Page 92 - Drumul_socialismului_1968_01

Marţi 30 ianuarie 1968
DRUM UI SOCIALISMULUI
JL

[ Documentele Conferinţei Naţionale a P.C.B.

STUDIU APROFUNDAT

in organizarea ştiinţifică a producţia şi a muncii
IN NVĂTĂMÎNTUL DE PARTID
Obiectivele pe care şl le-a organizarea ştiinţifică a pro­ Problema îmbracă şi aJte as­
propus conducerea E.M. Teliuc ducţiei şi a muncii, aceea re­ pecte, acelea ale valorificării
Organizaţiile de partid de lor — maiştri şi şefi de bri­ partid, adoplind şi uncie mă­ spre rezolvare in acest an, în feritoare la trecerea activităţii gîndirii tehnice, a spiritului
la Combinatul siderurgic Hu­ găzi — necesitatea conduce­ suri, eficacitatea acestora nu cadrul acţiunii de organizare secţiei I pe două schim­ novator al colectivului exploa­
nedoara manifestă preocupa­ rii şi organizării mai bune a se face pe deplin simţită. Nu ştiinţifică a producţiei şi a buri. Celelalte sînt sarcini de tării. Oare punînd în faţa in­
re pentru cunoaşterea şi muncii pe platformă şi în ha­ în toate cursurile şi cercuri­ muncii, nu pot satisface serviciu. $i, în paranteză fie ginerilor şi tehnicienilor ase­
înţelegerea documentelor la de turnare, modul cum le se dezbat profund, cu răs­ nici măcar cele mai indul­ spus, termenele stabilite vizea­ menea obiective n-a fost
Conferinţei Naţionale a prin aceasta fiecare lucrător punderea cuvenită, proble­ gente cerinţe. „Montarea uşi­ ză ca cea mai îndepărtată dată subapreciată capacitatea lor
P.C.R. de către toţi sideruv- poate şi trebuie să contribu­ mele menite să ajute pe lor automate la toate rampele l august 1968 pentru... monta­ tehnică? Desigur că da. A-
giştii. Pe lingă conferinţe, ie la recuperarea râmîneriî cursanţi în însuşirea şi apli­ putinilor", „Experimentarea rea uşilor automate la toate ccasta, pe lingă faptul că, din
simpozioane, expuneri folosi­ in urmă a producţiei de oţel. carea practică a prevederi­ rambleerii cu screpere în rampele puţurilor. capul locului, au fost scoase
te pentru însuşirea acestor Manifestind interes pentru lor documentelor Conferinţei unghi la două abataje din sec­ Din cele relatate se naşte o
documente de mare însem­ problema dezbătută, nume­ Naţionale a P C R Una din ţia a IT-a" (inovaţie). „Expe­ altă întrebare. tot legitimă: din listele participanţilor la
nătate teoretică si practică, roşi cursanţi au făcut propu­ principalele cauze o consti­ rimentarea unui prototip de „La Teliuc nu sînt probleme organizarea ştiinţifică a pro­
studiul în cadrul învâţâmîn- neri, menite să contribuie la tuie neparticiparea propagan­
tulul de partid se dovedeşte creşterea producţiei de oţel, diştilor la pregătirile lunare.
util şi eficace, cuprinzînd îmbunătăţirea calităţii lui si O altă cauză este slabul
peste 5.600 furnalîşti, oţelari, reducerea pierderilor. Mais­ rourile unor organizaţii de O p e ra tiv ita te ,
control exercitat de către bi­
aglomeratorişti. cocsari, lami- trul Gheorghe Butuc, de pil­
natori, din rîndul membrilor dă. a arătat la discuţii că bază şi de unele comitete de
de parlid, al tovarăşilor din prin organizarea mai judici­ partid ca cele din secţiile a-
activul fără de partid şi al oasă a muncii pe platformă glomerator-II, alimentarea o-
uleciştilor. si prin perfectarea apro­ ţelâriilor, laminor 800 mm, a n a liz a te m e in ic a
După cum ne relata tova­ vizionării, la cuptorul 7 s-a bluming-1.000, laminorul de
răşul îoan Dărămuş, membru redus timpul de încărcare cu benzi, asupra modului în ca­
al biroului comitetului ' de materii prinde şi auxiliare, re se desfăşoară cursurile, a­ maşină dc rambleat cu bandă nerezolvate care să constituie ducţiei şi a muncii colectivele
partid din combinat, măsuri­ obţinîndu-se astfel şarje, ra­ supra frecvenţei celor în­ la secţia a iV-a" (inovaţie) şi obiectul unor profunde analize secţiilor, sectoarelor şi brigă­
le luare pentru Îmbunătăţi­ pide. cu durată mai scurtă de- scrişi. asupra conţinutului „Asigurarea cu rambleu din ştiinţifice ?". zilor de mineri.
