Page 95 - Drumul_socialismului_1968_01
P. 95
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAt
Şnntierul nr. forţele de pro
1 din Deva al IN PRIMUL ducţie n-au pu
Trustului regio tut fi capacita
nal de con te la nivelul
strucţii. Avem TRIMESTRU ESTE perioadei ante
în fală un do rioare O seamă
sar aparent ba întreagă de zu
nal, cuprinzind NECESAR SĂ SE gravi. instala
o multitudine de tori. parchelari
cifre aranjate şi alţi finisori
grijuliu în că REALIZEZE 25 LA n-au putut pro
suţe cu destina duce pe măsu Cu minusuri de
ţia precisă. A SUTA DIN PLANUL ra posibilităţi
devărata valoa lor lcr.
re a acestui do Intr-o astfel
cument \i se re ANUAL DE INVESTIŢII de situaţie ar fi
levă numai ci- fost indicată răsadniţe nu se
tindu-l cu a- declanşarea u
tenlie. luînd in nei acţiuni în f
seamă cifrele privinţa măririi
şi corelaţia dintre ele, urmâ- frontului de lucru. Aşa ceva
rindu-le evoluţia de la o zi la n-a fost cu putinţă pentru că produc legume
alta. Acest dosar reprezintă au lipsit şi continuă să lipseas
ceea ce s-ar putea numi dia că circa 200 de muncitori ne-
grama sintetică şi elocventă a caliîicaţi — oameni cheie, de Alături de pîine, carne, turi calde au fost transferate
pulsului producţiei, a ritmului avangardă intr-o astfel de lapte, ouă şi alte produse la Clopotiva. Acum coopera
şi mersului ei cotidian. încet- acţiune. alimentare, legumele au o torii din Ostrov nu au unde
cind sâ-i descifrăm semnifica Intr-o astfel de situaţie orga cupat din cele mai vechi produce răsadul pentru plan
ţiile pe o perioadă cuprinsă nizarea muncii şi a producţiei timpuri un loc de seamă in tarea celor 3 hectare desti
între 3-24 ianuarie am aflai lu a lăsat mult de dorit. Marea hrana omului. Pe lingă fap nate culturii de ţelinâ. Deci.
cruri pe care şeful şantierului majoritate a formaţiilor au tul că ele constituie un ali şi la ei erau necesare răsad
s-a văzut nevoit să ni le ofe fost descompletate. punctele ment valoros, contribuie la niţe. Să-şi procure altele?
re înlr-un mod care exprima de lucru n-au fost organizate buna funcţionare a organis Destul de anemice sint şi
0 jenă vădită. temeinic. Şi acum se întîlnesc mului omenesc, avînd în ma măsurile întreprinse de legu
In perioada.menţionată s-a situaţii (blocul D şi depozit joritatea cazurilor efecte te micultorii din raionul Orăş-
realizat o producţie în valoa I.C.RT.I ) unde muncitorii şi rapeutice. Acest lucru se da- tie, unde s-au asigurat abia
re de 2.955.000 lei, ceea ce re utilajele sint folosite iraţional. toreşte in principal bogatu jumătate din suprafeţele ne
prezintă numai 49.5 la sută din O bună perioadă de timp sta lui lor conţinut in substan cesare de răsadniţe. Chiar şi
planul aferent lunii ianuarie. ţia centralizată de preparare ţe nutritive. in unilăti cu tradiţie în gră
Patru din cele cinci loturi (ex a mortarelor a funcţionat sub Culturile forţate in răsad dinărit cum sint cooperative
cepţie face doar lotul nr 3 in capacitate şi ca atare, n-a ono niţe, printre care salata şi le agricole din Vinerea, Au
stalaţii) mi şi-au realizat siste rat comenzile solicitate. ceapa, trebuiau să se afle de rel Vlaicu. Geoagiu şi alte
matic sarcinile zilnice. Iată a Dacă la toate acestea le mai ja in vegetaţie. Nicăieri în le nu există suficiente preo
şadar un slai.t deplorabil luat adăugăm faptul că un anumit să nu s-au amenajat răsad cupări pentru pregătirile ne
in competiţia realizării în pri număr de muncitori (circa 30) niţe pentru producerea aces cesare în vederea producerii
mul trimestru a 25 la sută din au* lucrat la remedieri şi com tora Acum a sosit vremea răsadurilor. Slab se stă şi cu
planul anual de investiţii, un pletări la obiectivele predate Insă-m-întării legumelor tim aşezarea gunoiului în plat
