Page 84 - Drumul_socialismului_1968_01

2 DRUM'Jl SOCI/5! 'IUI Simbolc 27 ionuano 1^63

C u m îm i converg imaginile alungite ale lucrurilor, 3
in care îşi ajld sens definitiv zbaterea
aripei grele in ceas de cumpănă — vislcsc
păsările lumii spre acest port final, J
apoteoză începuturilor şl oricărui sfirşit O
p o r n e ş t e arc de triumf, curcubeu, ţipăt
şi insemn al bucuriilor şi tristeţilor
omeneşti <
al tuturor existenţelor ştiute şi neştiute, z
matrice a darului conştient ori inconştient
s e t e a de-o frumuseţe care răpeşte luminii Ui
miliardele de carate pentru a le incrusta
pe simbolul străveziu al clipei. o
t\. MARTINOVICI
Mă răsucesc ca brazda, întoarsă-n
primăvară,
Mai reavăn cum trec anii prin gesturile
r
mele ;
Şdeţavi Creşte pămîntul plin din ele I J
Seminţe-ngrop mai rare — scot rod mai
Un prieten al Prin gesturi de iubire, de arbori şi de ţară S e m n e D
învăţ tot de la glie cum să-mi hrănesc
Din ploaia timpurie, căzută necesar. puterea Ţi-a fulgerat in plete O
lui Eminescu N-auziţi cum erecte, Insetoşarea minţii şi sarea ei şi mierea întiiul fir ite-argint. <
Să-ţi spun, să nu-ţi spun ?
Se ţărmuresc cu grijă şi săbuit hotar.
z
Apele-oglinzilor nu mint...
Caco- ine pc dealurile sărutate dc slaminc şi frunze, Cum ştie apa-n munte Oare-ai simţit şl tu primele fot LlJ
printre steaguri, sub paşii întemeietorilor,
Desprinsă dc izvor
in fagurii dc miere şi-n struguri ?
cum apun,
Chiar sub a stincii punte
la Alba lu lia La poarta casei mele, pragul o mult mai inall Să-şi taie matcâ-n jos, tăcute şl grave, o
.A făcut in ultimele două decenii,
o viguroasă mutaţie ontologică, Aşa-mi porneşte setea : din depărtate toamne, peste noi ?
un salt in sus. riu spre Frumos ! Sau mai crezi, încă mai crezi,
spre creştere... EVU EUGEN că steaua noastră
Anul acesta se vor împlini fiecare scară pat deosebit, pu- cu ei era prieten mai b)in"), Creşte pămjntul !... n-o sâ-şi tremure raza ©
125 de ani de la naşterea lui nîndu-i de bună seamă un dragostea pentru oamenii sim­ Nu vedeţi cum creşte, sub cernerea marilor zăpezi ?
Ştefan Cacoveanu, umil din străjac umplut cu otavă şi o pli, pentru natură şa. în toate ? Să-ţi spun, să nu-ţi spun ?
