Page 91 - Drumul_socialismului_1968_01

va
Hui*

Tovarăşul Ion Glieorghe Maurer
PRO&ETARl DIN TOATE ŢAR/AE, UNlfl-VĂt
va face o vizită oficială

în Suedia

La invitaţia guvernului sue­ lor externe, Corneliu Mănescu,
dez, preşedintele Consiliului de vor face o vizită oficială în
Miniştri al Republicii Socia­ Suedia, în prima jumătate a
liste România. Ion Gheorghe lunii martie 1968.
Maurer, şî ministrul afaceri­ (Agerpi es)

Plecarea tovarăşului

Gheorghe Apostol la Phenian

Tovarâşul Glieorghe Apos­ La plecare, pe aeroport, au
tol, membru, al Comitetului fost prezenţi tovarăşii Emil
A N U L X X . NR. 4066 M A R ŢI 30 IA N U A R IE 1968 Executiv, al Prezidiului Per­ Bodnaraş. Constantin Drâgan.
manent al C C. al P.C.R., îm­ Mihaj Dalea, precum şi şefi de
preună cu tovarăşul Vasile secţie la C.C. al P C.R.
Au fost de faţă Knn The Hi,
Vlad, şeful secţiei relaţii ex­ ambasadorul Republicii Popu­
terne a C.C. al P.C.R., a ple­
PARAMETRII ÎNALŢI cat luni dimineaţă la Phenian, lare Democrate Coreene la
Bucureşti, şi membri ai am­
unde, la invitaţia Comitetului
basadei.
Centrat ai Partidului Muncii
din Coreea, va face o vizită de
prietenie. (Agerpies)
ai economiei noastre socialiste Tovarăşul Alvaro Cunhal

a părăsit Capitala

Citind Comunicatul cu pri­ stabilite de cel de aJ IX-lea la iveală resurse aJe căror la­ Luni a părăsit Capitala to­ Comitetului Central al Parti­
vire la îndeplinirea planului Congres al Partidului Comu­ tenţe imobilizau însemnate va­ varăşul Alvaro Cunhal, secre­ dului Comunist Român, Chivu
de stat de dezvoltare a econo­ nist Român. lori materiale. Procesul de ac­ tar general al Partidului Co­ Stoica, membru al Comitetului
miei naţionale, fiecare om al Este rodul muncii noastre a tivizare a acestor resurse este Executiv, al Prezidiului Per­
muncii din tara noastră tră­ tuturor, al strădaniilor depuse în plină desfăşurare. El an­ munist Portughez, care. la in­ manent. secretar al C. C. al
ieşte un sentiment de justifi­ pentru organizarea producţiei grenează din ce in ce mai mult vitaţia C.C. al P.C.R., a făcut P.C.R., Mihai Dalea. secretar
cată mîndrie patriotică. Fra­ pe baze ştiinţifice, pentru pro­ masele largi de onmeni ai o vizită in tara noastră.
ze şi cifre concise oglindesc movarea a tot ce e nou, înain­ muncii spre găsirea acelor căi al C C. al P.C.R., Ghizela Vass,
entuziasmul cu care în­ tat, în munca noastră. Acest care să ducă la îndeplinirea şi La pleoare, oaspetele a fost şef de secţie la C.C. al P.C R,
tregul popor şî-a pus e­ izvor nesecat de noi potenţe depăşirea prevederilor planu­ condus de tovarăşii Nicolae de activişti de partid.
