Page 9 - Drumul_socialismului_1968_01

Rcgiersîâ
H ii n c d o.?. rti-D-n'r,
T0V0M5R NICOLAE CEâUŞESCO,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAt

ION GHEOSHiHE NAORER

Şi PAUL NICULESCU-MI2IL

AU SOSIT LA TIMIŞOARA

Vineri dimineaţa, tovarâşuk Permanent al CC. al P.C.R., dintelui R.S.F. Iugoslavia, pre­
Nicolae Ceauşcscu, • secretar preşedintele Consiliului de şedintele Uniunii Comunişti­
general ai Comitetului Cen­ Miniştri al Republicii Socia­ lor din Iugoslavia, losip Broz
tral al Partidului Comunist liste România, şi Paul Nicu- Tito.
Român, preşedintele Consiliu­ lescu-Mizil, membru al Comi­ La sosire, conducătorii de
lui de Stat al Republicii So­ tetului Executiv, al Prezidiu­ partid şl de stat au fost în-
cialiste România, împreună cu lui Permanent, secretar aJ
tovarăşii Ion Gheorghe C.C. al P.C.H, au sosit la Ti­ tîmpinaţi de conducătorii or­
ANUL XX. NR. 4046 SÎMBAtA 6 IANUARIE 1968 Maurei, membru al Comitetu­ mişoara, după vizita făcută în ganelor locale de partid şi de
lui Executiv, al Prezidiului Iugoslavia la invitaţia preşe­ stat.

Primirea tovarăşului Oario Galluzzi,
DOCUMENTELE CONFERINŢEI NAŢIONALE membru al Direcţiunii P.C. Italian

Tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
A PARTIDULUI - R0GAT PROGRAM secretar general al Comitetu­ lui Permanent, secretar al
C.C. al P.C.R. Mihai Dalea,
secretar al C.C. al P.C R. au
lui Central al Partidului Co­
pripiît vineri dupâ-amiază la
preşedintele
munist Român,
Consiliului de Slat al Repu­ Timişoara pe tovarăşul Carlo
blicii Socialiste România. Ion GalUr/.zi. membru al Direcţiu­
Ita­
0E MUNCA PENTRU SINDICATE Comitetului Executiv, al Pre­ lian, şeful Secţiei externe a
nii Partidului Comunist
Gheorghe Maurei, membru al
v7omitetului Central al Parti­
zidiului Permanent al C.C. al
P.C.R.. preşedintele Consiliului
face o vizită in ţara noastră.
de Miniştri al Republicii So­ dului Comunist Italian, care
In documentele Conferinţei plinirea angajamentelor din cialiste România, Paul Nicu- Întrevederea s-a desfăşurat
Naţionale a partidului, s-a a- BRlNCOVEANU POGEA contractele colective. leseu-Mizil, membru al Comi­ într-o atmosferă caldă, tovă­
cordal o atenţie deosebită ac­ preşedintele Consiliului regional Conducătorii unităţilor în­ tetului Executiv, . al Prezidiu­ răşească.
