Page 88 - Drumul_socialismului_1968_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 23 ianuarie 1969

© In barul unui club lon­
DONATOR donez, un client a fost refuzat
să fie servit din cauză că, deşi
îmbrăcat impecabil,, nu purla
UNIVERSAL cravată, ceea ce era contrar
regulamentului.
Două zile după acest inci­
In ce» 20 «le ani d.« cînd lacrozî fn
dent, cinci bărbaţi au intrat
cal de »ef de gară ta Snip Qoen- 5 cu pricina şi s-au
lin (Krnn(a), Marquant. în virjtf» de în clubul
j î de ani. a donat 175 de litri dc dus drept la bar. Purtau gu­
rolog doner pentru a i sc grefa celule I i-a
pentru
sînge
sprijinul
în
a veni
lere scrobite şi cravate de ccl
a
cazuri
328
accidentate ^ sat»
de
mai bun gust, în schimb nu
operate. Anul (recul, el a admis de
aveau cămăşi. Barmanul
bună voie să i se extragi 3 emp dc
piele pentru a fi grefată pe o fetită, ră­
servit fără să clintească, deoa­
nită grav. Şî peotru a salva altă fe­
rece respectaseră regulamen­
tită din satul Gauehy a acceptat să-e»
tul. Existau cravatele, restul
dea «mul din rinichi. Recent Marqu­
ant s a pus la dispoziţia unui conee-
canceroase vii. Pe bună dreptate se nu conta.
poale spune ci Marquant este un do­
nator universal.
Cind pisica nu-i acasă.
© Cind un scoţian ascultă
o glumă, cl ride de trei o ri:
o dată cînd i sc spune gluma,
a doua oară cînd i se explică
sensul şi, în sfirşit, a treia oară
In prezent, ştiinţa şi tehni­ Dc ce a fost necesară insta­ Fodor şi Vasile Vâzdâuţeanu cînd o înţelege.
ca progresează atit <le rapid, larea lui tocmai la Hunedoara? şl matematicianul Lupşa Can- Cînd un englez aude o glu­
încit utilizarea lor în procesul După cum se ştie, Combinatul din, a pus la punct prima in­ mă, ride de două o ri: prima
de producţie solicită un mare siderurgic Hunedoara produ­ stalaţie de legare la calculato­ dată cind o ascultă, a doua
volum de muncă intelectuală. ce în prezent peste 65 la sută rul electronic a foarfecii me­ j oară cind i se explică. A treia
Mintea omului, orioît de age­ din producţia de oţel a ţârii, canice de taiere a laminatelor i oară nu, pentru că tot nu o
ră ar fi en. cu greu .poate să-i ceea ce reprezintă milioane de la lungimi optime. Prin stră­ : înţelege.
facă fată. Toomai de aceea. în tone de metal. Or, un aseme­ dania acestui colectiv inimos
mod treptat, acest efort min­ nea volum de producţie este s-a obţinut prima utilizare in­
tal a început sâ fie preluat condiţionat de o bună progra­ dustrială a calculatorului elec­
de diferite maşini. Acestea au mare şi conducere operativă. tronic în ţara noastră. Prin a-
o capacitate memorabilă, de Iată deci care este sarcina ccasfa, s-a creat posibilitatea Un locuitor din Wales (Ţara
prelucrare şi interpretare a principală a calculatorului e­ ca la liniile finisoare să se Galilor), rîde o singură dată
celor mai complexe probleme lectronic, numai ca unitate poată prelucra o cantitate mai cind i se spune o glumă. Ar
care depăşeşte, ca timrp de e­ centrală, dar care dispune şi mare de oţel şi sâ fie reduse fî inutil să i sc explice — ci
xecuţie, cu mult puterea de de o serie întreagă de dispo­ şutajele, rezuIţind astfel o e­ nit ar înfclege-o niciodată.
gîndire a omului, deşi ele. ma­ zitive periferice necesare in­ conomie anuală de circa 5.000 Irlandezul care aude o glu­
şinile. sînt o creaţie a aces­ troducerii datelor sau progra­ tone metal. mă nu ride niciodată căci o
tuia. melor de lucru sau a unor pa­ Acest început promiţător a cunoaşte dinainte.