cei mai buni prieteni din tine- vclinţă" (G. Călinescu, idem). Reintilnirca cu aceste pagini, Şi inima-i bate. I u b i r e Mă va trăda — $tiu — firul dc argint
reţe ai lui Mlhai Eminescu. In anii 1868 — 1869, cei doi care vedeau lumina tiparului N-auzi(i cum ii bate ? căci apele oglinzilor, D
Originar din Ciugudul de Sus s-ou reintilnit la Bucureşti. Şi ciută, adincile apc-ale oglinzilor,
acum 40 dc ani si mai bine, o-
(Alba), după ce studiază la Aiud Intr-o odaie cu „o masă mică jeră cititorului de astăzi clipe şi-n boabe ne zimbeşlc, Atunci aşteptam numai noi niciodată nu mint. _ i
Si Blaj, Sibiu sl Cluj, Bucu­ de brad, un scaun de brad ne- de adevărată emoţie, genera­ şi miinile ni Ic mîngîic şi ni Io sărută, la marginea pămîntului, O
reşti, Viena şi Pesta, Ştefan văpsit ca şi masa", Cacovea­ toare de respect $i stimă pen­ cu doina, cu Itorn, cu soarele, cu vinlul... prea strălucitori de rouă RADU CIOBANU
Cacoveanu se Stabileşte in a­ nu a petrecut multe nopţi în tru tradiţiile înaintate ale po­ Ne creşte sub picioare păminlul... ca să ne putem întoarce. <
nul 1876 ca funcţionar la tri­ tovărăşia lui Eminescu, făurind porului nostru, pentru nemuri­ CONSTANTIN DUIWITRESCU
bunalul din Alba lulia, unde împreună ,,munţi de aur, şi toarea operă a înaintaşilor. Soarele era de nelinişte z
va lucra piuă la pensionare. cetăţi de văzduh". Adesea, in CLEMENTE CONSTANTIN cind i-am întins braţele A e a n
Nutrind o neţărmurită dra­ discuţiile lor, reînvie amintiri­ cu flori sălbatice albastre. UJ
goste pentru oamenii de jos, le zilelor petrecute la Blaj. Bulboanele cerului
pentru tradiţiile si obiceiurile — Ce zici de Blaj ? Cum ţi-a ne rotunjiseră-n urme Limpede cintec rodit într-o stea 0
poporului, funcţionarul de la plăcut ? — il întrebă o dată zimbetul vîr.stei şi cin tul. Totul se cere, totul se vrea ;
tribunal sc „documenta" con­ Cacoveanu pe poet. Dincolo de-argintul stins Prielnica zodie pentru inima trează
tinuu, umplîndu-şi sufletul cu — Mi-a plăcut măgărarul al chemărilor ursite Calma purcedcre din corturi de-amiază.
legende, basme sl poveşti. In­ de la seminar. eram prea tnalţi şi strlnşt
tr-o succintă notiţă biografică — Şi de ce tocmai de mă- ca să ne putem întoarce. Totul ne cere, totul ne vrea
semnată de Horia Tcculescu, gărar ? Dreaptă cumpănă pentru altarele sorţii.
redactor al ziarului „Alba lu- — Spunea poveşti minunate • IONEL CKIŞAN Totul sc vrea, totul se cere
Ha", în „Almanahul presei şi-l ascultam cu multă plăcere O albă oprelişte pinzelor nopţii. D
române" pe 1026, editat de (G. Călinescu, ibidem, pag. 97).
Sindicatul presei române din Paginile despre Eminescu L a u d ă Făclii mişcătoare pe-ntinse cărări _ j
Ardeal şi Banat, acesta spu­ rămase de la Ştefan Cacovea­ Să fim. Totul ne vrea, totul ne cere
nea că piuă şi „la dezbaterea nu — „Eminescu în Blaj“ Invingind anotimpuri, răni Şi căderi O
proceselor (Cacoveanu — n.n.) („Luceafărul", 1904), „Emines­ Sufletul adăstînd intr-o mare tăcere.
însemna cuvintele neaoşe româ­ cu la Bucureşti in a. 1C68/1869" Totul se cere, totul se vrea <
neşti, iar pe robii din temniţă („Luceafărul", 1905), „Amintiri se m in ţei Nemăsurată ardere în cuibul viitorii. z
îi punea să-i spună poveşti". despre Eminescu" („Almana­ Limpede cintec rodit intr-o stea
hul presei române", Cluj,
Autor al unor legende publi­ 1926), constituie nu numai pre­ Cind bat in toaca cerului zorii. IU
cate în revista „Convorbiri li­ ţioase documente despre viaţa
terare" sau in volum — celui mai mare poet al neamu­ Cristale, in suprafeţe răsfrinU, o
focar al tuturor liniilor spre care
„Floarea-soarelul", „Logofă­ lui nostru, dar şi dovada unei NICOLAE DRAGAN
tul Tăut", al unei culegeri de exemplare prietenii.