tivităţii organizaţiilor de ma­ Hunedoara al Uniunii Generale a tocmesc partea ce le revine din
să şi obşteşti, subliniindu-se Sindicatelor din România contractele colective de muncă
că pe măsura înaintării socie­ pe anul 1968 si vor asigura, in
tăţii noastre pe drumul desă­ impune perfecţionarea şi di­ Iilor constituie o expre­ colaborare cu comitetele sin­ TELEGRAME
vârşim construcţiei socia­ versificarea formelor şi meto­ sie a dezvoltării continue a dicatelor. afişarea proiectelor
lismului sporeşte rolul a­ delor de muncă ale organelor democraţiei socialisto, a pro­ cu ccl puţin 15 zile înainte de
cestora, ele fiind chema­ şi organizaţiilor sindicale, asi­ cesului de perfecţionare a re­ tinerea adunărilor generale ale
te să aducă o contribuţie gurarea unei judicioase şi per­ laţiilor dc producţie, marchea­ salariaţilor pe întreprindere. Tovarăşului IOSIP BROZ TITO
importantă în mobilizarea oa­ manente împletiri a preocupă­ ză un stadiu calitativ superior Pe baza examinării posibili­ Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia
menilor muncii la înfăptuirea rilor imediate cu cele de per­ al participării oamenilor mun­ tăţilor existente, conducerile
politicii partidului, să asigure spectivă, să muncim intr-un cii la organizarea şi conduce­ întreprinderilor pregătesc, în Preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia <
participarea organizată a celor chip nou pentru realizarea rea producţiei, al controlului colaborare cu comitetele sin­ B E L G R A D ,
ce muncesc Ia întreaga viaţă sarcinilor ce le avem. muncitoresc asupra activităţii dicalelor. proiectul angajamen­
politică, economică şi cultu­ Prin prisma sarcinilor, ce­ economice. Aceasla cerc din telor pentru depăşirea sarcini­ Părăsind teritoriul Republicii Socialisle Federative
rală a tării. Acest principiu rinţelor şi condiţiilor actuale, partea noastră adoptarea unor lor de plan pe anul 1968. Este Iugoslavia, vă adresez încă o dată vii mulţumiri pentru ospi­
fundamental, definitoriu al o- de primă importanţă este creş­ forme care să asigure partici­ necesar să se elimine ne­ talitatea dv. cordială.'
rinduirij socialisle îşi găseşte terea contribuţiei sindicatelor parea efectivă, creatoare, la ajunsurile care s-au ma­ Folosesc acest prilej pentru a transmite popoarelor iugo­
in măsurile stabilite o puter­ )a întocmirea pianului de stat, dezbaterile in adunarea ge­ nifestat anul trecut în le­ slave şi dv. personal, cele mai calde urări de noi succese in
nică reafirmare, dezvoltare si la elaborarea şi aplicarea mă­ nerală a salariaţi lor, mobiliza­ gătură cu angajamente­ activitatea pentru înflorirea Republicii Socialiste Federative
perfecţionare. surilor pentru îndeplinirea rea colectivelor de muncă pen­ le. Neevaluîndu-se cu sufi­ Iugoslavia
In acest context, sindicale­ prevederilor acestuia. tru aplicarea în viaţă a hotă- cient simţ de răspundere posi­ Personalitatea comunistului ICalman Noszek, de la Coo­ NICOLAE CEAUŞESCU
lor le sînt 'încredinţate un rol In acelaşi timp, pe fondul rîrilor adoptate, stimularea bilităţile reale, în unele între­ perativa meşteşugărească „Viaţă nouă'* din Orăştie, rezultă Secretar general al
1ot mai însemnat şi atribuţii măsurilor preconizate de că­ controlului maselor şi creşte­ prinderi au fost revizuite şi din hărnicia, priceperea şi iniţiativa permanentă de care Comitetului Central al
sporite in toate domeniile ac­ tre partid privind organizarea rea opiniei sociale în activita­ îmbunătăţite de cile 2-3 ori, Tartidului Comunist Român
tivităţii economice, sociale şi ştiinţifică a producţiei şi a tea întreprinderilor ajungîndu-se la dublarea şi dă dovadă in îndeplinirea sarcinilor de plan, din calitatea ! Preşedintele Consiliului de
culturale ale ţării. Ele trebuie muncii, a sistemului de coin­ înfăptuirea acestor atribute chiar triplarea angajamentelor superioară a hainelor din piele confecţionate de el. Stat al
sâ contribuie din plin şi direct teresare materială, sindicalele impune consiliului regional, iniţiale. Republicii Socialiste România
la soluţionarea problemelor ce au datoria ca prin forme spe­ consiliilor locale, raionale si
privesc îmbunătăţirea condi­ cifice activităţii obşteşti să sli- comitetelor sindicalelor o mun­ (Continuare in pag, a 2-a)
ţiilor dc muncă şi de viaţă ale juuleze iniţiativa creatoare a că asiduă, perseverentă, pen­ Comitetului Central at
salariaţilor, la respectarea le­ colectivelor din întreprinderi, tru ridicarea nivelului de cu­ Partidului Comunist din Argentina
gislaţiei muncii, în întărirea spiritul de emulaţie în muncă noştinţe tehnice şi economice
controlului obştesc. in scopul obţinerii unor re­ ale salariaţilor, astfel îneît in­ BU EN O S A IR E S
Transpunerea cu succes in zultate superioare in produc­ tervenţiile. părerile si propu­ Nici o zi cu planul nerealizat!