Tocmai în vederea simplifi­ rametri măsuraţi pe fluxul insuflat colectivului o mare în­ ® Telegramă : mult aduce.
cării unui uriaş volum de tehnologic. Prelucrarea orică­ credere în forţele proprii, tre- — „Ce e cu examenul ? Răs­
muncă, a fost instalat la Com­ rei informaţii este dictată de cindu-sc în mod treptat la fo­ punde urgent44.
binatul siderurgic din Hune­ om în funcţie de urgenţă. In losirea calculatorului „Elliott Răspuns:
doara un calculator electronic, prezent se folosesc 18 nivele 803“ şi în direcţia altor cerce­ — „Examenul a fost stră­
în funcţionarea căruia îşi dau de prioritate şi trebuie reţinut tări privind optimizarea re­ lucit. Profesorul entuziasmat,
deopotrivă mina cibernetica, că munca a sute de oameni partiţiei combustibilului pe în­ cere să-I repet la toamnă44.
matematica, electronica si fi­ este înlocuită acum de această tregul sistem energetic naţio­
zica. „Elliolt n03° —- aceasta instalaţie deservită de numai nal şi punerea la punct a unui © — De ce fi-ai vopsit au­
este denumirea codificată a 13 matematicieni, fizicieni, e- program de evidenţă a realiză­ tomobilul jumătate roşu şi ju­
calculatorului — a devenit în lectronişti şi operatori. Ponde­ rii contractelor. Analiza unor mătate albastru ?
prezent unul dintre principa­ rea lucrărilor stabilite în pro­ procese tehnologice prin me­ — Pentru ca în caz de acci­
lele puncte de atracţie din gramul de lucru al calculato­ tode statistice, unele calcule dent, martorii să sc contra­
combinat şi execută cu doci­ rului o deţin calculele econo­ de natură generală, organizarea zică.
litate şi conştiinciozitate un mice şi operaţiunea de tăiere unor procese tehnologice prin © O ziaristă americană l-a
vast program de memorizate a laminatelor Ia lungimi op­ metodele programării liniate, întrebat o dată pe Albert Ein-
şi calcul. Pentru a vă da sea­ time. Pentru punerea la punct sînt de asemenea, sarcini pre­ steîn :
ma de capacitatea de muncă a a operaţiunilor de tăiere a la­ văzute în programul de lucru — Ce deosebire este între
acestei ingenioase maşini, tre­ minatelor au fost necesare luni al calculatorului. Pînă a se a­ temporar şi etern ?
buie reţinute şi cîteva carac­ de căutări, do frămînlâri şi junge aici, totul a trecut prin — Doamnă — i-a răspuns
teristici tehnice care deocam­ calcule. Trebuia concepută şi mintea agera şi iscoditoare a cu blîndcţe savantul — dacă
dată îi sînt pmprii numai El- realizata o instalaţie de ieg.i- unor oameni pentru care mun­ aş avea timp să vă explic a-
liott-ului. Astfel, el posedă o rc a calculatorului electronic ca de concepţie a devenit o ccastă deosebire, ar trece o
memorie operativă de 8.832 la specificul procesului tehno­ mare pasiune. Este vorba de eternitate ca s-o înţelegeţi.
cuvinte şi pe fiecare în parte logic. Fiind vorba de pruna matematicienii Fabian Csaha Port bătrinesc din Lancrăm (Sebeş). © Judecătorul: Acuzat, cum
sau în combinaţie, le foloseş­ lucrare de acest gen din ţara ş: Mircca Trifu, de fizicienii Foto : I. TEREK de-ai îndrăznit să intri noap­
te ai alîta exactitate, îneît ori­ noastră, a fost necesară o lar­ Weisz Gheorghe, Constantin tea într-o casă străină ?
ce încercare a omului de a-1 gă consultare a specialiştilor, Chîrică şi Oliver Suciu şi de Acuzatul: Rîndul trecut cînd
pune în încurcătură, dă greş. s-an făcut unele apeluri şi la contabilul şef adjunct al com­ m-aţi judecat, m-aţi întrebat
Pe de altă parte, mai trebuie specialişti din alte (uri, dar binatului, Ilic Sunda. cate, cum îndrăznesc să intru ziun
reţinută şi memoria sa exter­ aceştia s-au dovedit a fi sce,> pentru punerea calculatorului in amiaza mare intr-o casă
tici. In cele din urmă, oame­
nă. rare se ridică la cifra dc nii Hunedoarei au învins. Ast­ electronic în şlujba producţiei străină. Dacă ziua nu, noaptea Dus de nas. flA
de metal, au făcut o mare in­
nu, spuneţi-mi, vă rog, atunci
circa 500 000 de cuvinte. Intr-o fel. după 0 luni de studii, cal­ vestiţie de energie şi inteli­ cînd să lucrez ? Tare do cap ! i\I. nlTC A şi V. iU IllA lLESC l)
singură secundă el poate e­ cule şi probe, un colectiv for­ genţă. tă nu a fost niciodată bancher,
fectua 2000 de operaţii dintre mat din inginerii Iulian Sa- CASCADA DE şi-a pierdut cumpătul, şi a în­
rele mai complicate. tran, I-Iorvath Zoi lan. Pa vel ION MANEA BAZALT trebat : AFO RISM E
In Cehoslovacia, in apropie­ -- Dar ultima dv. invenţie?