nergia creatoare, puterea de s-a materializat in productivi­ lui pe 1968. Siderurgiştîî şi-au Ceauşescu, secretar general al (Agenpres)
muncă pentru a înfăptui nea­ tate înaltă, în eficienţa ridica­ propus să scurteze durata de
bătut sarcinile stabilite de cel tă. elaborare a şarjelor, minerii să
de al IX-lea Congres al Parti­ Cifrele globale ale Comuni­ sporească productivitatea mun­
dului Comunist Român. Ab­ catului au corespondent şi în cii in abalaje prin moderniza­
negaţia şi devotamentul cu activitatea colectivelor de mun­ rea procesului de extracţie, fe­
care poporul nostru a urmat că din regiunea Hunedoara. Pe roviarii şi lucrătorii din trans­ Nestematele
linia politică a partidului sînt platformele furnalelor şi oţe- portul auto să utilizeze cît maî
sintetizate în faptul că în cel lâriilor, în adîncul minelor, în deplin capacitatea de trans­
de al doilea an al cincinalului inaHul schelelor, pe ogoare sau port, forestierii să ridice indi­
..planul producţiei globale in de-a lungul arterelor de trans­ cele de utilizare a masei lem­
industrie a fost îndeplinit şi port, oamenii muncii din re­ noase şi să folosească mai ra­ artei hunedonne
depăşit de toate ministerele şi giunea noastră, îndrumaţi de ţional capacitatea tehnică a
organizaţiile economice: s-au comunişti, au muncit cu mult mecanismelor.
obţinut rezultate bune în a­ elan pentru mai mult si mal In fiecare unitate industri­
gricultură, atît la producţia bine, de,pâşindu-şi sarcinile la ală din regiune există încă In ziarul nostru de dumi­ de perspectiva, ale căror cân­
vegetală, cit şi la producţia a- principalii indicatori de plan. mari rezerve de folosire şî nică a fost consemnat eve­ tece cu cules aprecierea pu­
nîmală: volumul de investiţii Plusurile pe care ei le-au în­ creştere continuă a capacităţi­ nimentul prilejuit de inmî- blicului. „Du bădiţă, du şi
planificat a fost realizat inte­ scris in bilanţul anului 1967 lor de producţie. Neriîmicita- narea • ordinului si medaliei iu/ Du în ţai;â ■ eînteau’/ Că’
gral : s-au intensificat şi di­ poartă sensul hărniciei şi pri­ lea îndeplinirii planului imo­ „Meritul cultural", unor ar­ şi eu duc olt trăiesc/ Cîntul
versificat relaţiile economice ceperii. al dăruirii şi dragostei bilizează încă însemnate resur­ tişti amatori şi activişti cul­ şi portul moţesc".
externe ale ţării : a crescut e­ de ţară. Ele au fost realizate se materiale, conduce la con­ turali hunedoreni, care au Publicul, generos in aplau­
ficienţa economică în toate ra­ pe seama creşterii productivi­ sum ridicat de forţă de muncă, obţinut succese deosebite hi ze, a răsplătit salba de solişti
murile de activitate şi au fost tăţii muncii, a indicilor de u­ la utilizarea neraţională a do­ activitatea artistică. Momen­ vocali (Paraschiva Bozdoc,
obţinute noi realizări în ridi­ tilizare a agregatelor, maşini­ tării tehnice. Printr-.o progra­ tul decorării a fost întregit Mclica Popa, Minodora Vot­
carea nivelului de trai al lor şi utilajelor. In realizarea mare şi pregătire minuţioasă Dimineaţa prin fermele de anim ale de un spectacol muzical-cnre- ca, Maria Adam, Vasile Pop),
populaţiei14. Aceste realizări acestor sporuri de producţie a tehnologiilor de lucru, a- grafic, susţinut, de formaţii, momentul vesel susţinut de