practică a sarcinilor reieşite ţie, în ridicarea pregătirii pro­ nerile aceslora să poarte girul Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Partidu­
din hotârîrile adoptate de fesionale. competenţei. lui Comunist din Argentina. Comitetul Central al Partidu­
Conferinţa Naţională a P.C.R. Adunarea generală a salaria- Pe baza măsurilor stabilite lui Comunist Român vă transmite dv„ întregului partid şi
privind organizarea acţiunii de tuturor oamenilor muncii argentinieni, un cald salut fră­
dezbatere a sarcinilor de plan La C .S . H unedoara ţesc. 1
pe anul 1968, în cursul acestei Cu ocazia marii dv. sărbători — 50 rlc ani dc existenţă a
luni vor avea loc sub conduce­ Partidului Comunist — vă urăm, dragi tovarăşi, succes în
rea organelor şi organizaţiilor activitatea pentru întărirea ideologică şi organizatorică a
dc partid adunări generale ale ALĂTURI DE REZULTATELE BUNE partidului, pentru unirea luturor forţelor progresiste şi pa­
salariaţilor, in fiecare între­ triotice argentinienc în interesul dezvoltării democratice şi
prindere industriala, de con- independente a ţârii, păcii şi progresului social.
Mrwţîî, ' trtffisporturi,' organi­ PERSISTA UNELE LIPSURI
zaţii comerciale, unităţi agri- Comitetul Central al
coie de stat etc. Tartidului Comunist Român
Conducerile întreprinderilor In patru zile s-au produs pes­ lui ’68 primele depăşiri de
vor pregăti darea de seamă te plan : plan. Consider că acum cel
care va cuprinde rezultatele e­ mai important lucru pentru
. conomico-financiare obţinute ® 1.053 tone aglomerat organizaţiile de partid este să
în îndeplinirea planului pe întreţină acest elan creator.
1967. neajunsurile manifestate, Q 544 tone fontă Plusul de producţie acumulat
sarcinile de plan care revin (& 165 tone oţel electric să fie sporit în fiecare zi".
colectivelor pe anul 1968, căile Ing. Ştefan Doboly, şeful
principale menite sâ asigure @ 297 tone laminate secţiei a 11-a furnale: In pa­
realizarea ritmică a planului tru zile planul secţiei a fost
Ia toţi indicatorii. De aseme­ Focul nestins al Hunedoarei depăşit cu 266 de tone fontă.
nea, în darea de seamă se va n-a pălit în strălucire nici in — Am dori o „explicaţie" a
analiza preocuparea pentru noaptea de revelion. Prezenţi primelor succese.
protecţia muncii, îmbunătăţi­ la datorie, siderurgiştii au a­ — In nici un caz nu vă spun
rea condiţiilor de muncă şi sigurat un puls normal activi­ lucruri spectaculoase. Atît
viaţă ale salariaţilor şi înde- tăţii de producţie chiar din doar că seriozitatea şi răspun­
primele ore ale noului an. La
sfîrşitul celei de a patra zi. derea manifestată în pregăti­
rea producţiei acestui an, ne-a
facem un mic bilanţ, consem- ferit de „surprizele" iernilor
Produs nou nînd părerile cîtorva cadre cu trecute. Furnalele au funcţio­
munci de răspundere din com­
nat din plin, la întreaga'capa­
binat. citate. Nu s-a semnalat nici o
din marmură comitetului de partid pe com­ defecţiune mecanică sau elec­
loan Nieulcseu, secretar al
binat „S-a făcut un demaraj trică.