rea frontierei cu Ungaria, sc — Chiar această istorioară 690 Cel care nu ştie nimic, nu
află o „cascadă44 neobişnuită despre casa de fier — a răs­ UN OARECARE Tom Forew din San Francisco, plim- poate greşi cu nimic. (Mcnun-
de bazalt Ea s-a format cu puns vesel Edison. bindu-sc chefliu prin grădina zoologică, a pătruns din în- dru).
circa 30 milioane de ani în tîinplarc in cuşca leilor, unde s-a culcat. După cttcva orc. cl
TÎ?
urmă, prin întărirea bruscă a CEL MAI — a fost scos dc acolo dc poliţie şi amendat „nu atit pentru înţelept este ccl cc ştie rce.i
lavei unui vulcan în erupţie.
CEA MAI... faptul că şi-a primejduit viaţa, cit pentru că din cauza sfo­ ce trebuie, nu ccl co ştie mul­
răiturilor lui asurzitoare a perturbat somnul leilor*4. te. (Eschil).
CEAS DIN CEA mai marc cizmă din M IC UŢA Elisabeth Ncilsou din Glasgow, in vîrstă dc doi TÎr
lume sc păstrează la muzeul
Lenea este prostia trupului,
LUMINĂRI „Duig Milodenslcin44 din R.D. ani, avea un peştişor roşu într-un borcan. Intr-o bună zî iar prostia — lenea minţii,
ca I-a înghiţit, I s-a dat imediat să bea un pahar cu apă
La unul din muzeele londo­ Germană. înălţimea cizmei sărată care i-a provocat vomitări. Peştişorul a fost dat afară f/aimis).
neze poate fi văzut un ceas ori­ este dc aproape patru melii. şi... pus la loc in borcan, unde înoată vioi, ca şi cum nu i
ginal. Tn loc de mecanism cl iar lungimea tălpii dc aproa­ s-ar fi întîinplat nimic. Cine gîndeşle mult. vorbe'-le
are... 366 de luminări. Fiecare pe doi metri. Pentru confecţi­ puţin, câulînd sâ exprime nt
din acestea atinge înălţimea de onarea ei a fost nevoie de piei­ mai multe idei in cit mai pu­
2 m si arde. exact în 24 de o­ le a zece bovine. Numai talpa ţine cuvinte. (Irving).
re. Pe luminare sînt 24 dc eîntăreşte 92 de kilograme PROVERBE... ENIGMATICE V!r
semne care corespund unei a­ Cizma a fost confecţionată In fiecare bucată dc marmu­
numite ore. Pc măsură ce lu­ dc şase meşteri în 1925 cu pri­ ră se ascunde o statuie. Toiul
minarea arde, flacăra ajunge lejul celei de a 600-a aniver­ este sâ le pricepi s-o scoţi dc
la o cifră sau alta, pulîndu-se sări a breslei cizmarilor. acolo. (E. Kro(ki).
astfel stabili ora exactă. tV
CEL mai vechi material 1î- O poveştile Imnă trebuie sâ
părit din lume este considerat
îm p u ş c ă t u r ă fie scurtă. Una proastă — \i
un sul budist găsit într-un mai scurtă. (E. Krotki).
