Page 1 - Drumul_socialismului_1968_02

« w u t f l w V e n i ' Z r
f o g fo n e î f c
H u.i> oiJoara -D*v H PrtOftETA/?/ D/N TOATE ŢĂRtbR. UNIŢI-VÂl
Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu

s-a Intilnit cu delegaţia

Partidului Comunist din Izrael

Miercuri, tovarăşul Nicoiae s-au informat reciproc asupra
Ceauşescu, secretar general al activităţii celor doua partide si
C.C, al P.C.R., s-a intilnit cu de­ au făcut un schimb de păreri
legaţia Partidului Comunist din asupra unor probleme ale situa­
Izrael, formată din tovarăşii Sa* ţiei internaţionale actuale şi miş­
muil Mlkunîs, secretar general cării comuniste şl muncitoreşti.
al P CI., şi Moshe Sneh, membru Ele au relevat necesitatea de a se
o Biroului Politic ol C. C. al depune eforturi susţinute pentru
P.C.I. întărirea unităţii partidelor co­
In cursul şederii în ţara noas- muniste şl muncitoreşti, a tuturor
tiâ, delegaţia P.C, din Izrael o forţelor antlimperialîste în lupta
avut convorbiri cu tovarăşii Paul pentru pace, independenţă na­
Nîculescu-Mizîl, membru al Co­ ţională. democraţie .şi socialism.
n n u a r o i m i I ■ ■ ■ mitetului Executiv, al Prezidiului Convorbirile s-au desfăşurat
Permanent, secretar al C. C. ol intr-o atmosferă caldă, tovără­
ANUL XX. NR. 4068 • JOI 1 fhBRL’ARIF 1968 4 PAGINT 25 DE BANI P.CR. şî Mihai Dalea, secretar şească.
I C C. al P.C R. A participat to­
varăşul Constantin Vosiliu, ad­ ☆
junct de şei de secţie la C.C. al Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu
P.CR. a oferit, miercuri seara, o masă
BdrtfJ MflllfilKtl* părţile în cinstea oaspeţilor.
Ca urmare a întăririi bazei tehnlco-materiale a
STUDIEREA PROBLEMELOR agriculturii, In anul 1967 s-au înregistrat Impor­ ŞEOIKTA CONSILIULUI DE
tante succese pe calea dezvoltării intensive şl mul*
tilaterale a producţiei agricole. Producţia totală
de cereale, obţinută in anul trecut, a depăşit 13,5
E C O N O M I C E ne rezultate dobîndlte In agricultura ţării. Con­ STAT AL REPUBLICII
milioane tone. sltuîndu-se printre cele mai bu­

comitent au sporit simţitor efectivele de animale SOCIALISTE ROMÂNIA
la toate speciile.
In In v â t ă m In t u l d e partid dul de stat a unor cantităţi tot mal mari dc avut loc. Io Palatul Republicii, privind pensiile de asigurări so­
Pe această bază a fost posibilă Intrarea la fon­
In ziuo de 3! ionuarie 1968, a
supli­
ciale de stal şi pensiei
produse agricole, consolidarea economico-organi- şedinţa Consiliului de Slot, pre­ mentaro ; decretul pentru com­
zidată de tovarăşul Nicoiae pletarea articolului 19 ol Decre­
zatorică a unităţilor de stat şl cooperatiste din Ceauşescu, preşedintele Consi- tului nr. 76/19S3-, cu privire la
agricultură, precum şl ridicarea nivelului de trai iiului de Stat. economia vînotului şi pescuitului,
In etapa aciuată de dezvol­ Pornînd apoi de la consi­ studiului, interesul unor al întregului popor. Au luat parte tovarăşii Emil precum şi decretul prin care s-au
tare socialistă a ţârii noastre, derentul câ in regiunea Hune­ cursanţi pentru cunoaşterea a­ Bodnaraş, Constanţa Crăciun şî abrogat, cu data de 1 ianuarie
studiul problemelor economice doara există o puternică in­ profundată a problemelor e­ Ştefan Peterfl, vicepreşedinţi ai 1968, unele dispoziţii referitoare
de către un număr mai mate dustrie siderurgică, minieră, conomice nu au satisfăcut. Consiliului de Stat, Constantin la sistemul de colectore la car­