O nouă rapacitate de bun. Ceea ce dovedeşte că — Veţi putea păstra acest
producţie a intrat în pro­ exemplul viu al comuniştilor ritm ?
be tehnologice la între­ a fost urmat de întregul co­ — Consider că da, cu o com­
prinderea „Marmura" din lectiv. Organizaţiile de partid pletare : conducerea combina­
Simeria. Incepînd din luna au ştiut să folosească trimes­ tului să ia de urgenţă toate
aceasta, aici se vor produ­ trul IV ca perioadă a repeti­ măsurile pentru inzidirea si
ce pentru prima dată în ţiei generale în efectuarea repararea cauperelor nr. 1, 2
ţară dale ornamentale din pregătirilor de iarnă şi crearea şi 3 de la furnalul nr. 7, iar
[ placaje dc marmură şi din tuturor condiţiilor necesare cel tîrziu pină la începutul lu­
mozaic de marmură cu realizării ritmice a sarcinilor nii martie să avem asigurate
granule mari. Mai mult de de plan pe anul în curs. Pot două aparate de încărcare de
Scurgerea şuvoiului incandescent pe gura furnalului nr. jumătate din producţia u­ să afirm că pe ansamblu! rezervă".
Ing. Clemente Marincscu,
2 de la Uzina „Victoria" Călan se urmăreşte cu multă aten­ nor astfel de dale este des­ combinatului firele de legătu­ şeful aglomeratorului II : „Din
ţie. tinată exportului. ră între realizările ultimelor cele 1.035 tone aglomerat dat
12 luni şi sarcinile sporite din
acest an, au fost înnodate „din peste prevederi, 701 aparţin
mers“ cu unele excepţii unde aglomeratorului II. Integi'area
în fluxul de aglomerare a două
Ce factori diminuează mă ce pot fi recuperate. Su­ transportoare cu bandă şi a­
s-au semnalat râmîneri in ur­
flul nou al recentelor docu­
mente de partid a dinamizat S. TRUTA
eforturile întregului nostru co­
lectiv, care a înscris în agenda (Continuare în pag. a 2-a) Farmec şi graţie... Foto : l. TEREK
beneficiile fermei mixte ■ ■ U B H R B m H U B M H

din Lăpuşnic ? ducţiei vegetale, ci şi in zoo­ P R IN U N IT Ă Ţ IL E C O M E R C IA L E
Nu numai în sectorul pro­
tehnie se intîlnesc neajunsuri.
Deşi discutată de 3-4 ani, pro­
blema alimentării cu apă se o masă vecină. Deseori marfa
Deşi este relativ de o du­ sul de a se deseca o parte din prezintă tot nerezolvată. De Tntre orele 6 şi 7 dim ineaţa nu este aranjată, pusă la ;n- ceastă oră matinală o mare
afluenţă de cumpărători. Ma­
rată scurtă, activitatea desfă­ suprafaţa cu exces de umidi­ asemenea, nu s-a corelat ca­ demînă, ca atunci cînd cineva joritatea se îndreaptă spre ra­
şurată de către lucrătorii fer­ tate, nu se întrevede nici o pacitatea de adâpostire a ani­ Ieri dimineaţă, între orele 6 şi 7, redacţia ziarului „Dru­ doreşte, să poţi să-l serveşti ionul de franzelărie. Dar ce sâ
mei mixte din Lăpuşnic, apar­ preocupare mai susţinută ca­ malelor cu efectivele existen­ mul socialismului" a organizat un raid în mai multe unităţi Uneori da, repede. Ba nu sînt pahare spă­ cumpere de aici, cînd rafturile
ţinătoare I A S. Bîrcea, per­ re să vizeze îmbunătăţirea ac­ te, fapt pentru care o parte comerciale din oraşul Deva. Redactorii ziarului au urmărit late, ba nu sînt cornuţ i, n-an sînt aproape goale? CU despre
