei toriiloi, valoa siliilor pe şcoli ale organi II nului în unităţile prelu
din oraşele Petroşani, Petrila. rea interpretativă a unor for zaţiilor de pionieri sarcina de II crătoare. După 25 de
zile, cum arată situaţia
Vulcan, T-upeni, să viziteze maţii corale, suilele de dan a se preocupa cu interes de •9 producţiei ?
„Muzeul mineritului", unic do suri populare. Sub îndruma conţinutul programelor şi (le I
acest fel în ţara noastră. rea comandanţilor. în majori valoarea formaţiilor artistice, i — Nu este deloc favorabilă.
La Şcoala generală nr 2 Hu tatea unităţilor s-au pregătit contribuind la creşterea efi II Din (latele preliminare, rezul
nedoara s-a realizat o Instruc programe artistice cu un pro cienţei lor educative în rîndul 1 tă o ncrealizare de 10 la sută
tivă întîlnire cu un participant fund conţinut patriotic detaşamentelor şi unităţilor ca ll la producţia globală şi marfă.
la adunarea populară de la Au fost întilnUe în reper re se pregătesc din timp pen I Am rămas sub plan la sorti
Alba Iulia. din decembrie 1913. toriile serbărilor şcolare o va tru sărbălorirea Zilei pionie I mentele principale: lapte,
tov. Constantin Brîncoveanu rietate de imagini frumoase, rilor I sminlînă, brînză de vacă, iaurt
— acţiune care a fost deose-, s-au afirmat valori artistice I etc. La unt şi brînză telemea,
bit de emoţionantă. cum sint căluşarii din Vinerea, AIIIÎL MAR1Ş I prevederile planului au fost
Există, în seria activîlâţilor jocurile pâdureneşli (le la Li instructor I depăşite cu 5 şl respectiv 38
culturale, forme ce pot do- ceul din Ghelar. cele moţeşti la Consiliul regional I la sută. Nu ne simţim bine
bîndi cu uşurinţă un conţinut de la Baia de Cris. cele (le la al Organizaţiei pionierilor II înainte de a livra laptele la I.C.I.L., brigadierul zooteh nici noi să fim mereu în pos dusele lactate fac anticameră menea fenomene nu sint o fa
pasionant. Iată un exemplu: Streini, de la Gîrbova. de la !B nie Ion Gîrbca, dc la C.A.I‘. Tciuş, recoltează probe pentru tura celui din urmă. Tot ne (a uşa comerţului şi nu sînt talitate. Noi ne vom strădui
micii muzeografi de la Liceul clasele II—IV ale Şcolii nr. 4 Hunedoara—Deva 11 a determina procentul dc grăsime al acestuia. cazul porneşte de la colecta luate în seamă. In primele 22 să le înlăturăm.