rea tematicilor la toate cele cît rea planificată. El a pro­ lecţiilor. surse proprii la secţia a III-a‘‘ — S-au pus în faţa condu­
peste 130 de cercuri şi pus să se studieze posibilită­ Tovarăşii din biroul Comi­ — iată cîteva dintre cele... 7 — Sînt, cum să nu fie ? a cerilor secţiilor probleme ce
cursuri, cît şi la şcoala uzi­ ţile de extindere a încărcării tetului de partid de la C.S H. măsuri preconizate pentru un răspuns şeful exploatării. Nu le aparţineau — a ripostat şe­
nală de partid, pregătirea mai fierului vechi cu cîte două cunosc mare parte din lipsu­ an întreg pe baza unor temei­ se realizează în toate secţiile ful serviciului plan şi organi­
judicioasă a propagandişti­ maşini de şarjare simultan, rile care mai frîneazâ buna nice studii ştiinţifice. Facem a­ productivitatea planificată, ma­ zarea muncii.
lor, instruirea diferenţială a cît şi a introducerii fontei li­ desfăşurare a unor cursuri. firmaţia pentru că s-a calculat şinile se folosesc cu indici scă­ S-au pus, nimic de zis, dar
responsabililor cu munca de chide cu două macarale deo­ Cu toate acestea, nu între­ pînâ si eficienţa, în total... zuţi, ceea ce conduce Ia con­ ele n-au vizat perspectiva pro­
propagandă din birourile or­ dată şi la alte cuploare, ceea prind acţiuni practice, pen­ 127.000 lei. sum ridicat de forţă de mun­ ducţiei. ci rezolvarea operati­
ganizaţiilor de bază. asigura­ ce presupune o mai înaltă tru transpunerea în fapt a — Fiecare secţie are planuri că, în transport menţinem încă vă a unor sarcini de serviciu.
rea funcţionării în condiţii organizare şi conducere a propriilor hotărîri, recent a­ concrete — ne spunea ingine­ un număr mare de muncitori, Nu s-au făcut acele studii ca­ Fabrica de produse refractare din Alba Iul in. Aspect de
mai bune a punctului de con­ procesului de aprovizionare doptate, astfel ca să se obţi­ rul Eugen Tânăsescu, şeful ser­ secţia a iV-a ridică probleme re să ducă la soluţiile optime, la presa Buchcr de 500 tone unde se presează cilindri pen­
sultaţii, au dus in general, la cît sî a celui tehnologic, de e­ nă succese şi mai importan­ viciului plan şi organizarea legate de capacitatea de pro­ ci se merge din aproape in a­ tru oalele de turnare. Foto : I. TEREIv
ridicarea nivelului învăţă­ laborare a oţelului. te în ce priveşte îmbunătăţi­ muncii, vi le pot arăta,.. ducţie. Cît despre ritmicitate, proape cu rezolvarea proble­
mântului de partid. De asemenea, maistrul A- rea conţinutului şi a modului ee să mai vorbim ? Sînt pro­ melor, se fac încercări peste
In majoritatea cercurilor şi ron Circa a relevat că la ob­ de predare a temelor prevă­ Şi ne-au fost arătate... planu­ bleme. cum să nu fie... ? încercări fără să se finalize­
cursurilor propagandiştii ex­ ţinerea de şarje în afara pro­ zute, ca să se asigure înţele­ rile M.T.O. care. de fapt, eon- Dacă sînt (celeenumerate nu ze în eficienţă ridicată, pentru Scoria bazaltică —
plică pe înţelesul cursanţilor gramului a contribuit uneori gerea si aprofundarea docu­ sliluie sarcini de serviciu ale exprimă totalitatea), de ce ac­ că ea nu este privită in per­
prevederile documentelor şi lipsa utilajelor de turna­ mentelor Conferinţei Naţio­ conducerilor secţiilor respecti­ ţiunea de organizare ştiinţifi­
Conferinţei Naţionale a parti­ re datorită neplanificării ju­ nale a P.C R de către toţi ve. Să nu se cunoască oare, că a producţiei şi a muncii spectivă
dului. subliniind semnificaţia dicioase. Din această cauză cursanţii. Hotârîrile biroului după un an de aplicare, ce în­ este limitată la lucruri mărun­ împărtăşim hotărîrea şefului materia! de construcţie
