Page 100 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 100
I 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri t t februarie 1991
C onferinţa U .N .C .T.A .Q . Congresul sindicatelor
nîervenţii ale reprezenta sovietice
MOSCOVA 27. — Corespon rost prezentat de A. N. Sele-
denţă dc la S. Podinâ : La pm, preşedintele CCS. al
Palatul Congreselor din Krem U.R.S.S.
lin au început lucrările celui Raportul relevă creşterea
de-al 14-lea Congres a) sin Influenţei şi autorităţii orga
dicatelor sovietice. nizaţiilor de sindicat în rîn-
La Congres participă 5.00n dul muncitorilor şi menţionea
de delegaţi ai organizaţiilor ză realizările obţinute de la
DELIII 27 — Trimisul spe- de preferinţe generale, a con s-a dovedit condiţia hotărâtoa sindicale din întreaga Uniune ultimul Congres al smd'cate-
iâl Agerpres. 1 Puţinelu. tinuat el. ar trebui astfel con re atît pentru mobilizarea şi Sovietică, delegaţii sindicale lor pe linia ridicării nivelu
'mnsinile : Lucrările Confe ceput incit sâ beneficieze de valorificarea superioară a re din peste 80 de ţâri, reprezen lui de trai al oamenilor mun
rite i Naţiunilor Umle pentr■ t e! in mod efectiv şi ţările cele surselor interne, cit şi pentru tanţi a; F'ederaţiei Sindicale cii.
corner! şi dc/voltare continuă mai puţin avansate dintre ţă asigurarea a însăşi indepen Mondiale şi ai uniunilor sindi A N. Selepin a propus sâ
in comitete. rile in curs de dezvoltare Sti denţei şi suveranităţii naţiona cale internaţionale. se aducă unele modificări în
In Comitelui nr. 1. repre mularea exportului ţârilor în le de stat. Din ţara noastră participă statutul sindicatelor printre
zentantul român. Ion 1) Sto- curs de dezvoltare, a spus In strategia generală a dez o delegaţie a Consiliului Cen care dreptul de convocare. în
ian. a oxpis punctul de vede Victor AUlea. nu poale fi rea voltării. a continuat V. Voleşe- tral al Unumii Generale a Sin caz de nevoie, a Conferinţei
re al delegaţiei tării noastre lizată numai prin sistemul de niuc. un loc central revine dicatelor din România condu unionale in vederea discutâr'i
asupra ..principiilor de ba/a preferinţe. în acest scop fiind conducerii şi planificării de să de tovarăşul Gheorghe A unor probleme de importanţă
ale i'ne: |>olilici do preturi in necesară o cit mai largă coo către stat a economiei naţio postol, membru al Comitetu majoră.
scopul ridicării la un mvtd perare in domeniul proiectării nale. Pentru susţinerea unui lui Executiv, al Prezidiului Pe planul activităţii interna
cit mai inall posibil a incasâ- si creăm tic industrii orienta program de creştere economi Permanent al C.C. al P.C.R-. ţionale se relevă eforturile
nlor din exportul dc produse le către export că. a subliniat apoi vorbitorul, preşedintele Consiliului Cen sindicatelor sovietice de d e z
primare ăl ţârilor m nirs du Luiml ciivintul io Comitetul este esenţială o politică raţio tral al U.G.S.R. v o lt a r e şi adîncire a relaţiilor
de/voltare1'. .Acordurile comer ni. 3, reprezentantul român. nală de investiţii fondată Andrei Kirilenko. membru al ou sindicatele din ţările socia
ciale bilaterale şi contractrlr Vasile Voleşehmc. a declarat pe acumularea internă In Biroului Politic al CC al liste. precum şi stabilirea de
pe termen lung. i'aranlate de < â 'înscrierea pe ordinea de zi România, a menţionat el. PC.U.S,. a dat citire salutului contacte cu sindicate din ţările
către stalele semnatare. a ară a problemei „Ameliorarea mo peste jumătate din volu adresat de C.C. al P C.U.S. ce capitaliste.
tat vorbitorul. |>ol juca un rol bilizării resurselor interne11 mul investiţiilor este des lui de-al 14-lea Congres al sin Raportorul a subliniat im
dicatelor sovietice
important în asigurarea da prilejuieşte dezbaterea uneia tinat programului de indus portanţa acţiunilor de solida
activitate al
Raportul de
condiţii favorabile la vin/.nrea din chestiunile fundamentale trializare complexă a ţârii. O K. D. VIETNAM. — Militari ai unei companii de in- Consiliului Central Unional al ritate cu lupta poporului viet
produselor primare. România pentru elaborarea unei juste importantă resursă internă a fanterie în timpul unui exerciţiu tactic. Sindicatelor din U.R.SS. a namez şi a cerut eliberarea
a contimiat el. sprijină ideen strategii pe plan naţional şi in oricărei ţâri n constituie folo patrioţilor greci şi restabilirea
încheierii de înţelegeri inlei- ternaţional Vorbitorul s-a o sirea foi ţei de muncă, a subli V I E T N A M U L D E S U D libertăţilor sindicale şi demo
nationale pe produse şi c*<'c prit asupra cîtorva concluzii niat vorbitorul, menţionînd câ cratice ale oamenilor muncii
gata sâ participe la acelea ca rezultate din experienţa Româ experienţa ţârii noastre arată din Grecia.
re prezintă interes pentru ea niei. subliniind că industriali eâ utilizarea ei integrală de Cereri pentru
Menţionînd experienţa tării vine posibilă numai pe baza Saigonul se află sub
noastre, el o subliniat impor zarea — paralel cu o atenţie industrializării, a dezvoltării şl
tanţa creşterii producţiei in deosebită acordată agriculturii diversificării întregii economii. legalizarea P. C.
