Page 83 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 83
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R I L E . U N I Ţ I - V Ă J
ÎNAPOIEREA in capitala
A TOVARĂŞULUI
ION GHEORGHE KAUREA
Preşedintele Consiliului de neasa, erau prezenţi tovarăşii
Miniştri al Republicii Socialis Alexandru Bîrlâdeanu, Alexan
te România, Ion Gheorghe dru Drâghici, Janos Fazekas,
Maurer, Insolit de ministrul Gheorghe Râdulescu, Iosif
afacerilor externe, Corneliu Banc, Gheorghe Gaston Marin,
Mânescu, s-a înapoiat vineri vicepreşedinţi ai Consiliului de
la amiază In Capitală din vi Miniştri, membri ai guvernului
zita oficială făcută in Italia la şl alte persoane oficiale.
invitaţia preşedintelui Consi A fost de faţă Pasquale An
liului de Miniştri al Republicii tonio Baldocci, însărcinatul cu
Italiene, Aldo Moro. afaceri ad-interim al Italiei la
ANUL XX. NR. 4064 SIMBÂTÂ 27 IANUARIE 1968 4 PAGINI 25 DE BANI La sosire, pe aeroportul Bâ- Bucureşti.
(A'gerpres).
Adunări generale ale salariaţilor
Cu prilejul sărbătoririi încbîs!. Programul artistic preienlat
Un spectacol de
amatori «o casa
dc C lubul eioHieatelor
din Deva o
m agneţii»! publicul după primele apa*
Mecanizarea lucrărilor fi dăruire — iată „H a o u l tinereţii**,
r iţii |te secol. Un titlu adecvat revăr
sării de liocreţe fi veselie, uo program
rejpirînd prio toate punctele optimism
zilei de naştere miniere - cale sigură care a obţinut locul II la cel d e -il
V IM -lca concurs pe ţară.
Deschis ru programul
lo lijlilo r fi
orchestrei de m utică u ţo a rl. specia*
colul s-a dcslâfuraf pe on fundal în
permanentă m ijeare, (regia I od Bor*
dan). Interpreţii, rechemaţi insistent la
rampă de un public eoluiiast, au dove
a tovarăşului spre noi succese sală o tincrooirare perfecta iotre ece*
d it ca lită ţi lolcrp rela tivc, crelnd (n
care a
nâ fi spectatori, atmosferă
(inul p in ! la s firfito l
spectacolului.
Soliptii D orin Floreicu, Traiao C ri*
ciuneac, Traian Baociu fi ce ila lţi, au
ofe rit publicului posibilitatea unei
Vorbind despre felul în care de părere minerul şef de reale delectări In ambianta uoor va.
schimb Ladislau Gliezan. Ceea
loroase bucăţi de muzîc! tijo a ril (,,C !*
colectivul Exploatării miniere
icolae Ceauşescu Deva a încheiat bilanţul anu ce se câştigă prin faptul că lu ţu l", „V ia ţa mea", „R cvin o ", „T o -
rero“ ete ),
încălcarea se efectuează me
lui 1967, nu se poale trece cu
canizat şi fără efort fizic se
fapt
vederea un
deşi prin plan s-a deosebit: pierde de multe oii la perfo
prevăzut
cheltuirea unei sume importan rare. Durata acestei operaţiuni
te de la bugetul stalului, uni este nepermis de mare, dato
tatea a realizat beneficii. Este, rită uzurii înaintate şi întreţi La clubul
Masă tovărăşească oferită de incontestabil, un succes Ex nerii necorespunzâtoare a per
plicaţia lui o dau realizarea şi foratoarelor. De aceea propun
depăşirea tuturor sortimente ca ele să fie înlocuite sau re sindicalelor
parate La care, aş mai adăuga
Comitetul Central al Partidului Comunist Român lor de plan, creşterea conti necesitatea unor măsuri efi
nuă a gradului de mecaniza
re în subteran şi economiile ciente pentru realizarea pre
de peste 7 milioane lei la pre siunii necesare de aer com din Deva
Cu prilejul celei de-a 50-a Erau prezenţi membri şi scrisoare pe care ţi-au adresa ţul de cost. primat în abataje*.