din Simeria, conduşi de prof. ;a rea cu 3910 bl. de Japte mai dc zile din luna ianuarie, co La întrebările noastre des
Beniamin Basa, au colecţionat i Foto: I. TEREK puţin fată de plan. Unităţile menzile comerţului sînt mult pre desfacerea nccorespunză-
peste 200 de piese, organizând Se vor deschide noi magazine ale I.A.S. agricole, deşi încheie contrac sub posibilităţile noastre dc toare a laptelui şi produselor
colţuri muzeistice şi vitrine in te cu noi, nu răspund mate livrare. Trebuie să facem a lui. ne-a răspuns şi tovarăşul
incinta şcolii. Printre acţiunile rial de ncrcspcctnrea lor. Evi devărate presiuni pentru a-i Sabin lloliciu, vicepreşedinte
reuşite în domeniul cultural, întreprinderile agricole de scop, Departamentul I.A.S dent că în acest caz planul în determina pc responsabilii de al Comitetului executiv al Sfa
amintim şi concursurile pe te stat şi-au propus să desfa a hotărî! ca pc lingă unită treprinderii noastre este Ia dis unităţi să preia marfa. In în tului popular regional Hune
nia .Frumuseţile patriei oglin că în acest an prin reţeaua ţile de desfacere existente A i Y* creţia furnizorilor dc laple, fă curcătură şi mai marc nc pun doara :
dite în literatură" (Şcoala ge de magazine proprii, lapte in 30 de oraşe ale tării, să M tlpO Î ră ca noi să putem lua nici n refuzurile la comenzile făcute. — Consider că cea mai bu
nerală nr. 2 Hunedoara), ..Car şi produse lactate, legume, deschidă magazine in alte 33 măsură. Socotesc necesar ca Ei In ic primim telefoane şl a- nă soluţie în scurtarea drumu
navalul recoltelor bogate" (Li struguri şi fructe, ouă, pă de oraşe din regiunile flă cel puţin la încheierea con dre.se prin care ni se cere să lui laptelui de la producător
ceul Cîhelar), Concursul folclo sări, preparate din carne, cău, Braşov, Suceava, Mu tractelor pc acest an să se renunţăm la aprovizionarea u- la consumator ar îi ca I.C.I.L.
ric „Să ne cunoaştem cîntecul ţuică, vin şi numeroase reş - Autonomă Maghiară, prevadă clauze precise pentru nilâţilor. De multe ori maşina să-şi desfacă singur produsele
şi portul popular hunedorenn alic produse agroalimentn- Hunedoara, Crişana, Mara u sporirea ambele părţi. este plecată în cursă şi a prin unităţi proprii, speciali
(Liceul pedagogic Deva), mon rc proaspete, in cantităţi ce — Cînd nti văzut că tunci... ? I Cîteva exemple i zate. Pînă atunci, este absolut
tajul muzical-literar „Vitejii depăşesc de 2,5 ori pe cele mureş. şansele de aprovizionare în 18 şi 10 ianuarie a.c., maga necesar să fie respectat gra
neamului" (Şcoala generală vîodule anul trecut. In acest (Agcrpres) scad, ati întreprins ceva zinul nr. 27 din Tcliuc refuză ficul de aprovizionare. Comer
Lăpugiu de Sus), „Pe urmele • O măsuri ? 312 litri dc lapte ; în zilele dc ţul nu trebuie să refuze nici
5—7 ianuarie a.c., unitatea nr. un produs dacă esle bun. E-
— In faţa unei necunoscule 4 llrail refuză 252 lifri dc lap
atit de serioase, am sondat le : din 10 piuă in 15 ianua venlualele închideri de maga
zine penlru inventar, se pot
imediat posibilităţile de apro rie inclusiv, unităţile din Hu anunţa din timp.
vizionare cu lapte din alte re nedoara au refuzat 290 cutii La capătul acesfei „călăto
giuni In bună măsură am reu dc smîntînă, lft kg de brînză, rii" a produselor lactate, so
Adunări generale în cooperativele agricole (Urmarc din pag. 1) Muga, secretar al Comitetului şit să suplinim golul creat, bi
şi
sute dc borcane dc iaurt
regional Hunedoara al P.C.H., neînţeles cu cheltuieli supli .alic derivate. Ln un sondaj fă cotim că trebuie să se facă e
forturi din toate părţile pen
nerul Ioan Dumitraş — la sec care a subliniat că forma ac mentare. Aşa se şî explică cut de noi. s-n constatat că tru desfacerea ritmică si în
torul nostru au fost create su tuală de analiză a modului desfacerea unor cantităţi mai în mulîo din unităţile obişnui cantităţi suficienţe a laptelui
ficiente fronturi de lucru, mun cum au fost îndepliniţi indica mari de produse decît cele re te să „refuze", oamenii ies cu şî derivatelor lui. Unităţile n-
citorii au fost plasaţi cores torii de plan pe 1967 şi de dez zultate din laptele colectat din sacoşa goală. ji menta re să sondeze cu mai
punzător pe abataje şi locuri batere a sarcinilor de plan pe regiunea noastră. Ne vine pesle putinţă să multă seriozitate nevoile de
de muncă. Cu toate acestea, 1968, corespunde măsurilor a Nici lipsurile din bucătăria înţelegem o astfel de practică consum O conlucrare mai
va trebui să concentrăm pro doptate de Conferinţa Naţiona I C.I.L.-uiui n-au fost trecute dăunătoare de care uzează co fructuoasă între furnizor <i
ducţia celor H abataje came lă a partidului. Vorbitorul a cu vederea, deşi tovarăşul beneficiar ar putea rezolva
ră la numai G abataje, kentru apreciat că aîît darea de sea Prună s-a dovedit prudent şl merţul. Pus în faţa acestor ar multe din neajunsurile exis
înlăturarea strangulărilor în mă prezentată, cît şi vorbitorii rezervat cînd a fost vorba de gumente, iată ce ne declară tente.