dustriale naţionale în ţările în
curs de dezvoltare care consti presiunea fo rfe tar F.N.E.
tuie factorul principal pentru din Venezuela
înnobilarea şi valorificai ea Sesiunea Adunării Naţionale a Kenyei SA1GON 27 (Agerpres). — Tho, cel mai mare oraş dn
superioară a produselor lor Capitala Vietnamului de sud delta Mekongului. unde se
primare. inclusiv a acelora continuă sâ se afle sub presiu află cartierul genera) al for CARACAS 27 (Agerpres) —
destinate exportului România, nea puternică a forţelor pa ţelor militare americano-sai- Diferite organizaţii politice şi
levă încă n dată contribuţia Cuvintarea triotice. care. în cursul nopţii gonez.e. Marţi, unităţi ale F.\"E obşteşti din Venezuela cer le
a sublimat Fon L). Stoiau. re
galizarea Partidului Comunist
au declanşat în apropiere de
de luni. au efectuat bombar
substanţială pe rare ţările damente asupra aeroportului acest oraş un contraatac, pro- din această ţară. Jovito Vdlal-
dezvoltate pot să o aducă la Tan Son Nhut şi asupra altor vocînd serioase pierderi ina ba. preşedintele Partidului
construirea de instalaţii in Iui j . J. Kenvatta puncte strategice ale oraşului. micului. .Uniunea i epubl icanâ-demo-
dustriale — propridEde a sta Şase obuze de 75 mm au lovit La Hue. unde activitatea pa craticâ". care face parte din
telor pe teritoriul cărora au reşedinţa guvernului. Asupra trioţilor continuă în unele sec coaliţia guvernamentală, a de
fost amplasate — pnu livrări aeroportului au fost lansate toare de la periferia oraşului, clarat în cadrul miei conferin
de utilaje şi instalaţii comple NAIROBI 27 (Agerpres). — materiile prime agricole. rachete de 1 2 2 mm. Exploziile un vas al marinei americane ţe de presă că „după părerea
te. pe credit cu dobin/.i uf-un- Deschizind lucrările celei de-a In prezent, a arătat în con au provocat în unele cazuri a fost distrus de patrioţi. Va noastră Partidul Comunist din
novârătoaro şi rambursabil in t>-a sesiuni <i Adunării Naţio tinuare preşedintele, guvernul incendii. sul, care se afla la 2.500 He Venezuela trebuie să fie repus
produse din producţiei obţinu nale a Kenyei. preştilmtele elaborează noul plan de dez Ciocniri între patrioţi şi metri de Hue, pe riul Par/u- în drepturile sale". La lîndul
tă sau in !te produse Jomo Kenvatta a abordat O voltare a Kenyei pinâ la 1973. aşa-numilele forţe speciale a murilor. a fost atins dc un său. avocatul Asuaje Montei,
în radru] dezbaterilor din serie de uspei te ale dezvol In tare se pune accentul pe mericane, au avut loc in pro obuz care a provocat explozia sprijinind declaraţia lui Vil-
Comitetul m 2 în legătură cu tării economice a ţârii. După dezvoltarea regiunilor agrare vincia Hau Nghia şi în apro încărcăturii de rachete. Explo lalba a subliniat necesitatea
..elementele .sistemului de pre cum a sublimat el. în ultimii şi a celorlalte regiuni ale ţâ piere de Loc Ninh. La Khe zia a fost atît de puternică, acordării unei amnistii pen
ferinţe vamale*, repi v-.-votan ani în domeniu) economiei şi rii Sânii, o patrulă de puşcaşi ma îneît unde dc şoc au fost ir- tru deţinuţii politici LI a de
tul român. Victor Al'dea. a a- mai ales in agricultură tiu fost Arâlind câ in Kenya nu rini a căzut Sntr-o ambusca sim’ite la mai mult He 3 km clarat câ situaţia .in care în
râtat că preferinţele vamale obţinute o sene de succese meroase posturi sint ocupate dă organizată de patrioţi, la de Hue. La locul exploziei ţară există partide care acti
ar trebui acord,ite de către In acelaşi timp, Jomo Kenyat- de persoane cure nu stnt ce aproximativ 250 m de fortă s-au format nori de fum in for vează in ilegalitate" este anor
ţările dezvoltate tuturor ţâri ta a recunoscut câ ritmul de tăţeni ai acestei ţâri. Jomo reaţă Corespondentul agen mă He ciupercă. mală
lor in curs de dezvoltare, in dezvoltare a economiei in Ken>atta a subliniat câ în ţiei United Press Internatio
196? a fost mai scăzut dec:t
diferent de sistemul lor social- virtutea politicii de „kenyaza- nal. Jack Walsh, menţionează
cel dm anul precedent, feno re* guvernul intenţionează sâ
economic sau zona geografică men determini»! in primul pună capăt acestei situaţii şi câ aproximativ 2 0 militari a
in care sînt situate. Sistemul ritul de scăderea preţurilor hi sâ reducă numărul persoane mericani au fost ucişi în a-
ceastâ luptă
lor angajate din nudul nea-
Baza americană de la ..IIol-
friranilor. In încheiere Ke- lovvay", situată la 3 km est de
nyatta a apreciat că formarea Pieik11, în legiunea platourilor
Pieţei comune est-nfricane re înalte, a fost bombardată cu
prezintă .un pas însemnat pe mortierc marţi dimineaţa timp
calea dezvoltării economice a
de trei ore.
Kenyei, Ugumlei şi Tanzani- Lupte înverşunate au avut
ei*. loc şi în apropiere de Can
9