lor deosebită prin exemple metalul a trebuit ţinut mai sînt bune. Considerăm că e seamnă organizare ştiinţifică te. la aspecte ale problemei ? exploatării, cu privire Ia refa­
legale de specificul muncii mult în cuptor pierzîndu-şî timpul ca „activitatea" de a producţiei şi a muncii ? Evident că reducerea cadru­ cerea planului întocmit. A-
din secţiile unde lucrează astfel unele proprietăţi cali­ aplicare a lor prin... şedinţe, — Cum să nu se cunoască ? lui acţiunii du<?e şi la eficienţă ccasta insă implică operativi­ Scoria bazaltică, rocă de dc scorie bazaltică la izo­
participanţii. La predarea tative. Ei a mai amintii că situaţii, adrese, formulare S-a întrebat şi şeful exploată­ scăzută. 127 000 lei este mult tate, analiză obiectivă şi dis- natură vulcanică, folosită în larea termică a teraselor in
lecţiei despre principiile fun­ în felul acesta, turnarea în ele. să fie înlocuită prin par­ rii. ing. Ovidiu Popa. Am pri­ prea puţin pentru cea mai ma­ ccrnămînt în abordarea pro­ trecut la prepararea taloa­ construcţii socinl-culluraln
damentale ale perfecţionării lingoticre se face în timp mai ticiparea mai activă a mem­ mit planuri Iernatice de la în­ re şi cea mai bine dotată ex­ blemelor, care să antreneze în nelor uşoare, s-a dovedit a şi dc locuinţe.
conducerii si planificării e­ scurt sau mai lung decît cel brilor biroului si ai comite­ treprindere în acest scop. Mă­ ploatare din cadrul întreprin­ rezolvarea lor întregul colec­ fi un bun material dc con­ Scoria bnzuttică asigură o
conomiei. în cercurile dc indicat, ceea ce diminuează, tului la dezbaterile din ca­ surile pe care vi le-am pre­ derii miniere Hunedoara. In tiv. Pentru că, participarea strucţie foarte bună izolaţie in com­
„Probleme economice ale în­ la fel, calitatea oţelului. . drul învâţâmîntului de zentat sini concretizarea aces­ urma unor lungi discuţii, şeful maselor, care să-şi insu$ească Experienţele făcute dc paraţie cu materialele clasi­
treprinderilor industriale" de Dar, deşi biroul comitetu­ partid. In felul acesta ei pot tor planuri... exploatării a calificat planul problemele organizării ştiinţi­ specialişti (le la Trustul re­ ce folosite Ia iislfcl dc lu­
preţ de cost
la oţelâria Martin nr. 2, pro­ lui de parlid din combinat a lua practic si imediat, măsu­ Nu contestăm cele spuse dc de măsuri ca fiind „superfi­ fice a producţiei şi a muncii, gional de construcţii din crări şi un preconizează,
este condiţia indispensabilă a
scăzut. Sc
pagandiştii Ioan Ivaneiue şi analizat cu mai puţin dc o rile ce se impun. şeful exploatării, doi ne luăm cial. Trebuie sâ-l refacem" — Iaşi şi laboratorul de clădiri pentru acest an, extinderea
Alexandru Dragotă, ingineri, lună în urmă modul în care permisiunea dc a spune că eficienţei ci. „Acest lucru nu al Facultăţii de construcţii folosirii noului material !a
au susţinut in faţa cursanţi­ se desfăşoară învăţămîntu) de E. BRUMARU doar o singură măsură vizează spunea dînsul. mai trebuie demonstrat", spu­ din localitate au dovedit că
nea tovarăşul Ovidiu Popa. Si, roca poate fi folosită cu efectuarea lucrărilor dc izo­
totuşi la Teliuc trebuie de­ succes la lucrările dc ter- laţii în construcţii
monstrat. moizolaţii. Fină acum au
S POP fost utilizaţi circa 2.500 mc Agerpres)
Adunările generale în cooperativele agricole nil» ■ . /y*
La sfii-şilul anului 1967 co­ La îndeplinirea cît mai e­ obieelive va depinde în bună
lectivul Uzinelor mecanice din xemplară a sarcinilor de plan, măsură planul de producţie.