de oameni ai muncii are o im­ constructoare de maşini şi O atenţie deosebită s-a acor­ Stotescu, secretarul Consiliului ne, producătorii fiind scutiţi, pe
portanţă deosebită. Studierea chimică. Comitetul regional de dat peste tot întocmirii tema­ de Stol, şi Anton Breitenhofer. Ion aceeaşi dată, de obligaţiile res­
politicii economice a partidu­ partid a pus în centrul preo­ ticilor cercurilor şî cursurilor. Coswo, Constantin Daîcoviciu, tante, rezultate din aplicarea
lui, economiei politice, proble­ cupărilor sale îmbogăţirea per­ Cîleva exemple sînt. edificatoa­ Vasile Daju, Constantin Drâgon, dispoziţiilor abrogate. | ■
melor de economie concretă, manentă a cunoştinţelpr eco­ re în această privinţă. La Suzono Godeo, Nicoiae Hudi- De osemenea. Consiliul de*
de organizare şi conducere a nomico ale cadrelor cu munci O.S.M. şi secţia a Iî-a furnale (eanu, Athanose Joja. Ion Po* Slot a ratificat Tratatul cu pri­
întreprinderilor, îi ajută pe oa­ de conducere şi, deopolrivâ. din cadrul Combinatului side­ peseu-Puţuri, Cristofor Sîmionev vire la principiile care guver­
meni sâ înţeleagă mai temei­ a masei largi de oameni care rurgie Hunedoara, spre exem­ cu, Gheorghe Stoica, Ludovic nează activitatea statelor în ex­
nic direcţiile de dezvollare a lucrează în unităţile economice plu. tematica cercurilor res­ Talcocs şi lacob Teclu. membri plorarea şi folosirea spaţiului ex-
economiei naţionale, să apre­ din regiune. pective cuprinde printre altele oi Consiliului de Stat. tra-atmosferic, inclusiv Luna şi
cieze justeţea politicii partidu­ La indicaţia comitetului re­ probleme privind creşterea Consiliul a examinat şi adop­ celelalte corpuri cereşti, semnat
lui. să pătrundă mai adine sen­ gional. comitetele raionale şi producţiei de oţel. îmbunătă­ tat mai multe proiecte de decre­ Io 27 ianuarie 1967 şi o adoptat
sul măsurilor luate în legătură orăşeneşti, au sprijinit în mai ţirea calităţii oţelului, aplica­ te, interesînd diferite domenii ale decretul privind aderarea Repu­
activităţii de stat. Printre acestea
cu perfecţionarea continuă a mare măsură decît în anii tre­ rea unor tehnologii avansate figurează decretul privind orga­ blicii Socialiste România Io Con­
conducerii economiei şi pe a- cuţi organizaţiile de partid in pentru asimilarea de noi nizarea Consiliului Economic, po­ venţia vamală relativă la impor­
teaslâ bază sâ crească aportul stabilirea cu discernâmînt a mărci de oţeluri. îmbunătăţi­ trivit hotăririi Conferinţei Naţio­ tul temporar de material pro­
lor la traducerea în viaţă a formelor de învâţămîni, in or­ rea reparaţiei velrelor la cup­ nale o Partidului Comunist Ro­ fesional, încheiată Io Bruxelles,
planurilor economice. ganizarea acestuia. în selecţio­ loarele „Martin** şi prelungirea mân din 6—8 decembrie 1967 ; la 8 iunie 1961.
In preocuparea sa pentru narea lectorilor şi a propa­ duratei funcţionării lor, redu­ decretul pentru modificarea u* Consiliul a rezolva*, apoi lu­
înfăptuirea acestui obiectiv, cerea consumului specific de nor articole din Legea nr. 27/1966
pentru îmbogăţirea continuă a gandiştilor. cocs, mărirea debilului de gaz crările curente.
cunoştinţelor membrilor dc Pentru ca un număr mai metan în raport cu cantitatea
partid şi a celorlalţi oameni al marc de oameni sâ poală do- de aer insuflat, îmbunătăţirea
muncii. Comitetul regional dc bîndi cunoştinţe de economie, calităţii foniei ete.