de seamă confirmă fără drept sî-au spus ouvintul şi meta­ ceastâ importantă rezervă va artistice premiate in finala Uviu Or os cu inepuizabilul
je tăgadă caracterul profund morfoza modernizării tehnolo­ conduce la realiz.area unor în­ celui de-al Viii-lea Concurs său umor şi talent, suita de
ştiinţific al politicii de indus­ gice. creşterea continuă a în­ semnate sporuri de producţie pe ţară al artiştilor amatori, jocuri ardeleneşti adusă de
trializare socialistă a larii, de zestrării tehnice. $i. par- în toate sectoarele de activita­ dc interpreţi cărora, in. acea dansatorii din Sebeş, Stremţ,
dezvoltare a economiei naţio­ cnrgînd retrospectiv geneza ci­ te. Este încă ridicat consumul CE FRÎNEAZA BUNA DES­ seară,' le-au fost prinse la re­ Crislur şi Hunedoara Robus­
nale. promovată de partidul frelor de bilanţ, faptele obli­ de forţă de muncă, în special ver înalte distincţii teţea şi vigumzitatea inter­
nostru, realismul prevederilor gă la o constatare : anul 19C7 în unităţile miniere, forestie­ Mesagerii artei hunedore- pretativă a „fecioreştilorde
planului cincinal. Producţia a fost amil căutărilor de so­ re şi de construcţii, ca urma­ ne au făcut o nouă dovadă la Hunedoara, încununare
realizată peste plan. depăşirea luţii optime, anul studierii căi­ re a unor deficienţe în orga­ a nesecatului i z v o r de fru­ măiastră a suitelor ardele­
productivităţii muncii şi a rit­ lor spre eficienţa economică nizarea producţiei. Optimiza­ museţi desprinse din ciutul neşti prezentate in această
mului de dezvoltare a econo­ ridicată, căutări concretizate în rea raportului între numărul FĂŞURARE A PROGRAMULUI şi jocul local, au arătat cită seară, au stîrnit admiraţia în­
miei naţionale sînt dovada măsuri ce preconizau cu pre­ muncitorilor direct, productivi robusteţe lirică oferă folclo­ tregului public. El a primit
grăitoare a abnegaţiei ou ca­ cizie efectul pozitiv al aplică­ şi personalul de deservire, m’e- rul acestor străvechi şonc. cu căldură melodiile, grupu­
re întregul nostru popor în­ rii lor. De la ,,nunta“ dhr satele paj lui vocal nl Liceului pedago­
făptuieşte neabătut sarcinile ' A fost un început «e a scos (Continuare în pag. a 3-a; treabă, alţii, printre care Teo- durenilor la. „purtata" dc pe gic din Deva, ale tarafului
9E LUCRU f il Bota, Nicolae Nistoreseu, haţegană, spectacolul de sim- a fost dc-a dreptul entuzias­
Cosei de cultură din Orăştie,
malul Mureşului, de la „ ţa ri ­
na" moţească la
inuirlita"
Matei Lazăr şi Maria Caraş, ce
mat in prezenţa pieselor de
deservesc grajdui de la Tur-
virtuozitate, de înaltă ţinută
maş, încă nu se prezentaseră bătă seara a dăruit un colo­ artistică, ale tr.nărului cor de
rat crîmpci din tezaurul ar­
Ministerul Pojlrlor fi Telecomuni­ Unităfi comerciale săteşti la lucru. tei populare româneşti. cameră din Brad.
caţiilor fi Comitelui peolru Prf|url Este binecunoscut faptul că dc felul cum sitit hrănite Despre raţii îngrijitorii pre­ Din piesele corale ale for­ Mesagerii frumuseţilor cu­
au ilahilît tarifele de prestaţie a In ultimul timp, în comu­ derea unei noi secţii do şi îngrijite animalele in perioada de iarnă depinde in ma­ zenţi spuneau că au existat maţiei siderurgişti/or hune­ lese din zonele folclorice ale