„Fabule" („fără îndoială o Cea de a treia serie a „A- ew atffl
operă de valoare", după apre­ mintirilor“ datează din anii
cierea lui Tcculescu) precum cinil Cacoveanu se afla la
şi al mai multor balade şt po­ Alba lulia. „Convorbind cu
veşti rămase in manuscris, Ca­ dl. Cacoveanu adesea despre
coveanu s-a impus atenţiei Eminescu — mărturiseşte Ho­ „BANI DE TRECERE“
contemporanilor şi prin tradu­ ria Teculescu — la mai multe
cerea citorva poeme din Osian, întrebări a binevoit să-mi răs­
dar mai ales prin publicarea pundă în scris. Public aici
în revista „Luceafărul" din („Almanahul presei române" — Volumul de debut al Aure­ altă dată". Oamenii se revoltă ale oamenilor aşteaptă o ra­
Stbiu a unor „foarte intere­ n. nj, aceste noi amintiri des­ liei Munteanu, „Bani de tre­ împotriva morţii, o sfidează. ză dc lumină, dar ., seceta u»
sante amintiri despre Emines­ pre Eminescu". cere", apărut în colecţia .Lu­ ,.l)intr-o rană nu se putea muri usucă şi mai mult, râmin sec .
cu". ceafărul", înmănunchează do­ ,sî n-am murit", zice unul din La moartea unuia din seme
însemnările lui Cacoveanu uăsprezece schite şi povestiri.
Ştefan Cacoveanu l-a cunos­ sc citesc cu interes datorită cei afla\i in „Camera O". Po­ nii lor ajung la concluzia r
cut pe Eminescu în anul 1866 mai ales faptului că ele con­ Universul de investigaţie al vestirea ne poartă spre fantas­ „E mai bine c-a murit". Ei n i
la Blaj. Poetul descindea in ţin dat.e $i aprecieri ; (iftş£>rc “; prozatoarei este lumea satu­ tic, prin labirintul unei lumi plîng. Lacrimile s-au transfoi
„mica Bornă" la începutul ve­ viaţa lui Eminescu, dazută’ ~de * lui din anii imediat următori de vis, care se împleteşte cu mat în boabe de durere.
rii, cu „căciula soioasă de oaie aproape, acestea contribuind celui de-al doilea război mon­ realitatea. Discuţiile în „Ca­ Ritmul povestirii e sacada*
dial, surprinzînd urmările pe
înfundată pe cap", cu „surtu­ intr-o măsură considerabilă la care le-a avut războiul în con- mera O" se poartă fără coe- oamenii capătă însuşiri dr?-
cul dc peruvian negru, scurt cunoaşte)ea cît mai deplină a ştiinl.a unor oameni umbriţi şi matice, natura e neliniştită*
in mineci şi ros în coate, pan­ personalităţii marelui poet. urmăriţi de fantoma acestuia. chinuită. „Praful ridicat de p
taloni scurţi dc i se vedeau „Eminescu, spune Cacoveanu, Personajele care populează cioare tc îneca şi pânuntul sco­
ciubotele", cu „ghetele scîlcia- era un tînăr blînd, molatic, cu cartea sînt mai ales copiii. rojit îi arsese pe faţă. pe gu­
te şi prăfuite", dar cu „chi­ mers încet. In discuţii răs­ Scriitoarea e purtătoarea psi­ ră. pc ochi". (..Bani de trece­
pul zimbitor $i luminos", in- pundea cu modestie, şi cind hologiei copilăriei, a sufletu­ Apariţii literare re").
spirtnd respect „studenţimii" susţinea altă părere. Dacă a­ lui naiv, infantil. Puritatea şi In ceea ce priveşte descrie­
orăşelului. (G. Călinescu — nunţa o părere, o spnnea ca seninătatea ce adie peste su­ rea cadrului, mînuirea psih:*
„Viflfa lui Mihal Eminescu", indiscutabilă şi ne făcea impre­ fletele copiilor e remarcabil logicului, povestirea „Bani de
Ediţia IV revăzută, 1964, pag. sia că o citise el, stabilită în- simbolizată prin cadrul lumi­ trecere" ne aminteşte de pro
90). tr-o carte; că deşi tînăr, era nos din povestirea „Fala soa­ renţă, treeîndu-se haotic de la za lui f. Agîrbiceanu şi mal
După ce mai înainte poposi­ foarte citit, nu ca noi studen­ relui". Fetita se duce „să-i un subiect Ia altul. E semni­ ales de povestirea „Priveghiul4
se la alte „gazde", Eminescu ţii titraţi, care ne-am ocupat spună mamei eâ-i fata soare­ ficativă folosirea simbolului a Iui Pavet Dan.