transport, cred că csle nece au analizat în mod just activi deficienţe interne. Noi nu le tovarăşul Dumitru Bogdan, di- s. t r u t a
sar ca conducerea exploatării tatea conducerii exploatării,
problemele majore ale produc
Cooperativa agricolă din te arăta că deşi a solicita* Adunarea generală a coope să ia măsuri pentru asigura ţiei. Referindu-se la sarcinile
Balomn* a obţinut in anul tie- pentru prăşit 0,5 hectare cu ratorilor a scos in evidenţă rea unei bune funcţionări a ce revin minerilor de la E.M.
cut rezultate bune pe linia porumb, consiliul de conduce că deşi s-au aplicat cantităţi puţului nr. 5". Legat de aceas Aninoasa, tovarăşul loachim
sporirii producţiei agricole ve re i-a repartizat numai 0,25 importante de îngrăşăminte tă idee inginerul Virgil Stă- Moga a făcut recomandări şi
getale, ceea ce a dovedit o hectare, in timp ce pe 30 de chimice, totuşi o bună parte ncscu, de la sectorul 11, a ară a dat îndrumări preţioase con
preocupare susţinulâ a oame hectare cultura a rămas neiu- din gunoiul (le grajd nu s-a tat că brigăzile de mineri în- ducerii exploatării, organiza
nilor (le aici pentru folosirea iretinulâ, luînd astfel calea utilizat. De asemenea, iriga tîmpină greutăţi din lipsa dc ţiilor (le partid, sindicat şi
judicioasă a pămîntului. Sub silozului. Probleme asemănă ţiile s-au aplicat pe suprafe apă pentru perforaj. Vorbito U.T.C, Pentru îndeplinirea şi
îndrumarea organizaţiei de toare au ridicat în cuvintul ţe foarte mici (18 hectare). rul a propus să se studieze depăşirea sarcinilor de produc
partid din unitate, consiliul lor Eufrosina Adani, loan Ţinind seama (Ie rezervele crearea in subteran, unde c- ţie esle necesar ca toţi facto
de conducere s-a orientat de Bonta şi alţi cooperatori, fapt de oare dispune unitatea pe xisto galerii betonate, a unor rii de răspundere. întregul co
a organiza cît mai bine mun pentru care adunarea genera linia folosirii intensive a pâ- stocuri tampon dc apă. lectiv. să se preocupe rilai mult
ca, de a mobiliza toate forţele lă a apreciat că producţia to mînlului şi a sporirii recolte In centrul atenţiei partici de organizarea ştiinţifică a
la executarea la timp a lu tală de porumb înregistrată la lor, pentru acest an s-a sta panţilor la adunarea generală producţiei şi a muncii, extin
crărilor agricole. Tocmai da nivelul unităţii a fost diminu bilit să fie utilizate 000 tone a salariaţilor, au slal proble derea mecanizării lucrărilor şi
torită acestei preocupări, cît ată cu OG tone. de gunoi de grajd, 73 tone în me cum ar fi extinderea me a metodelor moderne de ex
şi muncii rodnice desfăşurate Tot în legătură cu modul de grăşăminte chimice şi 50 tone canizării lucrărilor şi a susţi tracţie. îmbunătăţirea aprovi