DIN SECOLUL XVII templu din Corcea dc sud. Du­
Lucrind pe o stradă, munci­ pă aprecierile oamenilor dc
torul italian Michcl Fi ni loto a ştiinţă el datează din perioada
La pupitrul calculatorului.
lovit cu tîi năcopul o cărămidă. 70*1-751. Sulul arc lungimea dc Dezlegarea jocurilor apa­
îm­
Universul văzui Şi deodată... s-a auzit o Midiei 6 m şi a fost tipărit cu ajuto­ V IR G IL G IIE O R G IIIU riţie în numărul 4059 al zia­
rului nostru:
rul a 12 blocuri de lemn. pe
puşcătură, după caic
s-a trezit că este rănit la mi­ care au fost gravate hieroglife Criptografie (2,2,7,4,2,8) Dc morală (triverb): Un om
nă. Se pare câ sub cărămidă se
de antici afla.. un pistol încărcat încă chineze cumsecade.
din secolul XVII care s-a des­ CEL mai vechi imn naţional La înlilnirc (criptografic):
EGIPTENII îşi închipuiau © Potrivit datelor statisti­ mici mondiale? De Ia 1,5 mi­ cărcat din cauza loviturii tir- este imnul japonez „Kimiga- Spunc-mi unde, cind şi cum.
Flori dc gheaţă (careu): Ori­
Cosmosul în felul următor : ce oficiale, mica republică a­ lioane tone în 1950 producţia năcopului io“. El a fost. compus în se­
zontal : 1) Scărişoara ; 2) Cără­
Zeul Pămintului era Djeb. fricană Liberia este., prima acestei industrii a crescut la colul IX al erei noastre. Col midă — S.P ; 3) Imaculată —
Deasupra lui se afla. Zeul ae­ putere maritimă din lumea 17 milioane tone in 1967, pro­ ULTIMA INVENŢIE A mai lung imn este imnul na­
rului — Şu. înconjurali de bol­ capitalistă ? Tonajul flotei co­ ducţia mondială dublîndu-sc LUI EDISON ţional al Greciei, compus din A ; 4) Tatonat — Apt ; 5) Rar
ta cerească (zeiia Nut). care merciale. care navighează sub din cinci in cinci ani. 158 de sirofe. Cel mai scurt — Banali : (!) Patina — A —
purta pe spinarea sa presăra­ pavilion liberian, a depăşit to­ © Intr-un corp viu apa re­ Un tînâr reporter s-a adre­ imn naţional este imnul Ior­ An : 7) Ezita — Urîlâ ; 8) Ri -
Aţa — Agit ; f>) i: — l — Urat
tă cu stele — luntrile Soarelui. najul fiolei comerciale a Sta­ prezintă jumătate din greuta­ sat o dală lui Edison cu rugă­ daniei caro nu are dccît patru — No : 10) Temerar — Car :
ÎXTR-O cosmogramă japo­ telor Unite şi Angliei la un tea lui, iar la plante — între mintea de a-i povesti des­ cuvinte. M IRON SOVEREŞAN şi M ILIN TO N M UNTEAN 11) Ianuarie — Ti.
neză din antichitate. Pâmintul Ioc. Secretul este simplu : da­ 75 şi 90 la sută ? Organismele pre prima sa invenţie.
este înfăţişat ca un pătrat în­ torită condiţiilor favorabile de vii dc pc suprafaţa pămîiitului Edison, fără să se la­ f------------------------
conjurat do apele oceanului. impunere, proprietarii de nave conţin in total 6000 km3 de se mult rugat, i-a spus o poves­
INDIENII îşi închipuiau (‘os- din multe ţări capitaliste pre­ apă — dc cinci ori mai mult te lungă despre încuîetoarca Cît durează drumul la cu­ Numa' pe nănaşu’-mie. s-o avertizeze: făcînd zîmbre miresei. îi ia
mosul astfel : în centru — Soa­ feră să-şi înregistreze navele dccît exislă in toate cursurile electrică pentru casa dc fier nunie, nevestele şi fetele din Alta bagă şi mai mult nă­ Ieşi afară, soacră mare, în răspăr, oţărîndu-se şi el :
a unui bancher. Pentru aceas­
rele, în jurul lui — patru con­ în Liberia şi după aceasta de de apă dc pe glob. tă invenţie bancherul a acor­ cele două căruţe, jueind în duf (şiic ea în cine !) ; Că-ţi vine scârpinătoarc ; Ce vă uitarâ-li, ficiori.
dori. Păsările. închise în cer­ navighează sub pavilion libe­ © Roadele pomilor fructi­ dat înventalorului nu numai o mînă uiegîle cu băutură, „tot Frunză verde-a griului Unde ca tc-o scărpina La mireasă ca la flori,
cul orizontalii’. simbolizau rian. feri joacă rol de rezervoare dc mare sumă de bani dar şi mi­ sâ sparg44 strigînd, (ele din că­ Mindruliţa mirelui Zece ani nu te-o minca. Că nu-i floare fiecum.