se stabileşte la Cacoveanu, aproape numai cu. cărţile de lui... sc duce să-i spună ma­ ceea ce. aici. accentuează sta­ Scriitoarei e preocupată de
„student" şl el in preajma ba­ şcoală". mei că de azi inainlc mincarca rea de linişte aparentă. „Unt- întrebările şi incertitudinile
calaureatului. Accosta ii poftise Interesante sint apoi datele păpuşilor o va face numai cu blînd, m-ani îndrăgostit intr-un umane. Lăuntricul este explo­
la sine pe uliţa Otelului la despre preferinţele literare apă şi soare". oraş din nord, pc o stradă din rat cu măiestrie în „Să nu ră­
văduva Jensoaie, inlr-o odaie ale lui Eminescu. despre pre­ Copiii, trăind alături şi în nord, dc o femeie din nord". riţi'. „Buletinul meteorologic**
mică cu două paturi. In care ţuirea poeziei populare, atitu­ preajma celor mari. care au Personalele sînt fără nume. şi „Viaţa mea dc dincolo de
dormeau cite doi băieţi. „Lut dinea faţă de ardeleni („El se trecut prin cercul de foc. simt Ele .sînt numărul unu. doi si \orbc". Ideile sînt concentrat,
Eminescu H făceau acum în însoţea mai ales cu ardelenii, şi ei drama războiului, fiind bălrînul. Nu au biografie, nu exprimate în fraze şi propv
au individualitale suferă me­
purtătorii ecourilor lui prin tamorfozaţi. Obsedant în a­ z.ilii scurte, repetiţiile des fo-
prelungirea — din sufletele ceastă schiţă e rî.sul, un rîs de los'tc. care comunică frâmi'-
înaintaşilor în conştiinţa lor — care oamenii ar avea nevoie, ţări sufleteşti maxime, tracljo
a urmărilor acestuia. Laitmo­ un rîs sănătos, din tot sufle­ fericit destinul personajelo*.
tivul obsedant este acela al tul. Sub acest aspect, al forme
oamenilor cu puşti. „Erau nu­ proza Aureliei Munteanu « -
mai oameni. Oameni în haine Pe aeccaş: (cmă sînt axate apropie de scrierile Iuî Zz-
dc lucru şi cu puşti. Altcineva şi ,<.foc de-a brutarii", „Vieţi haria Stancu.
ŞEDINŢA CENACLULUI nimeni Numai oameni şi puşti. perfect paralele" şi „Cerc ars". Imaginile sînt plastice. ai-
Nici un pic dc rîs. Oamenii Cei rămaşi acasă au un chin d'tive şi, în acelaşi timp, v -
nu ridenu intre ci. („Joo cu sters de întuneric, cu pomeţii zuale : „Coasele fîşic scurt .i
ieşiţi în afară. Lurnea celor în­
pologul caile într-o parte, dez­
„ R I T M U R I " baloane"). torşi de pe front e lumea ciun­ golind o perie galbenă, ames­
Toţi doresc independenta, o
independenţă neştirbită, ne- gilor. Vasile, pescarul Isteţ, tecată cu pămînt". („Un cop I
schiloditâ, neîngrădită de spec­ care s-a întors de pe front fă­ loveşte cerul")
ră o mînă. povesteşte despre
Duminică, 28 ianuarie, va grafică a profesorului Mir- trul războiului. Tnvi, stînd lin­ război. Natura sc modelează, Schiţele si povestirile din
avea loc şedinţa pc luna ia­ cea Bitcă. Comentariile asu­ Premiile acordate cercului literar gă căpiţă, unde „plouă cu flori adecvîndu-se celor povestite : volumul Aureliei Munteanu
mici, îngălbenite de polen" se
stau mărturie faptului că fi-
nuarie a Cenaclului regio­ pra lucrărilor autorului vor gînde.şte că „Nu mai c copilul „Vînlul şuiera. După un timp năra prozatoare păşeşte ti
nal de artă „Ritmuri", la fi precedate de roferatul „Flacăra" Hunedoara de către lui Axcnte. E el, Tăvi. Aşa începură să cadă picuri mari paşi repezi spic Dragul matu­
care participă, în calitate de susţinut de prof. Kovacs revista „Clubul" cum ar trebui să-i spună toţi, dc ploaie şi oamenii ieşiră" rizări! sale artistice.