serviciului telefonic automat inter­ re măsură realizarea producţiilor şi a veniturilor plani­ eîndva, anul trecut, dar s-au
na Baru Mare au fost luate croitorie femei şi redeschi­ doreni, prelucrarea „Ca la regiunii, au oferit in seara
urban. unele măsuri privind creş­ derea frizeriei, care a stat ficate din zootehnic. In acest scop apare ca o necesitate pierdut, iar acum. animalele nuntă", a „purtat“ spectato­ închinată festivităţii prile­
Potrivit tarifelor, înlrc loealitS|ile terea reţelei comerciale să­ mai multe luni inchi.să din firească respectarea cu stricteţe a programului zilnic de primesc ceea ce mai există în rul la ospeţclc pndurenilor, juite de înmlnarca ordinului
rare au foit conectate la areil aii- grajd. Pentru a cunoaşte cum se desfăşoară activitatea in depozit. Cu buna ştire a medi­
teşti. Cofetăria se află a­ lipsă de lucrători calificaţi. făcindu-i să se simtă alături şî medaliei „Meritul cultural",
tem roitul unei convorbiri ptofru fermele de animale, am vizitat mai multe cooperative a- cului veterinar Ioan Curteanu,
cum Intr-un local mai spa­ In comuna Baru Mare mai de cei care „Bjne-au mers. un fragment din comorile ar­
un minut cile urotălorul « eona 1, ţios, care permite o deser­ gricolc. Iată citeva din constatările făcute : viţeii sînt lăsaţi lîngă vaci cu burie^au venit/ $i bine s-au tei hunedovene, petale din
fina la 100 km — 1,30 lei ; tona funcţionează şi alte unităţi posibilitatea de a suge lot
vire operativă, precum şi omenit'*, iar suita de ţarine uriaşa cunună a acestei
a 11-9. intre 100 ţi 200 km, 3 le! ; păstrarea articolelor în con­ prestatoare dc .servicii : ciz­ timpul. moţeşti c tarafului din Vaţa munci de înnobilare. spiri­
zona a HI-a, intre 200 fi 400 km, 4 diţii optime. In rîndul nou­ mărie, cojocârie, zidârie- Punctualitate şi disciplină în muncă Multe din neajunsurile sem­ — ce s-a impus prin pre­ tuală.
lei ; tona a IV-a, peste 400 km, S tăţilor se înscriu şi deschi­ zugravt, nalate am fi vrut să le discu­ zenţă, interpretare, pori — n
lei. Ca fi pin» acum, de la orele tăm şi cu preşedintele coopera­ adus şi citeva soliste vocala LUCIA LICIU
18 pini la <5 dimineaţa, duotioicile Ora 5 şi 10 minute. La coo­ lelor se face conform progra­ tivei, Aurel Bîrcean şi cu me­
ţi aarbSlori Ic legale ae acordă o re­ perativa agricolă din Simeiia mului de lucru şi a raţiilor în­ dicul veterinar, dar nici unul
ducere de 40 la mtă. Ei te de re- îngrijitorii de animale erau la tocmite. ^ nu-şî făcuse apariţia pe la
lînut că tariful ie aplică pe dura­ datorie. Punctualitatea şi dis­ grajduri. Ceasul deşteptător
ta electivă a convorbirii, inclusiv ciplina sînt atribute ce carac­ Aceeaşi febră de muncă spe­ rămăsese mult în urmă.
terizează în bună măsură acti­ cifică orelor dimineţii, se întîl-
vitatea în sectorul zootehnic, neşte şi Ia cooperativele agrico­ Urmările lipsei
îngrijirea şi furajarea anima­ le din Pianul de Jos şi Cîlnic.
Tarife în de îndrumare
Fără program precis, rafii teoretice
serviciul Vizîtînd sectorul zootehnic al
Pentru îngrijitorii de la coo­ Din tot acest meniu animale­ cooperativei agricole din Aurel