Tn cadrul adunării generale v
trebuie mobilizate si alle re­
Accentul se va pune pe orga Cugir a raportat îndeplinirea zerve. Aşa cum sublinia în cu- luai. euvîniul şi ’ovarâşul ing.-
şi depăşirea a o seamă de in­
ncr Roşea Nicotină, sectelor alf
Traian
vînlul său inginerul
dc bază.
dicatori economici
Planul producţiei globale a Vcscan. va trebui să se acţio­ Comitetului regional de par,:d.'
neze mai ales în direcţia în­
fost îndeplinit în proporţie de tăririi răspunderii personale a rare a subliniat nieva din
sarcinile colectivului Uzinelor
mzarea muncii 100,03 la sulă. productivitatea fiecărui muncilor, tehnician si mecanice din Cugir. „In vede­
muncii a crescut, cu 3.4 la sută
faţă de cea planificată, preţul
de cosi s-a redus obţinîndu-se inginer In primul rîncl csic rea ridicării nivelului întregii
necesar să dovedim mai multă
la
activităţi este necesar ca
„La Simeria există pâmînt 21.727 kg rădăcini de pe fie­ vitârii unor astfel de neajun­ economii suplimentare de holârîre în luarea şi ducerea Cucîr să întărim disciplina dc
fertil, al cărui rod depinde de care hectar cultivat. suri, lovarâşa Ovilia Teodores- 2.894.000 lei. iar beneficiile la îndeplinire a propriilor de- producţie. Absenţele nemoi.;-
noi. de munca noastră a tutu­ Fiecare cifră oglindeşte un cu a propus şi a cerul, ca incâ peste plan s-au ridicat la suma
ror. de chibzuinţă si perseve­ rezultai bun, deşi posibilităţile de pe acum să se treacă la or­ de 2.153 000 Ici Sînt rezultate
renta cu care-1 lucrăm". A- de creştere a producţiei nu ganizarea temeinică a muncii, care atestă o muncă temeini­
ceasla esle aprecierea pe caic sini epuizate. Unul din facto­ astfel îneît producţia de legu­ că, desfăşurată în loate com­
au făcut-o cooperatorii din Si­ rii ce au influenţat negaliv ni­ me in 1968 să sporească sim­ partimentele de către marea
meria în cadrul adunării ge­ velul recoltei la grîu a fost ţitor. Pentru a asigura într-o majoritate a salariaţilor sub IMPORTANTE
nerale de dare de seamă şi a- utilizarea doar pe o mică par­ mai mare măsură satisfacerea îndrumarea organizaţiei dc
lcgeri. te din suprafaţă a soiurilor in­ cerinţelor de pe pieţe, va tre­ parlid.