aniversări a zilei de naştere a membri supleanţi ai Comite t-o ţie, au explicat de ce te Tntărind cele spuse de La
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tului Executiv al C C. al P.C.R., preţuiesc. Referindu-se la ceea ce au dislau Ghezan, şeful de briga
Comitetul Central al Partidu secretari ai CC. al PC.R, Cuvinte simple adine gîndi- făcut aceşti factori să-şi adu dă Iulian Dota, a făcut pro
lui Comunist Român a oferit, membri ai C.C. al P.C.R., ai le şi adine simţite, expresie a că prinosul la realizarea o punerea de a se efectua un
vineri seară, în saloanele Con Consiliului de Stat şi ai gu faptului că din 50 de ani de Grupul şcolar minier Gurabarza. In atelierul-şcoală, e biectivului comun : creşterea studiu minuţios asupra com UN REUŞIT
siliului de Miniştri, o masă to vernului, primii secretari ai viaţă, cu mult pesle 30 ai dă levi- din anul I C, în timpul unei lucrări practice dc con eficienţei economice, inginerul portamentului diferitelor ti
vărăşească. comitetelor regionale de partid, ruit mişcării revoluţionare şi trol. loan Vaidoş, şeful exploatării, puri de cauciucuri ce sc fo
Au participat tovarăşii preşedinţii sfaturilor populare binelui poporului din care cu Foto : V. ONOIU în darea de seamă prezentată losesc pentru aceste maşini dc
Nicolae Ceauşescu, cu soţia, regionale, conducători ai unor toţii facem parte Cei cate au în adunarea reprezentanţilor încărcat (şi care au pricinuit PR00RAM
Iop Gheorghe Maurer, cu so organizaţii obşteşti, membri de bucuria să fie alături de tine salariaţilor, amintea de pregă în anul trecui multe greutăţi)
ţii, Gheorghe Apostol, Alexan partid din ilegalitate, activişti in această luptă ştiu ce însem tirea încă din 1966 e tuturor şi stabilirea celui mai rezis
dru Bîrlâdeanu, Emil Bodna- de partid, militari ai forţelor nează dîrzenia, efortul, lupta condiţiilor pentru ca planul să tent. pentru a le putea procu
v?'*. Chivu Stoica, cu soţia, A noastre armate, oameni de şti pe care o duci pentru a pre De Ia Universitatea serală se realizeze ritmic, din prime ra din timp, în vederea înlo ARTISTIC
le zile ale anului, de preocu
lexandru Drâghici, cu soţia, inţă şi cultură. găti problemele şi soluţiile, de cuirii celor uzate
Paul Niculescu Mizîl, cu soţia, Toastînd In sănătatea tova votamentul tău pentru cauza parea peniru reducerea con „Pentru ca mecanizarea să-şi
Ilie Verdeţ, cu soţia. răşului Nicolae Ceauşescu. to revoluţiei şi pentru cauza po de marxism leninism— Deva tinuă a cheltuielilor de produc poată spune pe deplin cuvîn-
ţie şi traducerea în viaţă a u
La masă au luat parte tova varăşul Ion Gheorghe Maurer porului către care răspundem. nor măsuri de mare eficaci tul în anul 1968. sublinia ingi
răşii Santiago Carrillo, secre a spus: Cred, a spus tovarăşul Ion tate, izvorîte din acţiunea de nerul Mirrea Geală, sînt nece
tar general al Partidului Co Permileţi-mi ca în numele Gheorghe Maurer, câ îmî va Programul zilei dc luni, batere, orele 18-20 la Şcoa organizare ştiinţifică e produc sare măsuri caic să conducă la Programul <ir<h<flrel d« moiîcâ
munist din Spania, Alvaro celor de faţă să rostesc citeva fi îngăduit să sintetizez toate 29 ianuarie 1968 la generală „Dr. Petru ţiei şi a muncii — roade ale folosirea deplină a utilajelor, popular*. condus cu ccm pelenţi de a-
cnrdconijlul M iren i Olleanu, t a r t a
Cunhal, secretar general al cuvinte cu ocazia acestei ani simţămintele pe care această Groza”. unei activităţi bogate, desfă pc toate eelc trei schimburi si oferii publicului fi nn număr solo
Partidului Comunist Portu versări. aniversare ne face să le trăim, — Secţia economie — anul II, şurată pe toate fronturile, sub eliminarea tuturor staţionări înHclnnc aplaudai, a între ţin u t n hu