ritm anemic care, în eventua în anul trecut, avem imaginea purii şi din nou se remar forme de preîncălzire. lucra
litatea perpetuării, va genera aproape completă a cauzelor că aceeaşi notă de slab inte re căreia nu i se acordă a-
şi alte restante. care au generat astfel de situ res. La 20 ianuarie a.c. mai tenl.ia cuvenită. De asemenea,
trebuiau : asigurate răsadniţe
Explicaţia unei astfel de si aţii necorespunzăloa/e pentru o suprafaţă de 40,000 nu sint asigurate mranita. ni
sipul. materialele dezinfec
tuaţii nu îmbracă deloc haina In ultimul timp în cadrul mp. Ritmul în care se lucrea tante etc., fapt care va stin-
argumentelor şi motivaţiei o şantierului s-au luat măsuri de ză Ja confecţionarea tocuri jeni procesul de amenajare
biective. Dimpotrivă. în urma repartizare, de raţionalizare a lor si ramelor esle destul de a răsadniţelor Din bazele de
analizei ies la iveală o sumă aparatului tehnico-adminislra- lent. fiind realizate răsadni recepţie nu se ridică rogoji
de nereguli, cu efecte din cele tiv, s-au stabilit sarcini şi res ţe noi doar pentru 1822 mp nile existente în număr de
mai diferite asupra mersului ponsabilităţi noi. In locul unei $i doar cheresteaua a fost pusă 1)000 bucăţi, termometrele de
producţiei. îmbunătăţiri a situaţiei se re In dispoziţia legumicultorilor, răsadniţe, sticla, stropitorile
ilmicitalea realizării pla marcă o anumită indisciplină, dar nici jumătate din cei 490 si alte unelte şi materiale
i fizic şi valoric din anul un fel de lamentaţie şi . chiar mc scindurâ nu a fost ridi strict necesare grădinarilor.
şi in consecinţă ingrâinâ- voluntarism privind îndeplini cată. Pentru cooperativele a Tot 5n vederea producerii
1 ca predărilor in ultima par rea sarcinilor 1 rasate. Condu gricole din raionul Alba, răsadurilor de legume tim
te a anului au determinat des cerea şantierului si organizaţia Sebeş si Orăşlie mai trebu purii trebuiau făcute pregă
făşurarea unilaterală a activi de partid vor trebui să anali iau preluaţi 152 mc cheres tiri pentru construirea sola-
tăţii in lunile dc sfirşit de an. zeze această situaţie, să între tea. riilor si tune.lelor de materjal
Toată atenţia, toată suflarea prindă măsuri care să conducă In timp ce consiliile de plastic. Nuiele şi polietilenă
şantierului, de la mare Ia mic, la îndeplinirea exemplară a conducere de aici se preocu există suficiente dar prea pu
n-a avut decîl un singur ţel sarcinilor de serviciu. pau pentru ca unităţile să-si ţini ingineri agronomi s-au
imediat, realizarea cu orice Mai multă hotârîre şi Iniţia asigure integral necesarul de gîndit la acest lucru. Din
risc a planului fizic. Planul s-a tivă trebuie să se manifeste şi răsadniţe, vicepreşedinţii u- cele 12 tone de polietilenă
realizat, iar riscul, devenit i- în direcţia eliminării lipsurilor munilor cooperatiste spuneau doar 117 kg au fost ridicate
mi-nenl, s-a făcut simţit. In de care aminteam Pulsului că nu se mai simte nevoia si de fapt de pe acum salata
primele zile ale lunii ianuarie producţiei trebuie să î se adu materialului lemnos. Aşadar, şi ceapa cultivate din toam-
că amendamente serioase, pen- cine să impulsioneze ridica nâ^ in cîrnp, poţ fi protejate
•frontul, de.Jupru^a..fost. insufi- ~inrTr a “îit ~cel mai scurt" timp" rea circ rest el ci ? 1 ci.f material plastic pentru a
cien-t ca volum şi pregătit ne- activitatea şantierului să pă La Haţeg. s-au încercat le grăbi sladiul de vegetaţie
corespunzălor. Desigur că în şească pc un făgaş normal. scheme interesante de acope
astfel dc situaţii acîivitatea n-a rire a necesarului de răsad A. POTOPEA
niţe. De la Ostrov tocurile
pulul fi demarată firesc, că A. OARGĂ şi ramele pentru 48 m,p pa (Continuare în pag. a 2-a)
Laboratorul regional pentru controlul seminţelor. Se face analiza purităţii seminţelor de cereale şi legume.
Circuitul defectuos al ambalajelor
a S a B m