de membrii cooperativei, ni folosire a pânnnlului. în da amendamente calcaroase care nerii metalice, îmbunătăţirea zionării şi transportului în sub
velul recoltelor obţinuie la rea de seamă prezentată se vor contribui la ridicarea transportului, respectarea pro teran. Va trebui acordată mai
principalele culturi a fost des arăta că datorită germinaţiei gradului de fertilitate a so ceselor tehnologice ş.n. Ingi multă atenţie întăririi discipli
tul de bun. Astfel, la cultura necorespunzătoare a cartofilor, lului. O măsură importantă nerul Florian Andrccs'cu a pro nei si creşterii răspunderii fie
griului pe întreaga suprafaţă producţia a fost slabă Pe una se referă la extinderea iriga pus în această direcţie extin cărui lucrător — de la şeful
de 170 hectare s-a realizat o din tarlalele ocupate cu aceas ţiilor pe 48 de hectare în care derea încărcării mecanice, in exploatării şi pinâ la munci
producţie medic de 1.750 kg la tă cultură în suprafaţă de *10 scop a fost procurat un agre troducerea şi aplicarea pc sca
hectar, revenind 27 tone peste hectare unde se plantaseră 27 gat de aspersiune. ră largă a metodei dc organi torul necalificat — ppnlru rea
prevederile iniţiale. Şi la po tone de tuberculi s-au recol Reiiefînd faptul că pâmîn- zare după graficul ciclic şi la lizarea ritmică a planului de
rumb. care a ocupat 130 de tat numai 17 tone tuI poate fi mai rodnic dacă lucrările dc investiţii. Tot le producţie.
hectare, producţia a depăşit In discuţiile punate, coope gat de această idee. minerul
2 200 kg boabe, la tutun 700 ratorul Avram Văidean pre esle bine gospodărit, în adu C'euţa Mandra a propus extin
narea generală
cooperatorii
metalice la
kg foi la hectar etc. ciza că germinaţia slabă a car din Balomir au făcut nume derea susţinerii ,In prezent
toate lucrările.
în dezbaterile ce au avut tofilor s-a datorat în primul roase recomandări noului con consumăm mult lemn care
loc cu prilejul adunării gene rînd nivelului scăzut al cali siliu de conducere, pentru fo esle foarte scump. Dară am Modclorii Ghcorghc Ro
rale, pe marginea dării de sea tăţii lucrării (le semănat. De losirea cît mai chibzuită a fie arma în fier, dacă nc-ani preo şu şi Gcorgc Bcldcş dc la
mă prezentată de către consi şi plantatul s-n realizat me cărei suprafeţe de teren, mă cupa mai mult de recuperarea atelierul dc modclâric al
liul de conducere, cooperato canizat. majoritatea tubercu sură care în final să contri şi rerondiţionarea armăturilor, U.V. Calau, execută modelul
rii din Balomir s-au referit lilor au rămas la suprafaţă, buie la sporirea simţitoare a
mai mult la rezervele pe care încolţind anevoios. Ln aceas nivelului recoltelor şi a veni am putea obţine randamente pentru un nou grătar dc
le are unitatea pe linia spo ta s-a adăugat şi repartizarea turilor cooperativei. mai mari". cauper.