ghez, Just Lippe, secretar Comitetul Central al Parti ridicînd paharul în sănătatea predare, orele 17-20, în sala Programul zilei dc marţi, conducerea organizaţiei de lor din lipsa pieselor dc n i parte a upeclacnlolui, p rile ju in d o
al C.C. a) Partidului Comunist dului, Consiliul de Stat al Re la, pentru o viaţă lungă, pen- Sfatului popular al oraşului 30 ianuarie 19G8 partid. schimb. Sînt de pârei e.cfl.a- revărsare Hck eînlece în d e s ite , ma*
ieşirii in tc rţirrla tr de . D iirpilru R doi,
din Norvegia, care se află în publicii Socialiste România şî Deva. — Secţia economie, anul 1. Reluînd toate acesle jpîr- ceste deziderate se voi putea Trai.vs J.âdlu», M arinar» Hojd» ţi
vizită în ţara noastră. Consiliul de Miniştri înlr-o (Continuare în pag. a 3-a) predare, orele 27-2U. in Sala realiza numai prin repartiza a l|!i. - -r ■
— Secţia economie anul III, ghii" de săltare a realizărilor, rea proporţională n lăcătuşilor În tre g ii d« grupul de drnsalnr» (co-
dezbatere, crrele1 18-20, la Sfatului popular al oraşului participanţii la adunare au de pe toate schimburile, precum tre ra fia L itiu O m »), monologul corni*
Deva.
Telegrame de felicitare Şcoala generală „Dr. Petru — .Secţia filozofie, anul I şi monstrat că în fiecare din ele şi a eîte unui maistru meca e o-M liric (O m 'lelîgrnl) susţinui de
se găsesc rezerve importante
1. C-Vlanâ. cu pid u l ,,Ţambalele" (0 -
Groza'1.
nic pe fiecare schimb. De a
ro t—Rorrfan) ţi dans modern, «pecia-
III, dezbatere, orele 18-20,
— Secţia filozofie, anul II, dez la Şcoala generală „Dr. Pe pentru ca anul 1968 să îmbo semenea, propun alcătuirea u rolul preienlat de am atorii din Deva
găţească şi mai mult palma
o fost n rcuţîlă ncarie * publicului
Cu prilejul împlinirii vîrs- şedintele Republicii Social iste şi Pal Losonczl, preşedintele batere. orele 18-20, la Şcoa tru Groza". resul bunului renume cîştigat. nui colectiv care să studieze d< a sr io iîln i cu un progiam -cariat
la generală „Dr. Petru Gro
tei de 50 de ani, tovarăşul Federative Iugoslavia ; Todor Consiliului Prezidenţial al Re — Secţia construcţie de partid, Cum e şi firesc, introduce necesarul de piese «i suban- ţi bine pus ls punct, mai ale* dară
Nicolae Ceauşescu, secretar ge Jivkov, prim-seeretar al Co publicii Populare Ungare; za ". anii 11 şi 111 dezbatere, ore rea maşinilor de încărcat de samble pentru maşinile aduse ţinem cont de sceeificnl muncii ar
tistice a n e p ro ff«io niţlîlo r. Remarcăm
neral al Comitetului. Central mitetului Central al Partidu Wladyslaw Gomulka, prim-se- — Secţia construcţie de partid, le 18-20 Ia Şcoala generală mare productivitate a adus o din import, în vederea efectuă fcîntîlnirea rn peripeţiile lui Varalie
y 1 Partidului Comunist Român, lui Comunist Bulgar, preşedin cretai al Comitetului Central anul I, dezbatere orele 18 „Dr. Petru Groza". contribuţie substanţială la rii din timp a tuturor demer ţi ele. racului Sinedru. de dsta aceas
reşedinţele Consiliului de tele Consiliului de Miniştri al al Partidului Muncitoresc Unit 20, la Şcoala generală „Dr. Secţia istorie, anul II. dez creşterea randamentelor în a surilor solicitate la procura ta pc lilncal. prerenfalc (n monolog
<le inimosul ţi
inepuitahilul
L irîu
citat al Republicii Socialiste Republicii Populare Bulgaria, Polonez, şi Edward Ochab, Petru Groza". batere, orele 18-20 la Şcoala bataje şi Implicit la uşurarea rea lor". Om», ţi apariţia m icuţelor surori îl-
România, a primit telegrame şi Gheorghi Traikov. preşedin preşedintele Consiliului de — Secţia istorie, anul I, dez generală „Dr. Petru Groza". efortului fizic. Dar au fost ele GH COiMŞUTA măoeicu, care nu inealrlt sala.