oartjd urmăreşte cu deosebită s-a urmărit îndeaproape sâ fie In ceea ce priveşte tematica
mţie îmbunătăţirea neînce- constituite cursuri şi cercuri Aşa nu vom asigura
3 '»'â a nivelului şi eficienţei cu profil economic pretutin­ cercurilor organizate la ex­
»:/vâţămîntului de partid — deni unde au existat condiţii ploatările miniere din Valea
mijloc important de râspindîre pentru asigurarea lor cu lec­ Jiului, aceasta se referă în
a cunoştinţelor politice şi eco­ tori şi propagandişti, care sâ principal la folosirea mai ju­
nomi ce, de ridicare a conştiin­ aibă o pregătire corespunză­ dicioasă a fondului de timp, la lucrători cu perspec­
ţei tuturor celor ce muncesc. toare. Totodată, organizaţiile
de partid au fost îndrumate întărirea disciplinei in muncă,
si sprijinite să înlăture nea­ îmbunătăţirea transportului in
junsurile semnalate anul tre­
cut cînd. datorită subestimă­ ION CERNAî ANU tivă în comerţ!
M io trii din ka iio u l carboni­ rii în unele locuri a invăţă- director al Cabinetului
fer al V ăii Jiulu i au content-
nai un im porlan! jucC ti In fn- mîntului economic, fapt con­ regional dc partid
trecerea ia|LiU _ p t . eare o cretizat în slaba diversificare, Secţia furnale a Uzinei, „Victoria** din Cătan. Fotorepor­ în ultimul timp se discută la Şcoala profesională comer­
d eifă foa ri In areal ao : extra­ terul nostnr V. ONGIU, l-a surprins pe maistrul Traiari Bi- tot mai mult despre posibilită­
gerea celei de a 10 000-a Io n i tematică, în componenţa ete­ cială din Petroşani.
dc cărbune peste sarcinile de rogenă a cercurilor, calitatea (Continuare In pag. • 2-a) sorca urmărind procesul dc topire a fontei prin gurile de ţile realizării unei deserviri i- Şcoala a luat fiinţă în anul
p ita la ii. Această realizare vînt, la unul din furnalele uzinei. Proces literar reproşabîle în unităţile comer­ 1962 dind pinâ acum patru
este rodul hărniciei fi strădaniei ciale. Acest lucru este firesc,
m inerilor, a o rg a n itlrii promoţii. Tinerii veniţi aici se
superioare a produc|ici fi ţinînd cont câ sînt destule ma­ califică in meseriile de vînzâ-
Printre numeroasele ma­ gazine în care nu toţi vinzăto-
• muncii îndeosebi din lor produse alimentare, vtnză-
ultim a parte a lun ii ianua­ nifestări realizate Ia cămi­ rîi îşi fac dato­ tor produse
rie, ciod au rcufîl să obţină nul cultural din Săsciori, ria cu conştiin­ lexlile-incălţâ-
„Calamitatea albă44 procesul literar, organizat ciozitate şi mai , , , n . produse mota-
minte, vînzâlor
recent, pe marginea roma­
ales cu com- A
—-..............-
In Valea Jiului nului „Ion“ de Liviu Rc- Petentâ Am însemnări de la Şcoa a lo-chimice. os.
breanu, s-a bucurat de o vazut y pâlari. In şcoa-
văzut la raio-
caldă primire. Susţinîndu-şt nul de dulciuri lă învaţă 26-1
s-a extras o scuza perimata, care se repeta prin argumente convingă­ al unui com­ profesională comercială do elevi. Pro­
toare cauzele, eroii princi­
plex comercial
a 10.000-a pali ai romanului — inter­ dat de eurînd din Petroşani gramul esle ur­
pretaţi de profesorul IVI an 0-
folosinţă,
în
mătorul :
un
Je Savu şi invâţătoarea Ana cum vinzâ- ■ b b b s s b trimestru pe an
Intr-un interviu acordat unui teni dc fag pentru gater. 280 Dan — sectorul Retezat. Tot dar ce folos, pentru câ ele nu Aleman — au făcut din pri­
şcoală şi restul
îşi
to a re a
tonă de redactor al ziarului nostru, mc la lemn de mină, 230 mc din cauza zăpezii. în parchete­ pot fi utilizate decît la o zăpa­ ma acţiune de acest gen o tăia unghiile în timpul servi­ practică Din acest an s-a în­
inginerul Marin Băltăţeanu, di­ la buşteni de răşinoasc pentru le unde transportul se putea dă mai mică de 20 centimetri ? manifestare antrenantă, e- ciului fără să-i pese de cumpă­ fiinţat şi secţia serală, cu 59
ducativâ, deosebit de plăcu­
efectua, s-a lucrat destul
de
fores­
cărbune rectorul întreprinderii printre gater. 154 mc lemn pentru anevoios. Uneori, lemnul din Aceasta fiind situaţia, era fi­ tă. rătorii care se perindau prin de elevi.