Rezultatele dobîndite în a­ tensive. Calculele dovedesc că bui ca în cel mai scurt timp Rezultatele bune obţinute dc
nul trecut la culturile de cimp dacă se foloseau seminţe din să se asigure baza materială a colectivul uzinei, vor trebui să
dovedesc strădania cooperato­ soiul Bezostaia numai pe 50 la producţiei legumicole. Au fost constituie însă punctul de ple­ POTENTE
rilor pentru a valorifica supe­ sută din suprafaţa însâmînţa- semnalate şi alte neajunsuri care in noul an. Şi aceasta —
rior potenţialul productiv al tâ cu grîu se obţinea un spor privind folosirea pămînkului. aşa cum s-a subliniat în ca­
terenului. Ca urmare, la cultu­ de producţie echivalent cu îngrăşămintelor, gospodărirea drul adunării — este necesar
cu atit mai mult cu cit din
ra griului s-au obţinut în me­ peste 216 000 lei. ceea ce ar fi mijloacelor de producţie ale concluziile anului trecut s-au CE SE CER
die cîte 2 029 kg la ha, faţă de însemnat creşterea valorii zi- cooperativei ,
1 000 cît s-a planificat, la po­ lei-muneă eu circa 4 lei. In cadrul adunării s-a ară­ desprins unele deficienţe orga­
rumb producţia a depăşit cu Există, de asemenea, şî o tat că toate aceste probleme nizatorice şi rezerve importan­
788 kg prevederile, iar la sfec­ serie de alte cauze dc ordin pot fi soluţionate asigurînd o te de utilizare a capacităţilor
la de zahăr s-au recoltat cile subiectiv care au determinai mai bună participare a coope­ şi potenţialului de luciu. VALORIFICATE
diminuarea producţiei. Este ca­ ratorilor la lucru. In acest Secţia mecanică II, sublinia
zul cooperatorilor Traian Cos- sens s-a criticat faptul că nici Iov Viorel Seni, maistru, a
lea, Solomon Brînduşa sa., ca­ jumătate din numărul membri­ rămas datoare faţă de sarcini­
Schimb de experienţă ic nu au acordat atenţia cu­ lor cooperativei apţi de muncă le de plan Cauzele 'iu trebuie vale din anul trecui, cît
venită îngrijirii sau recoltării
nu au efectuat minimul
dc
culturilor de pe suprafeţele re­ zîle-muncâ stabilit de aduna­ să le căutăm decît în propria cizii şi măsuri. Un exemplu şi desele abalei i de la dis­
activitate. Astfel, s-a constatat
negativ in această direcţie il
pe teme zootehnice partizate. rea generală. De aceea, in că a lipsit o preocupare sus­ constituie modul cum înţeleg ciplina tehnologică demon­
îngrijitorul mulgător IOAN ORELT, de la I.A S. Petrcşti Darea de seamă si coopcra- mod îndreptăţit, adunarea ge­ ţinută pentru organizarea lo­ unii tovarăşi să repartizeze strează 1 â nu s-au între­
execută mulsul mecanic al vacilor. La această unitate de Ia La Cooperativa agricolă lorii (are au participat la dis­ nerală a propus ca pe viitor curilor de muncă şi în­ muncitorii la locurile de mun­ prins cele mai eficace acţiuni.
cele 600 vaci se realizează zilnic o producţie de 4.600—4.900 din Sinlandrci, a avut loc cuţii au evidenţiat faptul că consiliul dc conducere să.ana­ tărirea disciplinei tehnologice. că. In loc să se aibă în vedere Sini cazuri cind la uzină sc
litri lapte. un schimb de experienţă există încă loc pentru mai lizeze situaţia unor astfel de Râminerea sub plan se dalo- criterii privind calificarea şi stabilesc măsuri bune. dar iui
reşte si faptului că în anul tre­
organizat de către Consiliul mult si mai bine. Cooperatorul cazuri şi să ia măsurile cuve­ cut secţia a înregistrat peste practica în muncă, uneori acest sînt finalizate. Aici trebuie a-
Ion Berea spunea, dc exemplu,
nite.