(„Cerc ars").
invitat, scriitorul Ion Arie- Erno. In încheiere va fi dar ei îi spun Tăvi lui Axen- După război, sufletele grele
şcanu. prezentat recitalul de poc- te“. ILE AN A ŞERB AN «FURCA
Citeşte Llvlu Nicola (tea­ zio .Lucian Blaga". La încheierea concursu­ activitate bogată în cursul Atmosfera în care sînt sur­
tru), cu un referat de Necu- Şedinţa cenaclului are loc lui cercurilor literare, or­ anului 1967. Din cercul hu- prinse personajele e sumbră,
lai Chirică. După discuţii, la orele 10, la sediul redac­ KOVACS ERNO: ganizat ele revista „Clubul , neclorean face parle şi deţi­ florile sînt îngălbenite şi tre­
membrii cenaclului vor vi­ ţiei ziarului „Drumul socia­ cercului literar „Macara nătorul premiului II — Ni* cute. POŞTA
clin Hunedoara i s-n decer­
zita expoziţia de pictură şi lismului". „PORTRET DE COIBL" La coşmarul războiului se
nat Premiul special pentru colae Balşan (proză).
adaugă seceta, cînd pînâ şi
„jocul copiilor nu mai e ca
LITERARA

bine, nici draeu nu m-or agrea Asa reuni accentuai cafeaua cu aromă taie Dar. «lin nou, acccaji bătaie. u ju a ri. tele dc belon se împleleau gale» ca nij«
îmi vorbeam în limp ce pc cerul smat }■ iiliun scurţi, să-mi umple nănlc }i discrclă. iiiNisiciilă. tc fu ina rţ imense Silvia Faur — Cnşcior : Mi- soarea cu cuvintele: „Desigur
Z Ă P A D A decembrie*, cu aifallul suimnl sub jianj joară >1 moale, iar tu scufundat putu* ji. asa euin ţr.on. nu am 'acordul pe deiucm. as (1 vrut să-l apuc pe 0- icm Ţie — 11 in. De data aceas­ vă miră plicul acesta serrs
De daM nrc.iMla am a vîitit plapuma
Cuprins dc o poftă lacomă ji aproa­
luceau stele
sufletul.
Cearşaful alb. fo jn iio r. plapuma
n-
O noapte uscată, aspră, o „noapte —
ta 7ui puLciii reţine nimic. Sc
muşchii — d« simţeam ivicnirca — am
mul calm si indiferent ca fumul 51 eâ-l
cam neîngrijit...". Vă înşela
traversat ineăpcrca um dat perdeaua 51
intnrc *u fata spre acolo, să-i strig în
r.i
— îmi spuneam, să ai convingerea
pare că vă aflaţi intr-un de­
l o fi ei bocanci. Vinlul sc infăeora după
Nu ne mai miră nimic şi < *
cap :
In
în urechi.
fulare ji gulere ridicate. Dar duce.nu m eriţi, deplină certitudine, că din lot am destins ind ivid u l nu părea mei ceafă in ochi. Acolo sînt eu ! N-am ficit de exigenţă. Sperăm că atit mai puţin lipsa politeţef
lira un (ip înalt, slab
măcar surprins
ue-ai fi putut faee ai făcut absolut tul
Vezi r1! Acolo !