construcţii rurale. 124 mc
resc ca drumurile să se înză­
la
tiere Haţeg, sublinia
atenţia
faţa ei. Atrâgîndu-i
Pînă aici toate bune. Cînd
altele că la unitatea pe care o lemn pentru celuloză ş.a. — parchete nu-l puteam mişca pezească, sâ fie blocate. Procesul literar a fost gestionarului, acesta pc-a răs­ este vorba însă de eficienţa
conduce au fost luate încă din toate sortimen­ peniru că era Directorul întreprinderii ne precedat de un simpozion ce puns : i-am adunat cum am şcolii în pregătirea vinzâlorilor
peste plan trimestrul IV al anului trecut tele cu utili­ pericol de de­ spunea în toamna anului tre­ a dezbătut recentele docu­ putut. Nu sînt calificaţi ca lucrurile se schimbă. După ter­
măsuri care „vor asigura înde­ zări industria­ clanşare a ava­ cut că fiecare sector de ex­ mente privind propunerile vînzâtori minarea celor doi ani, vînzâ-
plinirea rilmieâ a planului de le. Deşi erau lanşei...**.. ploatare dispune de suficiente Comisiei centrale de partid torii intră în reţeaua comer­
iio ilim tn lt superioare rcloi sta­ producţie pe anul 1968“ . Dintre prinse în pla­ Aşadar, din stocuri de material lemnos in şi de stat cu privire Ia or­ Se pune aşadar problema
b ilite pentru perioada eare i-n nul lunii ianu­ din cauza ză­ ganizarea judeţelor şî muni­ formării de cadre de vînzâtori cială destul de slab pregătiţi.
încheiat. măsurile relatate de dumnea­ pezii abunden­ faza apropiat. Nu contestăm cipiilor. cu o bună pregătire profesio­ Aceasta este părerea cadrelor
Sporul de producţie. ob(inul lui, am reţinut cîteva: pregă­ arie, la palru Cumulate, stocurile de rezervă nală. şi cu un înalt grad de
io cea mai mare parte pţ sca­ tirea temeinică a parchetelor sortimente — te căzută in acoperă planul lunii ianuarie. N. CREANGA V. ALBU
ma creftcrii productivităţii mun­ pentru producţia anului cu­ stîlpi de râşi- masivul Rete­ Prin urmare, chiar dacă nu conştiinţă. Sigur că aslfel d*
cii. confirmă liolârirea colecti­ zat, planul de corespondent cadre se formează în şcoli.
velor de muocă de a îndeplini rent, crearea stocurilor de re­ noase pentru se exploata în continuare din
ţi dcpăfi sarcinile sporite de zervă de buşteni şi diverse sor­ telecomunica­ producţie nu a parchete material lemnos, Prin urmare, iată-ne prezenţi (Continuare în pag. a 3-a)
plan din cel dr-al treilea an timente. montarea şi punerea ţii, traverse în­ putut fi înde­ planul putea fi îndeplinit din
al cincinalului. H ciullalcle în­ guste, mangal plinit. Departe
registrate iliislreoiă p o sib ilită ţi­ în funcţiune a mecanismelor la stocurile de pe rămpi. Numai
le ji rerervele interne existente, termenele planificate, amena­ şi buturi crăci de noi gîndul câ cele mai mari cantităţi de
care valorificate nuprrier şi e- jarea şi construirea căilor de — nu s-a rea­ câ iarna nu masă lemnoasă în faza apro­
licicDl pot lă asigure îndeplini­
rea fi depXşirea indicatorilor acces şi drumurilor de tras lizat nici un metru cub. De reţi­ ar ctea greutăţi forestierilor, piat — 440 mc lemn rotund
principali dc plan la toate ex­ buşteni, asigurarea parchete­ nut câ din 16 sortimente plani­ dar nici nu putem fî de acord dc fag şi 624 m steri lemn de
ploatările aparţinătoare Combi­ lor cu braţe de muncă ş.a. ficate, în perioada 1-25 ianuarie cu felul cum se privesc lucru­ foc — au fost create în par­
natului carbonifer Valea Jiului.