ririi producţiei agricole vege tardivă a culturii pentru în In încheierea dezbaterilor a
tale, scoţînd în acelaşi timp treţinere. din care motiv unii Ing. A. POTOPEA luat cuvîntul tovarăşul loachim
la iveală aspectele negative cooperalori au plivit mai în-
manifestate în activitatea uni tii buruienile (lin cartofi sî a-
tăţii. poî au prăşit cultura fiind ne
Referindu-se la această si voiţi să lucreze trei zile în Dezvoltarea viticulturii şi toare : animalele pâşuneazâ in
un mijloc eficient de consoli DE CE ESTE SCĂZUT RANDÂ tă cale însemnate pierderi.
tuaţie, cooperatorul Ioan Istia- loc de una. pomiculturii, ca ramuri inten plantaţii, aducînd şi pe aceas
sive ale agriculturii, constituie
Pe lingă cele arătate, in li
dare economico-organizatorică nele locuri pomii sînt distruşi
a unităţilor cooperatiste In a de rozătoare nefiind protejaţi
cest sens, la Conferinţa Naţio pe timpul iernii, sau terenu
nală a partidului s-a subliniat ŢIILOR ¥ 1 7 1 - POMICOLE rile pe care sînt plantaţii se
necesitatea creşterii preocupă lasă inţelenite sau nefertilizatc.
rii şi răspunderii lucrătorilor Toate acestea fac oa randa
din agricultură pentru extin mentul plantaţiilor să scadă
derea suprafeţelor ocupate cu iedelor. Astfel, la cooperativa aici nu s-a întins sîrma. O si sau stropit. Intr-o stare neco- vel scăzut al veniturilor. La mult, iar investiţiile să nu poa
vii şi pomi şi pentru ridica agricolă din Geoagiu nu s-au tuaţie asemănătoare se întîl- respunzâloare se află şi plan cooperativele agricole din Ha tă fi recuperate în întregime
rea randamentului plantaţiilor. executat, conform documenta ne.şte la cooperativa agricolă taţia tînărâ de pe 10 hectare, ţeg, Silvaşul de Jos şi Unirea şi la termen.
In vederea realizării sarci ţiei, drumurile de acces si u din Şpring. In anul 196G uni fapt ce va prelungi mult ter nu s-au respectat întocmai Înlăturarea unor astfel de
nilor respective, statul a a nele lucrări de ameliorare în tăţii respective i-au fost acor menul de recuperare a investi prevederile din documentaţii anomalii face necesară o preo
cordat şi acordă un sprijin plantaţia de vie, ceea ce favo date împrumuturi pentru ţiilor făcute cu înfiinţarea ei. le tehnice, răminînd ncexecu- cupare mereu sporită din par
substanţial unităţilor, punin- rizează procesul de eroziune a procurarea şpalierilor nece Printre cauzele care fac ca (ale unele lucrări de combate tea conducerilor cooperative
du-Je la dispoziţie credite pe solului şi scăderea producţi sari susţinerii viei pe 5 hecta randamentul plantaţiilor viti re a eroziunii solului şi dru lor, a organelor agricole şi
termen lung penlru procura ei de struguri. De asemenea, re, care au fost achiziţionaţi cole să fie scăzut se numără murile de acces, iar la Burjuc, bancare pentru a asigura o fo
rea materialului săditor şi dc la C.A.P. Şibot, Romos şi Bo- şi inslalali doar pe 2 hectare, şi necompletarca la timp a Sîrbi şi Roşcani nu s-au con losire judicioasă a fondurilor
susţinere, precum şi în scopul bilna nu s-au construit sau iar restul stau transportaţi în golurilor apărute. De la înfiin struit bazinele, finlinile şi po materiale şi băneşti destinate
executării altor lucrări. Fi instalat bazinele de acumulare vie. Anul trecut s-au mai pro-' ţarea plantaţiei, la C A P. Cis- deţele stabilite prin proiecte. dezvoltării viticulturii şi po-