in mine conturul flăcărilor, al metalului lîrm a o rcrnnstiluire l.a început trea­ »i puţin eirn Mă p rivi eu ochii lui li timp Jc răpadă $' «le fleacuri. De do­ e temporar.
fluid, hale imense, macarale inas<vc si ba asta o făceam obiectiv, pc fundul ni J l i t ■ ji nepăsători uăzeci de ani am pus aici earăm iîi. epistolare.
r.vicmrea muşchilor, amestecul dc dorin­
Alţi er». _ cge lt< 1 ţă, de somn, de o cafea fierbinte 11111*1 eaI ce se revărsa peste mine }i — (ic vrei ? i -aio i\t cu voce ipar- asfalt, «i-am umplut (ara de o(cl. Jan Pop loan — Ohaba filia).
Purtam in mine conturul fiii ca • i l*i e. Aculo sat* nici. oriunde, cjti un ginim- pal din radio, apoi macaralele deveneau lă, irita lă , scorţoasă. N am tuup de fleacuri. Eugen Evu — Hunedoara.
al metalului finul, imensul halelor, te din ei. din imensul arrla. din agre Da, duceam orajol încremenii, il «lu­ ce*a mai uţoarc. se lăbărţau, le creş­ — ÎLu ? Nimic Imi răspunse cu n Dar in pumnul încleştat si în fip t în In „Singe dacic", imagine Am primit. Vă dorim succes,
braţelor s> ciilijclnr masive ale maca­ (dini cnlosiiI. dm e. - OAMENII ceam sub haina îmblănită, încăl*it u'u- teau degete, «i-mi făceau tot felul dc tim bru uşnr Absnluî nimic. tata moliilor, nu era rtecît vînlul care , mult prea comună. La lectura
ralelor. mijearc.i vînjoain. trepidantă Se ocsprinsc 0 fnintră dm pl.iluu, uural pc musculatura pieptului. înfipt suoinc ; cuptoarele de -IfM de tone sc se înfăşură si umfla perdeaua. apoi poeziei „Ospăţ bahic“ nu pot
— sîngele nevăzut >i tumultuos al ulc- alunecă pc silitul oprit, sc opr< un mo­ pînj în mimă. Asa cum duci în tmu xirîngcau puţin unul lingă altul. înce­ — Atunci V dansa vesel pe terasă Andy Munteanu ~ Alba Iu*
lănei. Ziua «lîrsitn l:i orele 2.1. Sim­ ment si alunecă iar piuă cind rămase ură |> dragoste, încleştate, dar pululile. peau să aibă orbi j «- mi trăgeau dm a- — Ş iili spuse uluitor de indiferent. Nu. nu mai era nimeni si-ani arlor- fi admişi copiii sub 16 ani. lia Mai aveţi mult de mun­
ţeam epuizarea ! era îi *ere:i si lumi­ pe asfalt Am trecui, era o litnplă st înfăsura'c, ji topite. Aja cum eşti ccjtia jmcchercsic, ri/.îno dm flăcări Dimineaţă are să ningă. mit mai frin t decit înainte „Regret marin" spttnc ceva, cit, in special în sensul apr,i-
le. ji plăcută — un fel ue eluir. Ve­ fitin/ă Dc cc te gindesti, dc ee nea- tu pc care numai singur ic jf>t Sau din suvoatc portocalii, alunecîml pe n — Ei si - Eram nervos Aveam sen­ Fără ja-m i dau perfect de bine sea- 1 reuşind să creeze o imagine
neam încet pe itrnrta ecnujic ji nu «l<«- păiat te gindesti ? lîrou Intim ultimele altfel ue. ereiml in hale umbrele imense, ro zaţia că pe umerii mei apasă toate ma, picioarele desculţe mă duceau .spre , pierii de contemporaneitate.