Sincer, ne-am aşteptat ca a- I.F. Haţeg a îndeplinit planul rile la I.F Haţeg. Mai cu sea­
O dovadă elocventă o consti­ eoste măsuri sâ asigure — du­ mă că la fiecare început de an chetele greu accesibile pe tim­
tuie colectivul Exploatării m i­ doar la unul singur — buşteni pul iernii — Leucuş, Valea Sa­
niere Lupeoi care contiouă tra ­ pă cum spunea şi directorul de fag pentru derulai. Cumu­ ni se serveşte aceeaşi scuză sului, Bârişor, Pîriul lui Slo-
diţia anului trecut sifuîndu-sc întreprinderii — îndeplinirea late, restanţele se ridică la — calamitatea albă. In urma ian, Dealului, Pravăţ — care
yi de data aceasta fo fruntea ritmică, zi de zi. decadă de de­ unei analize mai amănunţite
celorlalte*.txplootSrî. Folosind 1413 mc material lemnos şi acum sint blocate. In parche­
Judicios experienţa bună dohîn- cadă, o sarcinilor de plan afe­ circa 1.000 tone lemn de foc şi nc-am dat seama câ planul tele uşor accesibile — Jigoru,
ditâ ji mijloacele de mccanita- rente anului curent. Dar. mangal (unitatea de măsură a de producţie nu a fost înde­ Broţon. Tecuri, Lola, Titiana
re a lucrărilor din subteran, ne-am înşelat. Slartul luat de plinit datorită unor cauze su­
m inerii de la l.upeni ao extrar lemnului de foc şi mangalului — stocurile de masă lemnoa­
de la îoeepotol aoului aproape I.F. Haţeg în noul an este cu este tona). biective, care cu mai multă să create —123 m c lemn ro­
6 000 tone de cărbune cocsifi- (olul şi cu toiul necorespunzâ- In legătură cu situaţia de preocupare din partea condu­ tund de fag (? !) şi 496 m
rabil peite prevederile de plan. lor. Pînă în ziua de 25 ianua­ mai sus. tovarăşul Tiberin Cu- cerii întreprinderii şi sectoare­
Rezultate buoe au obţinut ţi co­ steri lemn de foc — sînt foarte
lectivele minelor Petrila, Paro- rie, întreprinderea o înregis­ yifd, şeful serviciului plan, a lor de exploatare, puteau fi mici, deşi parchetele dispu­
jeni $t D îlja eare au extras în ­ trat restanţe mari la majorita­ ţinut să precizeze: „Am întîm- prevenite. Conducerea tehnică neau de un volum mare de ar­
semnate cantităţi de cărbone In tea sortimentelor: 800 tone la pinat multe greutăţi. Zăpada nu s-a îngrijit sâ asigure din
1 pl«*- borele pe picior. Această defi­
lemn de foc, 300 mc la buş­ abundentă care a căzut ne-a timp utilajele pentru dezâpo- cienţă nu este nouă, se repetă
\_______________ blocat linia C.F.F. de pe Valea zire. Buldozerele au fost închi­ de la un an la altul, dar con-
Streiului între km 24-31 şi dru­ riate cu înlirziere, după ce
murile auto forestiere Arpa- s-a aflat câ I.M.T.F. Sebeş nu L. DEMFTER
dia, Sohodol, Valea de Munle dispune de asemenea utilaje.
şi Cîrnic — sectorul Haţeg. E drept, I.F. Haţeg are în do­ Fiecare din cclc 98 tractoare reparate la S.M.T. Orâştic, înainte de a lua drumul o­
goarelor, au fost supuse unei minuţioase) verificări.