resc esle ca investiţiile e a apei şi cele pentru pregăti curat pentru alte 5 hectare, lei nu a existat nici o preocu In alte unităţi, ca de pildă la mic-ullurii. Fără îndoială câ
fectuate în astfel de acţiuni rea soluţiei de stropit. La Şi- slind tot nefolosiţi. O situa pare pentru completarea vile CA.P. Stremţ. circa 70 la sulă reuşita acestei acţiuni impune
să fie recuperate într-un timp bot apa se transportă în butoa ţie asemănătoare se întâlneşte lor compromise (peste 10 Ia din plantaţia de pe 73 hectare o analiză temeinică în cadrul
cît mai scurt, iar cooperative ie cu carele de ln rîul Mu şi la C.A.P. Deal sută), unitatea pierzând anual a Înîirz.iat inii..rea pe rod cu fiecărei unităţi a situaţiei ac
le agricole să obţină venituri reş. ocazionînd cheltuieli mu)' Aplicarea întocmai a com producţie in valoare de zeci dc 2-3 ani. pomii nefiind îngri tuale a plantaţiilor şi a cau
însemnate. Cum se prezintă superioare faţă de cazul cînd plexului de lucrări agrotehni mii de lei. Se cunoaşte bine jiţi conform indicaţiilor agro zelor ce au influenţat negativ
însă lucrurile in realitate? Cî- se construia bazinul de acu ce specifice plantaţiilor viti faptul că o plantaţie de vie tehnice. De asemenea, o plan rezullatele înregistrate. sta-
leva exemple denolâ că exis mulare. cole constituie un factor hotă- este eficientă atunci cînd în taţie în suprafaţă de 113 hec bilindu-se totodată măsuri e-
tă o serie de deficienţe oare Unele schimbări in bine s-an rîlor pentru ridicarea eficien cel mult zece ani după plan tare caro trebuia să intre pe ficîenle în vederea obţinerii
petrecut şi in ceea ce priveş ţei acestora. Sînt însă şi ca tare se recuperează integral rod în anul trecut la coopera unor venituri maxime de. pe
fac ca fondurile destinate în te trecerea la aplicarea siste zuri cînd lucrările de între toate cheltuielile efectuate. tivele agricole (lin Dobrn. Ră- fiecare hectar ocupat cu pomi
In gcrminatoarc boabele dc cereale, plante tehnice sau fiinţării plantaţiilor de vii şi melor noi de susţinere. Este ţinere se neglijează în mod ne- Dar. în cazul unităţilor amin (luleşti. Mărău şi Gurasada va <an vită de vio
legume Îşi marchează viabilitatea prin încolţire. Aprecie pomi să nu fructifice (lin plin. vorba de folosirea şpal ieri lor. prrmis La cooperativa agri tite. criteriul eficientei econo fructifica abia în acest an sau IRANCHINI FRlNCU
rile se fac la Laboratorul dc controlul seminţelor din Deva O primă constatare se refe Se constată însă o tărăgănare colă din Geoagiti. în anul tre mice nu stă permanent în a- in 1969 tot (lin CMiza neapli- director adjunct la
unde se apreciază procentul dc germinaţie a seminţelor. ră la ne respecta rea întocmai nejustificată în această privin cut pe o suprafaţă de 12 hec fcnlia factorilor răspunzători. cării lucrărilor de în! re' in ere. Sucursala regională
IN FOTO: Sînt verificate calităţile culturale ale unor ţă. Cooperatorii din Şibol an tare producţia de strueuri s-n Şi în ceea ce priveşte pomi In alte cooperative cum sînt lluncrtoara-Dcva a
noi probe dc seminţe pc plante leguminoase. de către toate cooperativele plantat spaţieri pe abia 1.5 ha compromis, nefiind efectuate cultura există o serie de nea cele din Mihalţ si Vnţa sc (lăncii Naţionale
Foto : V. ONOIU agricole a prevederilor pro- din cele 11 stabilite, dar nici lucrările de săpat, plivit, legat junsuri care determină un ni constată unele practici dăună X. TlRCOB