de felicitare din partea lui tele Prezidiului Adunării Popu Stat al Republicii Populare Po folosite la întreaga capacita M icile rd u ţu c i de regie — renun
Leonid Brejnev, secretar ge lare a Republicii Populare lone ; .1. Ţendenbal, prim-se- te? „Nici pe departe — a fost (Continuare tn pag. a 3-a) ţarea la forma greoaie de începui
eu melndia
(dctiulnrea spectacolului
neral al Comitetului Central Bulgaria ; Alexander Dubcek. cretar al Comitetului Central ce-t poartă numele), o mai sim ţită
al Partidului Comunist al U prim-seeretar al Comitetului n! Partidului Popular Revolu susţinere a s o liţlilo r de ealre taraf
niunii Sovietice, şi Nikolai Central al Partidului Comu ţionar Mongol, şi J. Sambu, ţi intrare» mal ra p id ! in ritm a or-
rheslrei dc m uriră iiţo a rl ar face din
Podgornîi, preşedintele Pre nist din Cehoslovacia, şi Anto- preşedintele Prezidiului Mare transferării acestor spectacol o rs u ţitl rrpretenlaţie. Prin
zidiului Sovietului Suprem al nin Novotny, preşedintele Re lui Htiral Populai- al R. P. cadre de la alte uni pelicula reporierului-operator Ilie M lr-
U.R.SS. ; Kim Ir Sen, secretar publicii Socialiste Cehoslovace; Mongole ; Walter UIbricht, 0 ÎNSEMNATA REZERVA: ORGA tăţi din subordine. eescu, in eurînd li rom regăsi pe ar
general al C.C. al Partidului Ho Şi Min, preşedintele Co prim-seeretar al Comitetului Acest pas trebuie tiş tii de»eni In eec««o|e le le riia le .
Muncii din Coreea, şi Ţoi En mitetului Central al Partidu Centra! al Partidului Socialist sâ-1 facă cil mai de ..La Hanul lin e re |ii“ este un spec
Ghen, preşedintele Prezidiu lui celor ce muncesc din Viet Unit din Germania şi preşedin vreme pentru câ. du tacol bine realirat. Cu retuşurile dc
lui Adunării Populare Supre nam, preşedintele Republicii tele Consiliului de Stat al Re pă cum se vede. în regie amintite mai sus. succesul de
me a Republicii Populare De Democrate Vietnam ; Janos publicii Democrate Germane. NIZAREA MAI BUNĂ A MUNCII jurul argumentului puMic *s t' mai mare, constituind
mocrate Coreene; losip Broz Kadar, prim-seeretar al Co Au trimis, de asemenea, te- principal şi obiectiv premisa «nor turnee fn principalele
Tito, preşedintele Uniunii Co mitetului Central al Partidului (n. a. — iarna) cu ca lo e » !ilI|i ale regiunii.
muniştilor din Iugoslavia, pre Muncitoresc Socialist Ungar, (Confinuare în pag. a 3-a) re se motivează ne-
fluenţe, este un mo Din efectivele râma îndeplinirea planului, N. STÂNCII!
tiv, devine chiar unul se, vreo 60-70 de oa gravitează o serie în N R. In ru n u l rile i de ieri, a so
IN PRIMUL TRIMESTRU ESTE
Tovarăşului întemeiat, şi deci foar meni (dacă nu mai care vor constitui tot sit la redacţie n scrisoare purtînd
treagă de deficiente,
atunci
te obiectiv.
continuat
mulţi) au
NECESAR SĂ SE REALIZEZE 25 cînd te găseşte „des să-şl aducă contribu alîtea frîne în des semnătura secretarului com itetului de
coperit",
un
partid ţt organiratorultil gruprt sin
fără
ţia la „realizarea în
a
făşurarea ritmică
front de lucru ar tocmai" a sarcinilor producţiei. dicale de la I.G .O . Deva, prin care
sr nduc fe licită ri autorilor ţi Inter
Nicolae Ceauşescu LA SUTĂ OIN PLANUL ANUAL monios echilibrat, cu aferente anului ex A. OARGA preţilor spectacolului-
pirat. Ciocăneau pe
prea multe blocuri în
ici, pe colo, pe unde
fundaţii — aşa cum,
de fapt. s-a intîmplat erau de făcut reme
DE INVESTIŢII la şantierul nr. 4. dieri, completări sau
Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Dar nu numai aces alte lucrări, de valori
ta este motivul pen infime, cerute de be
Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România tru care în primele neficiari la recepţie.