Gura Apei, Rîuşor şi Valea lui tare pluguri pentru dezăpezire, (Continuare în pag. a 2-a) Tată in fotografie, comisia de recepţie controlind calitatea lucrărilor executate.
cadrul staţiunii noastre am
LA S. M. T. 1 reuşit ca pinâ la data de 25
ianuarie 1068 sâ reparăm toa­
PE P i l PLOD - CAUTITEA REPARAU te tractoarele şi plugurile, 98
la sută din semânâtorile SU-29,
MIERCUREA . 90 la sută din semânâtorile de
ca s-a organizat in aşa fel in­ lucru, am luat toate măsurile manent în atenţia noastră, ală­ Pentru a mări răspunderea porumb 2 S.P.C. 2, 97 la sută
cit la atelierul staţiunii sâ fie pentru înzestrarea lor cu scu­ turi de mecanicul ' controlor mecanizatorilor în efectuarea cultivatoare ete.
executate reparaţiile )a trac­ le, instrumente de măsură şi am stabilit şi doi tehnicieni ca­ de calitate corespunzătoare a Avînd în vedere stadiul a­
toare şi maşini-agricole mai control pentru verificarea pie­ re au urmărit prin controlul reparaţiilor, atît la atelierul
Pentru a asigura buna des­ complexe, iar utilajul mai selor care necesită reparaţii. inter fazic calitatea pieselor şi staţiunii cît şi (a brigăzile de vansat al reparaţiilor sintem
făşurare a reparaţiilor la în­ simplu sâ fie revizuit şi repa­ O altă preocupare in cadrul a materialelor precum şî a re­ tractoare, utilajul agricol a convinşi că vom reuşi ca pînă
treg utilajul agricol, în cadrul rat la sediile de brigadă. atelierului mecanic a fost. a­ paraţiei subansamblelor la fie­ fost repartizat celor care au la data de 5 februarie a.c.,
S.M.T. Miercurea s-au luat o Trecîncl la calcularea nece­ ceea de a se crea condiţii bu­ care post de lucru, care au ve lucrat cu el şi îl au în primire. deci cu 15 zile înainte de ter­
serie de măsuri tehnico-orga- sarului forţei de muncă pen­ ne de lucru prin verificarea şi mediat imediat deficienţele Lucrînd alături de mecanici menul fixat, întreg utilajul a­
nizatorice, încă înainte de în­ tru atelierul mecanic în func­ repararea instalaţiilor de în­ constatate. pricepuţi, sub îndrumarea ca­ gricol al staţiunii noastre sâ
ceperea acestei acţiuni. ţie de volumul de reparaţii, călzire, iluminat şi pregătirea Concomitent cu lucrările e- drelor lehnice. s-a reuşit ca,
O primă măsură a fost ace­ am stabilit sâ folosim metoda utilajelor de atelier. De aseme­ iectuate in cadrul atelierului o dată cu ridicarea calificării, fie într-o perfectă stare de
de lucru cea mai potrivită, res­ nea, s-au făcut instructaje aţii staţiunii s-au efectuat repara­ funcţionare, fapt ce va permi­
ea de a stabili volumul repa­ mecanizatorii să execute şi re­
pectiv pe posturi specializate cu muncitorii din atelier cil ţii şi la brigăzile de tractoare. paraţii de bună calitate. Acest te sâ ne desfăşurăm activitatea
raţiilor care trebuie executate, In cadrul acestei formaţii de şi cu şefii de brigadă pentru Aici munca a fost organizată lucru a ieşit în evidenţă mai
alît în cadrul atelierului sta­ lucru pe lingă meca-nicii din a cunoaşte şi respecta întocmai pe echipe de mecanizatori, cu seamă la recepţia finală de în campania agricolă de pri­
măvară in cele mai bune con-
ţiunii, cît şi la sediile brigăzi­ atelier au fost repartizaţi şi un normele tehnice. Aceste norme conduse direct de şeful de bri­ unde n-a lipsit mecanizatorul
număr de peste 15 mecaniza­ au fost afişate la toate locurile gadă, responsabilitatea în ceea diţiuni.
lor de tractoare. Pentru ca toţi care va lucra cu utilajul agri­
Fabrica „Căprioara** din Sebeş. Muncitoarele M. Hilda şi tori cu bună pregătire profe­ de muncă. ce priveşte constatarea şi ca­
P. Cristina pictează diferite modele pe poşetele fabricate mecanizatorii sâ fie antrenaţi sională Intrueit problema realizării litatea reparaţiilor revenind col respectiv. CORNEL POPESCU
pentru copii. In procesul de reparaţii, mun- O da-tâ stabilite posturile de unor reparaţii bune a stat per­ unui organ tehnto. Datorită măsurilor luate In director la S.M.T. Miercurea