Vlaicu am rămas plăcut im­
perativa agricolă din Spini nu le nu primesc decit cocenii, presionaţi de hărnicia şi con­
telefonic s-a întocmit încă un program tărîţele şi o cantitate variabilă ştiinciozitatea îngrijitorilor de
de luciu. Prezentarea Ia grajd de fin şi paie, in funcţie de aici. Curăţenia, ordinea şî dis­
se face după placul îngrijito­ agerimea îngrijitorului. După ciplina erau la ele acasă. Pes­
rilor. fiecare cînd crede de cu­ cum se vede, raţiile au fost al­ te tot îngrijitorii erau la da­
viinţă, fapt pentru care în cătuite în mod teoretic, fără
a (ractionilor dc minut, fără mini­ torie. Păcat însă că din partea
ziua cînd am vizitat ferma pa­ a se ţine cont de nutreţurile
mum de taaarc dc 3 minute. cadrelor de specialitate nu e-
Totodată, s-au stabilit noi for­ tru lipseau de la lucru. Pen­ existente în stoc. xistâ mai multă preocupare în
me Be taaarc in r<|eaua telefoni­ tru personalul tehnico-veteri- Lipsa unor norme de alimen­ îndrumarea şi conducerea acti­
ci urbani. Astfel, pcnlru posturile nar munca începe la ora 6. taţie raţional întocmite. în vităţii, în asigurarea asisten­
al rămr abonament cate ile 00 Iei, Cum această oră nu sc res­ funcţie de balanţa 'furajeră a- ţei zoo-veterinare. Efectele a­ Evoluează formaţia co­ SECVENŢE
aint prevăzute 200 dc coororbiri ; pectă, activitatea în sector se siguratâ, precum şi lipsa miei cestei delăsări sînt binecunos­ rală a C.S.H., laureată
poilorilc «o on abonament de 43 desfăşoară la voia întîmplării. furajări diferenţiate face ca cute. Anul trecut s-au semna­ al celui de-a! vm-lea
lei lunar, de pe liniile individuale Cît priveşte raţiile vacilor producţia zilnică de lapte mar­ lat aici peste 90 avorturi cau­ Concurs pe ţară al artiş­ DE PE
ro centrala de blor, 150 convorbiri, cu lapte, acestea au fost în­ fă de la cele 90 de vaci să nu zate de furajarea vacilor ges-
iar cric de 8S Ici copiate, 100 con­ tocmite în luna noiembrie a­ depăşească 50-60 litri. tante cu siloz îngheţat. tilor amatori.
vorbiţi. Fierjrf. convorbire rfeeioa- Atenţia deosebită ce se acordă calităţii preparatelor din La cooperativa agricolă din
ti peste ateale limite ae Isxraiă carne şi conserve produse la I.R.I.C. Deva, se poate vedea nul trecut şi cuprind : 4 kg fin. Măriineşti în jurul orei 6,30, ing. ŞT. CRĂCIUN Foto: V. ONOIU ŞANTIERE
eu 20 de bani. Trate 400 de eonvot- şl din analiza minuţioasă pe care biologul Avram Sovca o 7 kg coceni, 7 kg paie. un ki­ în timp ce majoritatea lucră­
biri la*a onel presia|ii de acest face pentru determinarea clorurii de sodiu din salam. logram uruială şi 15 kg siloz. torilor îşi vedeau serios de (Continuare în pag. a 2-a) Lipsite de foeol copioaselor
ftl este de numai 10 biol. In razol jî dogoarea lletbiofc a lingou-
rilor de oţel. imensa bala a la­
neefrctuăril numlrnloi de convor­
minorului de 800 mm dio
biri orbane care sini prevăzute In Combinatul tiderorgic Hune­
abonament, costul evenloalelor con­ dre Tot direct ne adresăm şi câcioasâ, merită să consemnăm doara înlimpina vizitatorii de
vorbiri interurbane va fi acoperii Redacţia ziarului a urmărit, tovarăşului Martin Klusch, di­ unul în mod deosebit. La O- aii eu un frig puţin obigouit
pcnlru o seeţîe ro foc continuo.