iueru sc face cu totul superfi­
minlil studiul privind optimi­
regional pe tema
agricol
Dimineaţa prin creşterii animalelor. Au că nu este suficient sâ fie re­ şurat adunarea generală a co­ 21.000 om absenţe nemotivate. cial. De aici şi numărul mare zarea producţiei, care încă uu
Din modul în care s-a desfă­
partizate sarcinile de produc­
In noul an-trebuie să pornim
al celor râmaşi sub noimă in
s-a aplicai, deşi starea de lu­
participat brigadieri zooteh­
ţie pe oameni, ci trebuie ur­
operatorilor din Simeria. s-a
mod regulat, cît şi al celor ca­
prin a ne schimba stilul
de
nici din cooperativele agri­
acuitate. Acelaşi lucru se poale
cole din regiune care se mării si controlat îndeaproape» desprins concluzia sî dorinţa munca Mai multa atenţie va re realizează mari depăşiri de cruri exisicniâ o impunea ni
cum lucrează
fiecare.
Anul
află la cursul de perfecţio­ trecut, deşi s-a ştiut din vreme unanimă ca la rezultatele anu­ trebui să dăm organizării pro­ normă. spune şi despre acţiunile în­
fermele de animale nare, organizat la Casa c- că treburile la grădina de le­ succese în 1968. punînd un ac­ provizionăriî cu materiale şi zate în cu vin tul lor şi de către corespunzătoare a timpului de
lui 19G7 să fie adăugate noi
ducţiei, încărcării utilajelor, a-
treprinse în vederea utilizării
Cauzele unor lipsuri din ac­
tivitatea uzinei au fost anali­
gronomului din Mintia. Du­
gume nu merg bine. s-a dat
cent deosebit pe îmbunătăţirea
S.D.V.-uri. In acelaşi timp să
lucru al salariaţilor.
pă prezentarea
sectorului
tărăgănat
zootehnic al unităţii au fost din umeri şi s-a problemelor organizării muncii, pe creşte­ ne preocupăm si de nivelul ing. Teodor Josan, ing. Traian Mai multă atenţie va trebui
mult rezolvarea
vizitate fermele dc anima­ plivind organizarea judicioasă rea răspunderii fiecărui co­ pregătirii profesionale a mun­ Lupttţ, ing. Ioan Dota şi alţii. dală şi calităţii producţiei. De­
(Urmare din pag. 1) sau pe preşedintele cooperati­ le unde s-au purtat discuţii a activităţii in acest sector operator pentru folosirea de­ citorilor. De aceea apreciez că Una din problemele cheie ale şi numărul reelamaţiilor a scă­
vei. In cele mai multe unităţi, interesante în legătură cu plină a pămînlului. pentru în­ este necesar să urmărim îndea­ succesului viitor a fost apreci­ zut toiuşi, avînd în vedere
Drept urmare veniturile uni­
Cind ceasul arata ora 8,30, lipseau chiar şi brigadierii reproducţia, selecţia, îngri tăţii au fost diminuate cu cel tărirea economi co-organizatori- proape felul în care se desfă­ ată că esle programarea pro­ exigenţele mereu sporite ale
la grajdurile cooperativei a­ zootehnici. jirea şi hrănirca acestora. puţin 300.000 lei. In scopul e- câ a cooperativei agricole. şoară cursurile de calificare şi ducţiei cît moi judicioasă. In beneficiarilor, va trebui să
gricole din Râhâu, nu mai ră­ Aceste lipsuri, cît şi altele o viorel ridicare a calificării. principal se ridică problema a­ întărim răspunderea, să întă­
măseseră decît paznicii de zi. care se mai semnalează în ca­ sigurării cadenţei optime din­ rim rolul controlului calitativ.
Aceştia se chinuiau să trans­ drul sectorului zootehnic, vor tre uzinare şi montaj, pentru a O mai mare atenţie va trebui
porte cu furcile de la şiră pa­ trebui să dea mai mult de gîn- evita situaţiile ivite în anul dată şi reducerii procentului
iele pentru aşternu: în grajd, dit consiliilor dc conducere şi trecut cînd s-au ivit fie goluri de rebut. Să avem în vedere
în timp ce 13 atelaje erau imo­ organizaţiilor de partid în ve­ fie supraaglomerări într-un în acelaşi timp şi consumul
bilizate la cooperatori în sat. derea luării unor măsuri efi­ sector sau altul. In rîndul mă­ de metal prin asigurarea unor
In depozitul de furaje, dezor­ ciente pentru înlăturarea ne­ surilor ce trebuie luate au fost dimensiuni corecte".