In orice competiţie, na primului trimes două decade volu Practic, producţia re
Bucureşti fie ea chiar şi de tru, 4.500.000 leî este mul realizărilor este alizată de aceştia a
producţie, un Start producţia aferentă mic. Producţia a fost fost nulă f
sănătos asigură com lunii ianuarie. Statis începută într-un mod In ciuda acestor
La a 50-a aniversare a zilei Dumnea le mai profunde ale minerilor, sidentr- petitorului un dema tici operative, con foarte relaxat şi în neajunsuri s-au înre
voastră ele naştere, comuniştii, oamenii giştilor, constructorilor de maşini, lucră raj bun, şi prin a semnate după prime condiţiile diminuării gistrat şî abateri dis
muncii din regiunea Hunedoara, vă adre torilor de pc ogoare, intelectualilor hune- ceasta, o anumită su le două decade, con efectivelor cu 200 de ciplinare. In mai pu
sează, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, doreni, exprimăm încrederea lor fermă în perioritate, care-i în duc spre un procent muncitori. De ce ? ţin de două decade
cele mai calde felicitări şl urări de viaţă justeţea politicii partidului nostru, întrea lesneşte o corespun de realizări neaştep Pentru câ anul tre s-au consemnat 35 de
zătoare dozare a
e
îndelungată, multă sănătate, fericire per ga stimă, admiraţie şi recunoştinţă faţă fortului, şi, de cele tat de slabe : abia cut. în iureşul declan om'zile absenţe ne-
şat pentru realizarea
55,5 la sulă din pla
sonală şi noi succese în m ăreaţa operă dc Dumneavoastră, pentru contribuţia mai multe ori,.victo nul lunar. O situaţie planului, conducerea motjvate.
Intr-o situaţie ne
de propăşire a României socialiste. deosebită adusă la întărirea şi dezvolta ria. Cam aşa se în- necorespunzăloare a şantierului a uitat, corespunzătoare se
Devotamentul nemărginit faţă de cau rea potenţialului economic şi social al tîmplâ pesle tot. in cărei primă motivare sau nîci măcar n-a găseşte şî conduce
za poporului, hotărîrea şl fermitatea în patriei. clusiv într-o activita am aflat-o de la ingi venit să audă câ a rea şantierului. Ac
înfăptuirea liniei politice a partidului, ab Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae te de producţie spe nerul Ion Alba, ingi ceşti muncitori tre tualmente şantierul a
negaţia, pasiunea şi spiritul creator în Ceauşescu, că vom depune întreaga noas cifică, cum este cea ner şef adjunct al buie să-şi satisfacă rămas cu un şef de
pe care o desfăşoară
muncă, înaltele calităţi de militant revolu tră energie şi capacitate pentru înfăptui şantierul nr. 4 al şantierului : „fai na, concedii, că benefici şantier şi un singur
cu toate intemperiile
ţionar care v-au atras dragostea şl încre rea grandiosului program de înflorire a I. C S. Hunedoara ei, a fost cauza prin ază de învoiri con inginer şef adjunct,
form H.C.M. In pri
derea deplină a poporului român consti României socialiste, de ridicare a bunăstă Numai câ, spre deo cipală a nerealizări- ma decadă, cînd nu din trei cîţi erau a
nul trecut. Plecarea
tuie un exemplu însuflcţitor şi mobiliza rii materiale şi spirituale a poporului sebire de alţi ani, a- lor. Am avut, alunei mai exista riscul ne- celor doi adjuncţi s-a
tor, un puternic îndemn în întreaga noas român. iest colectiv a luat cinci mercurul ler- predârii anumitor o resimţit şi se va re
tră activitate. Toată stima, dragostea şi considera un start slab. de prost mometrului a coborît biective şi toată lu simţi în continuare
împlinind gindurile şi sentimentele ce ţia comuniştilor hunedorenl î augur, în competiţia sub minus cincispre mea putea răsufla în mersul producţiei,
realizării ritmice a zece grade, două zile uşurată, li s-au oferit Tn coordonarea şi ur
sarcinilor de plan. de stagnare efecti acesle drepturi. Şi au mărirea ei. De aceea,
Comitetul regional Hunedoara Din cele 25,8 procen vă". plecat în concedii, în conducerea I.C.S. Hu Centrala termică de la Fabrica de hîrtic din Fctreşti.