mite sâ se tragă concluzia că tivităţii fermei. din ele sînt întreţinute în di­ felul în care unităţile respective înţeleg să răspundă solici­ bani mărunţi să-ţi întoarcă res­ cornuri şi alte specialităţi de
rezultatele înregistrate nu re­ In schimb, se constată men­ ferite adăposturi, ceea ce în­ tărilor cetăţenilor iu prima oră de la deschiderea magazine­ alteori nu tul şi altele. Cred că toate a­ panificaţie mult solicita-te de
flectă pe deplin potenţialul de ţinerea xinor situaţii greu de greunează posibilităţile de fo­ lor. cestea ar trebui făcute înainte către marea masă a cumpără­
producţie al unităţii. Nereali- explicat, urmare a unor prac­ losire judicioasă a furajelor şi de deschidere sau în timpul torilor, nîcî vorbă Iată ce ne-a
zarea. in anul trecut, a pro­ tici de lucru învechite, înce­ controlul activităţii în acest Unitatea de franzelărie şi cit. nu este afluenţă mare de spus vînzătoarea Itona Ciobot:
ducţiilor la nivelul celor pla­ tăţenite parcă pentru totdeau­ sector. tre timp, se fao eforturi pen­ produse lactate din centru este consumatori. — La noi, aprovizionarea cu
nificate, mai ales în sectorul na in practica muncii trustu­ Nu mai insistăm asupra re­ După „furtună" tru a fi serviţi şi clienţii care, foarte solicitată dimineaţa in­ Cele spuse mai sus de către specialităţi se face foarte greu
vegetal, a determinat depăşi­ lui. Despre ce este vorba ? percusiunilor negative pe ca­ in majoritate se îndreaptă la tre orele 6 şi 7. Numeroşi ce­ cetăţeni s-au adeverit şî în di­ in timpul iernii. Vara merge
rea cheltuielilor prevăzute pe $i in prezent ferma are repar­ re le are menţinerea pe mai linişte sectorul de pîine şi specialităţi. tăţeni dau fuga aici să ser­ mineaţa cînd am întreprins totul bine.
unitatea de produs, ceea ce în tizate 6 culturi, fiecare ocu- departe a unei astfel de Cu totii sînt grăbiţi. Peste cî- vească un pahar cu lapte, cu raidul de faţă. Abia Ia ora 7 Ne-am întors aici după o
final a dus )a diminuarea po­ pind cîte 20-125 hectare, îm­ stări de lucruri. Important es­ teva minute trebuie să fie la smîntină sau o cafea. au sosit iaurtul, laptele dul­ oră şi jumătate şi situaţia era
sibilităţilor de creştere a gra­ părţite pe 6 timpuri. Ba mai te sâ fie luate măsuri efi­ Sînlem la magazinul de au­ locurile lor de muncă. Se uită Cum sint satisfăcute aceste ce, cafeaua în sticle. Pînâ a­
dului de rentabilitate al fer­ mult, unele culturi sint intro­ ciente în scopul înlăturării toservire nr. 3 de lingă blocul Ia ceasuri. Servitul merge în­ cerinţe ? Răspunsul la această tunci. s-a servit numai lapte aceeaşi. Sâ fie de vină iarna
mei. duse în plan cu mare intir- neajunsurilor arătate. In ca­ turn. E ora 6,30, ora deschide­ cet. , întrebare ni l-a dat Ioachim bătut... sau cei ce se ocupă cu apro­
Cauzele producţiilor scăzute ziere. Aşa a fost cazul carto­ drul fermei există lucrători rii unităţii. In faţă, lîngâ pri­ In jurul orei 7, „furtuna" a Marcu, unul din consumatorii — N-a venit maşina de la vizionarea ?