din contravaloarea convorbirilor lo- în două duminici, manifestări­ ANOTIMPUL NU PRE­ rectorul căminului din Cîlnic, râştioara de Jos, în frumosul Explicaţia ennjlă in faptul ti
rale rămase necfecluate. le oferite cetăţenilor de către Cu mişcarea indiferentă a u­ cămin cultural, nu se desfă­ dc mal oiullc lăptămîni bala ae
află in alăpinîrea constructorilor
In prctcnl, aceste tarife ac apli- căminele culturale din citeva merilor şi în situaţia de necu- şoară nici un fel de manifes­ gi mentorilor, care dau aces­
<1 in localităţile Bucurcgii, Craţov, comune. A fost vizată atît ac­ tui Inmînor o ooui tioereţe. Io
Conilan|a, Eforie ţi M.vmAia, or- tivitatea propriu-zisâ cît şi noscâtor al manifestărilor ce tare culturală. Cetăţenii nici cadrul ateilor lucrărt dc moder­
mînd ca pe măaura introducerii te­ condiţiile în care se desfăşoa­ au avut loc de-a lungul unei nu-şi mai amintesc de cînd nizare gi mărire a capacităţii
lefoniei automate interurbane eă ră ea. SUPUNE HIBERNARE sâptămini, pentru câ sînteţî n-au mai văzut ceva la cămin. dc producţie «-a obţioul uo im­
fie extinse ţi la alte localităţi. „Acţiuni" de bază „univer­ portant succes : a început mon­
Se evidenţiază în mod deo­ director „doar de cîteva luni*1, tarea utilajelor tehnologice. In­
sebit un program sărăcăcios nu puteţi pretinde câ slaba ac­ sal valabile" sînt filmul si te­ tr-un timp relativ scurt aici se
de spectacole, ca mijloc efici­ Dacă la Pelreşli se poale fa­ vocal. Directorul căminului din grupul vocal, cele două echi­ tivitate a căminului se dato- levizorul. Programul de dimi­ vnr monta 2.200 tooc de utilaj
executa
tehnologic. Paralel sc
ent, pe nedrept neglijat, de a ce acest lucru, la fel ca şi la Cut, prof. Ioan Cotîrlea, este pe de teatru şi fanfara, instru­ reşte lipsei tinerilor. neaţă şi cel de dupâ-amia/.â. lucrări dc finisaj la fundaţiile
Indiferent dacă mai cuprinde
O deghizare menită a „mas-
Staţie pilot de deservi cultural publicul. La Beriu, unde este în pregătire de părere că „decit să facem ite cu pricepere ar putea for­ ca“ activitatea slabă am în- ceva, este format din film pre­ pe care urmează să se moote-
ie căile cu role gi celelalte a-
ma un colectiv artistic cu un
ceva slab, mai bine deloc".
un spectacol al formaţiilor de
Petreşli am înlîlnit o preocu­
gregafe ale acestui laminor. A-
granulare a smoalei pare mai susţinută în acest do­ cor, brigadă, dansuri, teatru şi, Situaţia este explicată prin repertoriu variat, bogat. tilnit-o la Căstâu, Pianul de faţat sau urmat de conferinţe. na lucrările mai devreme, coo-
nimafi dc dorinţa dc a termi­
acest
Fiindcă am ajuns la
Jos şi Pianul de Sus. In ce
pînă cînd acestea vor prezenta
Aceste citeva posibilităţi, va­
lipsa de tineri. Or, acest mo­
meniu. Aceasta se concretizea­
punct, sâ analizăm şi modul în
La Uzina „Victoria" din ză în prezentarea spectacole­ spectacol, se organizează şeză­ tiv este cu totul nefondat. La lorificate cu pricepere şi pa­ consiâ aceasta ? In a trece pe care se desfăşoară activitatea slructorii gi-au propus să sedu­
la­
că perioada de stagoarc a
Călan s-a construit şi pus lor unor trupe profesioniste tori şi seri literare, prezentări seama căminului programele cultural-artisticâ. Conferinţele, minorului, angajiodu-se să ter-
în stare de funcţionare o venite în turneu (ieatrul din de filme, programe artistice a­ artistice ale elevilor. In ambe­ expunerile, simpozioanele se i;>”ie lucrurile eu J0 zile mai
repede.