te din planul anual, Iarna, cu întregul masă. să se încheie Peste cîtcva zile ea va intra In funcţiune, asigurîod
nedoara va trebui să
al P.C.R. cit reprezintă sarci său cortegiu de in o dată toate socotelile. analizeze posibilitatea fabricii 20 tone aburi pe oră, Ia o presiune dc 16 at
mosfere.
înscrisă in calendarul rioada dintre 1 şi 20 fe a însumat, intre altele o dimensiuni calitative, de această dată o bogată
celor mai reprezentative bruarie va fi un bun perioadă în care oamenii părerile si propunerile activitate pentru a adău roase activităţi adresate
au cumpărat şi au citit
manifestări culturale, prilej de bilanţ pentru numeroase cărţi din ce LUNA CĂRŢII lor constituind mai ales ga un plus de calitate minţii şi inimii, menite
,,Luna cărţii la $ate<e, a scriitori şi editori pentru pentru Editura agrosil multiplelor acţiuni ini să sporească interesul
junsă la cea de-a opta trasarea unor noi jaloa le mai diverse domenii vică un serios sprijin ţiate in perioada „Lunii pentru lumina şi frumu
ediţie, are In acest an ne pe drumul realizării de activitate, tipărite in pentru profilarea viitoa cărţii la sate", seţea cărţii, „Luna cărţii
un plus de semnificaţie, şi receptării altor valori limbile română şi ale doctorii Editurii Politi rerea acestora despre gustului şi cerinţelor ca rei sole producţii de car Pentru stimularea răs la sate** este un profund
act de cultură, cu aspec
datorită noilor măsuri culturale, corespunzătoa naţionalităţilor conlocu ce, ai editurilor agro valoarea şi oportunita re se apropie din ce în te. pândirii cărţii. Uniunea te multiple, care presu
luate de partid si de re etapei actuale, iar itoare. Valoarea cărţilor silvică, ştiinţifică, medi tea cărţilor tipărite, des ce mai mult’de cele ale Cele aproape 8.000 de Centrală a Cooperative pune din partea tuturor
stat, care lărgesc per pentru cititorii de la sate intrate in librăriile şi cală, a tineretului şi ai pre tipurile de ediţii cu cititorilor de la oraşe. librării, raioane de libră lor de Consum va lansa organizaţiilor de masă şi
spectivele satului nostru să-i cunoască pe o parte cooperativele săteşti în celei pentru literatură mare pătrundere in lu Cu o şi mai mare a rii in magazinele coope obşteşti solicitudine şi o
socialist, creează acestu dintre cei care le-au um această vreme se ridică vor discuta încă o da mea satului, despre te tenţie i'or fi studiate raţiei de consum, 16 li in luna februarie uit sporită contribuţie pen
concurs cu premii, me
ia posibilităţi să urce plut în mod util timpul la peste 100 de milioane tă cu cititorii în cadrul mele destul de numeroa cu acest prilej cerinţele brării şi secţii „Cartea nit să desemneze pe cei tru reuşita acestei mani
alte trepte superioare, prin scrierile lor. Tim lei. consfătuirilor ce vor a- se ce vor trebui abor specialiştilor de la sate prin poştă** şi cei peste mai activi difuzori dc festări.
spre o lot mai amplă ci pul de la ultima ediţie Dornici să-şi vadă vea loc in numeroase lo date cu prioritate in vii chemaţi să ridice agri 10.000 de difuzori de corle din mediul rural.
BRAD
AL
vilizaţie şi cultură. Pe a „Lunii cărţii la sate“ roadele muncii lor, re- calităţi, consemnind pă tor. Deci un sondaj al cultura socialistă la alte carte vor desfăşura şi Prilej pentru nume redactor Ia „Agerpres"
V