re.ini Hecit o cafea ji palul vî nu re­ frunze ji-iui plac căderile inculc, avlnd Imi plăcea să mă leagăn sul* greu ; iciice l\t|m după aceea totul devenea macaralele dm lume. toate cuptoarele fereastra de In terasă Dincolo «le-per* proaspătă, insă de un senzua­ Ne uimeşte numărul celor ce
laxez oalele icv.i dm millgberea unur InJte nevăzu­ tatea puternică tic băibat cheltuit mi­ dc safir ji verzui. Intindeam o mînă le­ dc d* 10 Of tnof 51 toate sarcinile con- nea. n.jte 20n albăstrii, pătaţi cu I lism puţin cam ambiguu. Sc cochetează cu Poezia, fără ni
Vinlul scurs printre slrejmi. serpnin.) te Şi eram „Imcit. }i-mi plăcea tot ee nut cn minut, inle-n muncă robustă, de­ neşă cu degete groase 51 răsuceam încet cicte. A s lj mă jlico să-mi simt iinodi.il lulgi man. moi p ufn ji Degetele groase l impune o mai atentă mane­ citească decit propriile h<
• le a lungul magistratei, sau cuboriml in unita fui iui odihnei sau îmbierii venită o luptă Ştiam precis că înving, hu lumi I Urma ccv.a din care mi-im importanţa, greutatea dc 001 cu ră* apucară ^clieia «le alamă ji-n răsuciră , vrare a materialului lexical. creaţii. Nădăjduim că nu vil
«tmpi ujori <1 ■ n balcoane, răsturna în Dar sâ lăsăm astea, nu sînt un roman­ (la om nu po11 ft depăşit ! Acest sn da o seama pentru ca. imediat. m.\ cap­ ponden Nu iln i dacă mi*a răspun» încet, Tălpile se lipiră de ciment, apni
nuri miez rfe fum ji riduri, sc vliun- tic Nu dan doi bani pc urechea ee as- net mă sfijia dc pliuurc : nu puţi fi tiva somnul Iota) sau nu ; iii am răsucii ji am închis fc trecură pest* ţevile «le metal. I’e-aeolu ' număraţi printre aceştia.
le,a rece pe retine, sc întiuilea ca n unit ă lîsiilul rochiei lungi sub candela depăşii . Dar asia e normal, chiar foarte nor­ 1 castra ru calmul celui mai desăvîr|il trecuse si onml. singur s’> i.alâ-mă lin ­ Florin Dancovîci — Sebeş.
fni|3 Hc cheală pc dantură 51-mi parca Im- dansul mîinilor albe seînicind in Coloanele de tuluri, niagist raia. mal. lini spuneam câ 1 rebuie să fie dispreţ de c-irc j eapohil un om «erins gă prunul singuratic. Proza du. este un rezumat al Fleancu Floricâ — Hunedoa­
ci alunecă pe gitlej in intestine. lira pietre, lasîndn-si gratia umbrelor in p.i- jti.mi ce spun 0 bucurie nev .V/nlă >i. de fapt. aja era fală dc un nebun oarecare Atingcica fu lgilo r u$nii. pufoşi, mari. unui posibil roman care ar
un decembrie, nun pe tnagîsii;\lâ. intre iiaic. Viata e altceva, a; ricc ram ;i aveam senz.i|ia1 că Cind am auzit hă Soaie în Ic Ceea ce a utiii.it a fost îngrozitor albi s* acnln fumul, fuioarcle rn jiftie c ra, Birâu Constantin — Li-
orele 2.1 si 21 l’anlofi ji bocanci in ceva cu sint nouăzeci «1 nună l.i sută al ing : ezistâ i, li ă r reastra cc dă 1,. Ier nu -3m ZIS . In prim ul lin ii măi z.vlreoleam in a sltf inăltindu-se. s'i-mi părea că-l aud : ..d i­ putea fi foarte interesant. De­ peni. O. nu, ceea ce ne-a**
scriau ritmic I ngur ! precis ! un spec­ d 1 n timp — in nici no car im uni hătie fascinantă in lupta cii focul de t CCUMll nulul ca re înd p:ii'Ca dm tr-ii n eclnfan mineaţă arc să ningă'. pinde de felul in care e scris. trimis dv. nu se poate nixti*'
tacol de lapte ce nu put f| cuprinse ne­ pin jnc sau o părere. I’rnhahjl dc-au.i veint.'i necesitate Şi . un de cîtc uri i repetai ura iiisupoi iubi 1 - /lUl dat drumul Io radiii In stadiul actual insă nu de­
apărat în cuvinte ; dar in intnai cei m sint mereu singur. Nimeni nu mă de- simt ace.istă te; lila IC piiD indii im . ilIH c meva Dar ilar I-am h u lii' ' mediat. 1 mi z.giria — Ai să te râr.C'ti. poezie. E mai bine să spunein
lor din schimb, auream c.xtcinrjre ji rjntenr.i'i. S-au obîţnnil. ji-n ultimă in ii-u iiiu ir exisicni.i. 1 lăţesc ceva ui ai in ■ tocmai atunci v irfu n lc degetelor «cpc 1 iiupanele făcui o cafcu apm Ton,111 c i a sigur si-avea o precizie păşiţi nivelul unei „recoman­ lucrurilor pe nume.