dinea şi risipa erau la ele aca­ glijenţei ce domneşte aici şi amintite utilizarea mai bună a Din dezbaterile ee au avut
să. iar turma de oi consuma care aduce prejudicii însemna­ maşinilor prin creşterea coefi­ loc la U.M. Cugir s-a desprins
la discreţie din şirele de fîn. te avutului obştesc cientului de schimburi, ridica­ hotărîrea colectivului de a în­
Cît priveşte concentratele, a­ Sinlcm la inccputul anului rea nivelului tehnic al produc­ deplini şi depăşi sarcinile de
cestea erau lăsate în grajd, du­ cind multe din neajunsurile ţiei, organizarea judicioasă a
pă iesle, fără nici o măsură semnalate pot fi înlăturate. locului de muncă etc. De mo­ plan in mod exemplar.
de prevenire a sustragerilor, Pentru aceasta este necesară dul cum se vor realiza aceste
in timp ce magazia era goală. stabilirea unui grafic zilnic dc V. FURIR
O situaţie asemănătoare am participare a cîte unui mem­
înlîlnit şi la cooperativa agri­ bru din consiliul de conducere
colă din Oră.şlioara. unde pe Ia programul de grajd care,
Ungă inexistenţa în raţie a su­
culentelor şi concentratelor, alături dc specialistul din u­ Cursuri de pregătire
nici fjnurile nu sint folosite nitate, să supravegheze, să
în mod raţional. Acest lucru sprijine şi să îndrume proce­
pune sub semnul întrebării sul de producţie. Alături de profesională
realizarea sarcinilor de plan. îngrijitori, ei trebuie să fie
atit timp cît nu se iau măsu­ continuu preocupaţi dc asigu­ Potrivit planului întocmit
rile cuvenite de înlăturare a rarea unei alimentaţii şi îngri­ pentru pregătirea profesio­ muncii care vor contribui
jiri corespunzătoare, de exe­
risipei şi neajunsurilor. cutarea montei la timp şi în bu­ nală a muncitorilor dc la Ia îmbunătăţirea siguranţei
☆ Combinatul siderurgic Hu­ circulaţiei, evitarea avarii­
Aspectele consemnate atestă ne condiţiuni. Dublate dc o lor şi pierderea de materi­
faptul că in cooperativele a- preocupare susţinută în vede­ nedoara la direcţia trans­ ale. Cursurile îşi vor des­
gricotc vizitate există o situa­ rea înlăturării risipei de fura­ porturi s-au deschis cursuri făşura activitatea o dată pe
cu­
pentru împrospătarea
ţie necorespunzătoarc în ceea je şi a reducerii mortalităţilor, lună.
ce priveşte supravegherea şi măsurile respective vor duce, noştinţelor profesionale ti In continuare cs»c prevă­
conducerea activităţii sectoru­ fără îndoială, la realizarea pro­ lucrătorilor dc la serviciul zută deschiderea altor
lui zootehnic. Este suficient să ducţiei planificate şi la ridicn- de mişcare. Aici sc predau cursuri pentru calificarea şi
arătăm că în nici una din u- tea zootehnici pe o treaptă su­ teme privind instrucţia specializarea unui mare nu­
nitâţilc vizitate n-am găsit la perioară, pe măsura posibili­ nouă dc mişcare şi normele măr de muncitori în mese­
locul dc producţie pe medicul tăţilor şi a resurselor existente Metamorfoza piesei dc fontă, contururile ci, sc stabilesc de fapt Ia... lîmplârie. Aici, Alexandru Chitea şi Fran- dc tehnică a securităţii riile de lăcătuşi, macaragii,
veterinar, inginerul agronom, în regiunea noastră. cisc Fazakaş dc la Uzina .Victoria” Călan execută cu atenţie modele pentru utilajul dc turnare. Foto : V. ONOIU cocsari şi aglomeratorişti.