şi ale preţului de cost ridicat filor, care acum trebuie să fie pricepuţi. Prin activitatea pe ma intrare, staţionează două început să se liniştească. Cli­ frecvenţi pe care i-am întâlnit Simeria mai repede — ne spu­
sint cunoscute de, către şeful amplasaţi la o distanţă de 25 care o desfăşoară, ei îşi aduc autodube. Exact la ora deschi­ enţii s-au rărit ; primirea măr­ aici. ne vînzătoarea. Fac şi ei cum
fermei, consiliul de adminis­ km dc fermă, pe un teren nc- o contribuţie preţioasă Ia derii au început să fie des­ fii a continuat însă pînă la 7 — Vin aici în fiecare dimi­ pot. Uneori vin la timp, alte­ Puneţi în mişcare
traţie al întreprinderii şi de corespunzător, unde de la bun creşterea randamentului utila­ cărcate. dintr-o maşină lapte şi un sfert. Cînd totul s-a li­ neaţă, înainte de a merge la ori nu...
conducerea Trustului regional început se ştie că nu se va jelor şi a producţiei pe cap de şi preparate de lapte, iar din niştit, stăm de vorbă cu res­ serviciu, să iau un pahar cu
al J.A.S. Firesc este deci ca realiza producţia scontată. In animal. Eforturile lor trebuie cealaltă pîine şi specialităţi. ponsabilul unităţii, tovarăşul lapte sau un iaurt. De multe căruciorul
în acest an, cînd fiecare uni­ plus se cunoaşte că şî preţul completate însă cu măsuri Cumpărătorii se strecoară în Constantin Popa. ori se găseşte numai lapte bă­ Să fie iarna
tate trebuie sâ lucreze cu un de cost va fi mult ridicat chibzuite în direcţia organi­ magazin printre cei care îşi — M-am gîndit şi eu la în­ tut, rămas din alte zile ; lip­ Pină la orele 7 se înregis­
grad ridicat de rentabilitate, din cauza cheltuielilor ocazio­ zării ştiinţifice şi planificării fac loc cu produsele. Aici a­ ghesuiala aceasta de diminea­ seşte laptele dulce, cafeaua cu trează în autogara 10 plecări
să fie întreprinse acţiuni hotâ- nate de transportul îngrăşă­ judicioase a producţiei, ceea sistă la o febrilă muncă de ţă, dar nu i-am găsit rezolva­ cacao sau fructola, cum i se de vină?
rîtoare penlru înlăturarea de­ mintelor organice pe o astfel ce in final va permite mate­ primire a mărfurilor. Vînzâto- rea. mai zice. Nu ştiu care e cau­
ficienţelor care s-au manifes­ de distanţă. La cele arătate rializarea prevederilor hotă- rîi, responsabilul unităţii, toţi kam făcut responsabilului o za, poate că I.C.I.L. Simeria E. JUCU
tat. Există puţine dovezi care mai adăugăm şi faptul că nu rîrii Plenarei CC. al P.C.R muncesc de zor ; cară lăzile cu propunere: sâ schimbe orarul nu trimite la timp marfa. Magazinul alimentar de vi­ V. ALBU
să ateste acest lucru însă. In există o concordanţă deplină din martie 1967 privind îm­ lapte, numără franzelele, cor- cu o jumătate de oră mai de­ zavi de Liceul „Decebal" îşi GU. JURCA
afară de unele măsuri privind între modul de folosinţă efec­ bunătăţirea întregii activităţi vreme. — Se mai pot spune şi alte deschide uşile la ora 6,30. A­ I. CIOBANU
executarea unor lucrări de tivă şi categoriile la care fi­ sî sporirea eficienţei sectorului nurile, covrigii etc. Se notea­ — Ar fi o soluţie — ne-a neajunsuri, care se manifestă flat in drumul multor salari­
îmbunătăţiri funciare, în sen­ gurează terenul. de stat al agriculturii. ză, se alcâtuiesa evidenţe. Tn­ răspuns dînsul. aici, adaugă un cetăţean de Ia aţi, magazinul cunoaşte la a­ (Continuare in pag. a 3-a)