cele patru direcţii principale © Industria maselor plasti­ apă ? In orele cele mai căldu­ na singurei lui fiice. ruţa din faţă, strigături de ale Nu-i de mult de-o săplămînă In timpul petrecerii, la ma­ Ci c floare cu parfum;
(puncte cardinale — n.t.) — ce este pe calc să devină ccl roase ale zilei, pomul trage u- Reporterul, cunoseind bine mirelui şi de-alo nânaşei. iar Cind umbla pc la fîntină să. ehitidenii şi. în special, chi- Ochi albaştri ca senintt’
nord. sud, est. vest. mai puternic factor al econo­ mczeală din ele. pe soţia lui Edison a cărui ta- cele din urmă strigături de-ale Tot cu batista In mină, tidencele cunosc multe chiui­ Gura tare ca şi vinii*
miresei şi de-ale nănaşului :
Trandafir din cornu’ mesei far de-o săplăminâ-ncoace turi glumeţe şi satirice Fac Dac-o pui la buze-o dată
Pusa ba(ista-n fereastră
Cum mai plîng ochii miresei; Şi nu mai ieşi din casă pe unii să rîdâ cu Iaci i mi, iar Tc-ameţeştc şi te-mbalâ.
Unu' plinge, unu* ba Că crezu că doară, doară, Cînd, după „strîr.gerea ein-
Că ştie ce-i dragostea ; pe alţii să simtă furnicătura steî44 şi jocul miresei, mirele şi
Unu’ ride, unu’ nu mireasa se duc „sâ doarmă şi
Că ştie ce-i uritu'. ei o ţtră. c-or fi obosiţi44, acest
Cîte o nevastă mai bale a- lucru nu trece neobservat. A-
propo-uri la adresa mirelui lunci, cînd nu se mai văd mi­
Cunoscutul desenator francez Jean Effcl a prezentat re­ sau a miresei, scoţindu-se în rii, o leliţă din cele văratice
cent proiectul său de scriere universală la care lucrează de evidenţă şi pe ea : se ridică de pe scaun, face li­
nişte cu mîinile ca sâ
poată
ciţivn ani, t.raducînd în ideograme cele aproape cinci mii de Frunză verde fărfâlăi şopti, în năcazul feciorilor:
cuvinte ale unui dicţionar. Ksîc vorba de o scriere ideograli- Măi mire duşmanii tăi Mirele mi sc însoară. lor ardeiatâ. bineînţeles fără Voi rămineţi cu of tatu’
că, utilizabilă ca formă scrisă pentru orice limbă. Ea a fost S-au aslrins iulr-un pârău Da’ acuma vede bine supărare. Ea sc duce cu bărbatu'.
constituită în exclusivitate din linii şi semne grafice existen­ Şi-au vorbit de mine rău. Că mire la ea nu vine Nănasa cît îi ea de nănaşâ, Spre ziuă, la servirea zamei
te deja în uzajul diferitelor naţiuni. Liniile reprezintă datele Vorbească, picc-le gura, Ş-o făcut-o dc ruşine. dacâ-i prea făloasă şi-şi face acre, apare şi mireasa lingă
diferitelor coduri oficiale sau practic internaţionale. Autorul Căci ca mine nu-i nici una. Întoarcerea de la cununie prea multe haine în dauna so­ bărbat cu eonciul făcut de nă-
scrierii a folosit şi unele scheme figurative identificabile (cum Că mi-i gura vizat oare are strigăturile ei. Mireasa e ţului. „î se toarnă şi ei pe tâ- naşă, semn că ea a trecut în
ar fi dc exemplu ochiul). Toate liniile au fost desenate por- Şi mi-i faţa ca o floare; indemnalâ să-şi vadă de casă, ner“ : rîndul nevestelor. Ca mireasa
nindu-se de la clemente internaţionale ndoptatc (alfabetul Ochii mi-s bandă ide hoţi de copii şi de bărbat: Nănăşlca cu cercei, sâ nu se ruşineze prea tare,
latin, cifrele arabe, punctuaţia...), şi au fost astfel stabilite in­ După ei se uită toţi; Miresuţă toată flori Nănaşu’ cu cioareci răi; cele iniţiate au grijă sâ devie­
cit orice mînă, orieit de neîndemînalicâ ar fi, poate să le e- G I N D I B . E e x i s t e n t a Gura-i bob de strugurel la-ţi giudul de la ficiori Nănăşica cu mărgele ze atenţia spre cînteeul lor, ca