satisfacţie. Asfnliiil î>i dcifncen pieptul slantă i>i spun : ,.Ala ji nrlică il Oi cct să-mi pul inşi ■ 111,1 năvala lăi iilli'i Iţiră ; era clar, ciocănea. T'.i. bine ir,ră una m m ie riu l să citesc. d,ir |, ininito arc Ni Ciouală nu mi-am ret n • dări'' sau al unei „autobiogra­
n osci* t vocea
de asfalt ji auream pajii mei ji -ni Ini unic ci Ala sint eu lă N u-i deloc put n să st ii că triale n-avea cine să mă emile ji nm dc ce icrele se an«f<-<mau în gheare si im inim i si toata {igurau|a ca in fii" oficiale, scrisă la persoana S. Letiţla — Deva. Din cccz
iuti
împletit.<tn-se. uniţi. Se nrc.ui stări, se iicc.stea 1 au nt diu Ki ji din Tine tiinc i ;i cc vrea ? Da. cc vica ? In sfirlecan m elc bine am acela Nîi utn im u n puţin capul a m-a.
deschideau uji. se aprindeau lumini, ,-\> putea spurc că nu tulnt 1 Imuna îmi Că c iti in 11 Şi­ o m ini ne au i Ai (Cpeam să mă ilifu ru Ailică să scoli aproape fereastra, terasa era goala — ŞÎMI Cifti r cu i să răccjli cc nc-aţi trimis, cele mai reu­
Kra
nu pu;pi cu oc^i albaştri . puţin
l’oatc li ceva mai măreţ dccil să înţe­ convine pusinia. ilar măi console* cn părea, d.ir n nei „ exagciLiiv. un om noaptea la X ji. culmea, să ic Diucnlu di: leva.* prunul ,'mgnva- invrun Inii Ni ngcs si ' era n di minerită şite ni sc par versurile:
uinilnl : fiec.iiv se creează ioiv-un fel
legi adine un luciu ? Inii mm spuneam Telul î-111 c um emu «in! Viata <C în ­ V inlul con «1 T fio ret c. >i ch.ui c.il.m pe fereastră . Sint un ,,anii ţiu iic. cn cu-ngile conic, coloanele de zi. J|> [cn d id.i A.»i:> era Ştefan Mncnvci — Orâşiie. »Munţi de aur plini şi lumi­
du.
distantă, pc fimda-
t.\ uomenii işi iuiiiltitic destinele iun vaţă ca 11 - y 1 nc'S'ine ue /.oi/.rsane l-ii U 't- J UI îl I .1S| Şi piuite de - asta do mă' (nu fac S> să nu nu se f;uă !). din Iul ujieliee din silue­ NICOLAE BALŞAN Oarecari speranţe ne dă „Ru- noşi f Sînlcţi dar de la stră­
îmi spuneam, dacă tn tu ji mi rc năr.twc?
gâeiunea regăsirii''. Mai reve­
moşi" (!),
niţi spre a ne io>’ma o părere,
concludentă. Vâ ‘nee.peţi scri­ RADU SfA l ARtr