Faptul ci la loerări
staţie pilot pentru granula- Sibiu, Filarmonica din Cluj le elevilor etc., este greu de le duminici (21 şi 28 ianuarie) prezintă publicului prin mi­ participă eoteclivele de mooel
rea uscată a smoalei de gu­ etc.), iar, mai tirziu. prin re- conceput de ce în alte sate vi­ la Pianul de Jos au fost pre­ zarea prezenţei unui oarecare a trei gantierc dio cadrul în­
dron destinată Uzinei de prezentaţiil® formaţiilor pro­ zitate nu se desfăşoară aceeaşi S e r i d e ia r n ă la s a t e zentate spectacole şi concursuri număr de cetăţeni care vin la treprinderii de construcţii si­
derurgice, cu o bogată experi-
aluminiu de la Slatina, spre prii : teatru, estradă, dansuri, activitate. şcolare. In prima duminică un filme. In aceste condiţii, ele co|ă în executarea unor aseme­
a servi la fabricarea elec­ fanfară, cor. care se află în Sărăcia manifestărilor — gen spectacol in cinstea Unirii, în nu-şi ating scopul. Faptul câ nea lucrări constituie o garan­
a­
ţie sigura ci focul se «a
trozilor. Tehnologia noii in­ diferite stadii de pregătire. Se spectacol — Intîlnilâ în Cut. a doua unul după adunarea oamenii nu vin ci trebuie prinde din nou îo imensa boli
stalaţii şi procedeul de pre­ caută şi se reuşeşte ca publi­ Râhâu şi Cîlnic este inadmisi­ Cut în fiecare duminică la ora siune de către conducerile că­ cooperatorilor. La Câslâu tot „prinşi" la conferinţe are o a laminorului de 800 mm
lucrare au fost puse la cului sâ-î fie oferite programe bilă dacă ţinem cont că aceste 13,00 se organizează horă ţă­ minelor respective, pot oferi elevilor le-a revenit sarcina de explicaţie. Conferinţele trebu­ c\i 10 zile mai devreme,
punct cu sprijinul unui co­ variate şî de calitate. „Cind cămine aveau cu ani in urmă rănească. Cu tinerii partici­ sătenilor spectacole bogate in a da spectacole. La Pianul de ie să îmbrace o formă cît mai
lectiv de specialişti de la fiecare formaţie va fi aptă să formaţii bine puse la punct. panţi la horă nu se pot pregă­ conţinut, atractive. Dar se pare .Jos. siiuatia nu s-a motivat cu atractivă, sâ fie bine pregătite *
Institutul de cercetări me­ apară in fata publicului, se La Râhâu, de aproape doi ani ti citeva formaţii ? Numai ti­ câ tocmai aici e adevărata lipsa de tineri, pentru câ erau şi anunţate din timp prin toa­ ' Slirgilul acestei luni a marcat
începerea lucrărilor pe oo oou
talurgice din Bucureşti. vor da spectacole parţiale, iar nu activează nici o formaţie nerii răhovenî care caută, pe­ cauză, nu lipsa de tineri. Să prea mulţi participanţi la jo­ te filierele: comitet pentru lantier hunedoreao. Io apropie­
Prin aplicarea noii meto­ în final toate se vor reuni în- stabilă, şi cînd se face ceva. a­ riodic, să închirieze sala pen­ ne fie cu iertare, tovarăşe Ion curile de tenis, şah, Ia tir etc., cultură şi artă — cămin — au- rea stadionului „Constructorul"
de de granulare a smoalei tr-un program mai bogat", tru baluri, să fie cooptaţi în Cotîrlea, cauza inactivităţii că­ iar formaţiile existente, de cor, au toccput lucrările la uo bloc
se elimină aceste operaţiuni ne-a declarat tovarăşul Alten- ceasta are caracter de impro­ formaţii artistice, şi tot s-ar minului pe care-1 conduceţi e căluşari, leatru. n-au prezen­ N. STANCIU cu 4 oivele. Aici vor loco! 800
de tineri mintri dc la Exploa­
la beneficiar. Staţia pilot burger Egon. directorul cămi­ vizaţie. La Cîlnic a existat un putea organiza o aclivilate cul­ tocmai în principiul după care tat nimic. Dacă am văzut cî- tarea minieră Tcliuc. Noul bloc,
are o capacitate de prelu­ nului cultural. cor dîn care a rămas un grup turală permanentă. La Cîlnic, vă călăuziţi, nu în lipsa de ca- leva cazuri de activitate sârâ- (Continuare fo pag. a 3-a) <u o arhitecturi moderoi, va fi
crare dc 5.000 kg pe zi. dat în folosinţă la sUrţitul a­
cea lui ao.