xecule. O dau badei, cui vreu eu, Şi ţi-l pune )a bărbat Nănaşu’ cu cizme râie. intr-o joacă de copii :
La baza vocabularului şi a gramaticii acestei scrieri uni­ Că nu-i lumea ca mâru* Că cu el le-ai cununat. Sînt chiuituri şi pentru nâ- Mireasăk coadele talc
versale stau suprasemnele. Alegerea lor nu a fost arbitrară ci Să fiu dragă la unu’, Acum să nu fii soacră, că naşul „locomos44: Or pornit pc rîu la vale
a avut ca bază de inspiraţie convenţiile inlernaţionale de Că lumea-i de iarbă verde loale nurorile din sat se răco­ Nănaşâ, de-aici din casă. Şi le-o găsit mirele
semnalizare rutieră, respectiv panourile rotunde pentru ver­ Să fiu dragă cui mă vede. resc : Te rugăm nu fii geloasă. Şi-o adunat firele
bele : încetineşte, nu dubla, nu claxona, triunghiurile pentru Ochii mei se uită-n jos Soacră, soaciă, Că nănaşu-i locomos Şi nânaşei i le-a dat
adjective: îngust, periculos şi dreptunghiurile pentru sub­ Şi iubesc tot ce-i Inimos ; Poamă acră, După omu4 cel frumos. Atunci cind te-o periat
stantive — spital, Caen. Ochii mei se uită-n sus De le-i coace-un an ş-o vară Glumeţii satului Chilîd, fie Să-ţi facă condu din ele
Autorul scrieri! universale şi-a amintit în ce priveşte sin­ Şi iubesc pe sub ascuns. Tot eşti acră şi amară. finori. fie bâtrîni, sc dau pe Cum îl vezi la nevestele.
taxa că exislă una cunoscută, admisă şi utilizată de lumea în­ A E X I S T A sau : Constatările sînt înlocuite cu ghiduşii spre a mări şi mai De acum încolo, mireasa. îm­
Mireasă cu condu lat
treagă. aceea n matematicii. Formula 2-1-2=4, organizează Ţine mirele-ncuiat. soluţii „de coacere44 pentru în­ mult. veselia. Cîte un moşneag brăcată Sn alte haine, îşi păs­
propoziţia în ordinea subiect, predicat, complement ; 2 ms Dacă vrei să ai bărbat ; dulcirea soacrei : sare cocoşeşle pe lîngă baba : trează doar cununa pînă a
plasează determinativul înaintea subiectului, iar calificativul Ţine-l încuiat in ladă Mireasă, dragă mireasă, Văi de mine s-o făc’ noapte, treia zi. cind se sfîrsesle nun-
după accsia Intenţia autorului acestei scrieri a fost nu de a Ochii mei să nu li-/ vadă, De ţi-o pare soacra rea, Să culcă mindrele toate. la.
exclude scrierile existente ri de a introduce un mijloc dc Ochii mei cind l-or vedea. Mătură curtea cu ea ; Da’ eu unde m-oi culca ? In general, nunta, astăzi, se I
comunicare capabil să facă abstracţie dc limitele geografice Tu bărbat n-ăi mai avea. De ţi-o pare că-i uşor. şi imediat găseşte soluţia: desfăşoară fără prea multe
dc limbă s j u do expresiile lor grafice, permit irul cilii ea unui Alteia ii place dc naş, „pei Mătură şi prin ocol; In frăgar cu găina; modificări esenţiale. IMai nou
document scris în acest limbaj universal de oricine în limba ind“ pe naşa : De ţi-o pare că-i uşoară ; De nu m-oi putea urca, uneori ol felii nu mai fac pofti*
lui. Naşă, haină de mâlasâ. Mătură j-a doua oară ; M-oi culca jos cu cloca ; rea tradiţională, ci înmînează
Te baza aceleiaşi sînlaxe. omul de ştiinţă Ilans Frodcnîa). E X I S TI ii) O C O L A & De (i-o pare că e bună De nu m-oi putea sili invitaţii fipnnlo. Moda pare să
f
dc la Universitatea din Ulrecht, a elaborai limbajul ,.Lincos“ Bagă-mă bucătăreasă fa-o-n brafă ş-o adună. M-oi culca cu puii. sc râsnîndcasr.Ş
(..limbă cosmică44) formal din semnale radio de diferite Că ttu-tr cor marc simbrie. far la sosirea acasă nu uită Dacă vreunul vede pe alţii ION MARINKSCU i
lungimi şi frecvenţe care alternează eu pauze lungi şi scurte.