Page 13 - Drumul_socialismului_1968_02

frb îio te ca Csrih.aiă
R e g io n a l^
Hunedoara-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢAR1EE. UNIŢl-VAl
înapoierea din Anglia a delegaţiei

guvernamentale române

Delegaţia guvernamentală La sosire, pe aeroportul B6-
condusă de tovarăşul Mie Ver- neaso, membrii delegaţiei au
deţ, prim-vicepreşedinte al Con­ fost salutaţi de tovarăşul Alexan­
siliului de Miniştri al Republicii dru Bîrlădeonu, vicepreşedinte
Socialiste România, care, la in­ al Consiliului de Miniştri, de
vitaţia guvernului britanic, a lo­ membri ai guvernului şi alte per­
cul o vizită in Marea Britanie. soane oficiale.
s-a înapoiat sîmbotâ seara în Au fost de faţă reprezentanţi
Capitolâ. ai Ambasadei Morii Britanii Io
Din delegaţie au făcut parte Bucureşti.
tovarăşii Mihai Marînescu, mi­ TÎr
nistrul industriei construcţiilor de La plecarea din Londra, dele­
maşini, Vasile Şandru. adjunct gaţia guvernamentală română a
al ministrului afacerilor externe, fost condusă de Anthony Wedg-
Nlcolae Nicoloe, adjunct al mi­ wood Benn, ministrul tehnologiei,
nistrului comerţului exterior, prof de reprezentanţi ai Foreign Of-
Mihail Drâgânescu, secretarul fice-ului şi Ministerului tehnolo­
Comisiei guvernomentole pentru giei. Au fost prezenţi Sir John
dotarea cu echipamente de cal­ Chadwick, ambasadorul Morii
cul şi automatizarea prelucrării Britonii Io Bucureşti, precum şi
datelor, Constantin Şendrea. se­ Vasile Pungan, ambasadorul
cretar general Io Ministerul Republicii Socialiste România la
Tonsporturilor Auto. Navale şi Londra, şi membri oi Ambasadei
Aeriene. române.

Tovarăşului LEONID BREJNEV,
Secretar general al Comitetului Central
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
Tovarăşului NIKOLAI PODGORNII,
Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem
Dobro şi alţii, care nu s-au pre­ al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
ocupat suficient de dezăpezireo
(II I N I I R Z i n t E drumurilor, nu au urmărit unde Tovarăşului ALEXEI KOSIGHIN,
Preşedintele Consiliului de Miniştri
şi cum sint utilizate utilajele
cu lamă pentru dezâpezire. La al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
parchetele de core răspund M O S C O V A
moiştrii de moi sus, nici măcar Dragi tovarăşi,
Zilele trecute, la întreprinde­ lucrat doar cu 10 la sută din e­ zăpada de pe tasoone nu a Cu prilejul celei de a XX-o aniversări a semnării Tratatului
rea forestieră din Hunedoara se fectivul planificat — o căutat fost curăţată. de prietenie, colaborare şi oslstenţă mutuală dintre Republica
lucro de zor la încheierea bi­ să motiveze inginerul Go|iu. in Tot pentru dezopezire. condu­ Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
lanţului lunii care a trecut. Am plus, drumurile auto de Io Lun­ cerea întreprinderii o prevăzut — document de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea re­
profitat de această împrejurare ca Cernii. Sterminosul, Bordu, in planul de măsuri asigurarea laţiilor romono-sovietice, — în numele Comitetului Central al
ţi l-om rugat pe inginerul Goţiu Izvoarele Crişului, lazuri, Pris- cu pluguri. Măsura s-a realizat. Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de
Roinulus, inginer şef adjunct, să loape şi Luzila, au fost blo­ Dor, la ce bun. pentru că aces­ Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi
ne vorbeosco despre rezultatele cate de zăpadă. Nu aveam ce tea puteau fi utilizate numai lo al nostru personal, vă adresăm dumneavoastă, şi prin dumnea­
obţinute în luna ianuarie. face. Sint greută|i obiective, i­ 0 zăpadă maî mică de 20 cm. voastră, întregului popor sovietic, un cald salut, cordiale felici­
„La producţia globală, marfă nerente sectorului forestier". De menţionot că in primele 15 tări, împreună cu cele moi bune urări de noi succese in opera
şi productivitatea muncii, sarci­ De acord cu cele spuse Iar­ zile ale lunii ianuarie, nici unul de construire a comunismului.
nile dc plan au fost îndepli­ na ninge, drumurile se înzăpe­ dintre drumarii şi picherii Constatăm cu deplină sotisfocţie că relaţiile frăţeşti de
nite. Din 19 sortimente comple­ zesc, transportul este strangulat 1 M.T.F. Sebeş nu ou participat strinsâ prietenie şi solidaritate dintre poporul român şi poporul
xe, numai la 5 nu om realizat Aceste lucruri sint cunoscute de la dezâpezire. sovietic, bazate pe ţelurile şi lupta comună pentru triumful so­
prevederile. Lo multe sorti­ In perioada analizată, intre cialismului şi păcii, s-ou întărit continuu şi ou căpătat un nou
mente de bo2ă însă, avem de­ sectoarele de exploatare şi co­ conţinut. A cunoscut o largă extindere colaborarea dintre ţările
păşiri : 700 m c la buşteni de loanele auto, nu a existat o co­ noastre in domeniul politic, economic, ştiinţific, tehnic şi cul­
fag pentru derulaj ; 200 mc la laborare corespunzătoare. In tural, al schimbului de experienţă Sn diferite sectoare ale con­
buşteni de stejar pentru gater. parchetele Pinul Bordului, Veţcl. strucţiei socialismului şi comunismului.
700 mc la lemn C R. de fag. 700 Batiz. Groşi, deşi erau stocuri Ne exprimăm profunda convingere că legăturile de priete­
bucăţi de traverse înguste ** de lemn in faza apropiat şi dru­ nie frâţeoscâ dintre Republica Socialistă România şi Uniunea
Aşadar, dacă ne rezumăm la murile auto erau accesibile cir­ Republicilor Sovietice Socialiste, dintre Partidul Comunist Ro­
cifrele globale de la linele lu­ culaţiei, nu a fost repartizată mân şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, se vor dezvolta
nii, nu avem decît cuvinte de nici o maşină să transporte buş­ cu succes şi pe moi departe, corespunzător intereselor funda­
laudă la adresa intreprinderii. teni. Lo coloana auto Hunedoa­ mentale ole popoarelor noastre, în folosul cauzei socialismului,
Dacă analizăm însă, realizarea ra, din 8 remorci au fost şi sînt unităţii şi coeziunii ţarilor socialiste, unirii tuturor forţelor ontî-
planului pe zile şi decade, lu­ active doar 4-5 La acestea se imperioliste in lupta pentru progres social şi pace în lume.
crurile se schimbă In primele adaugă şi indolenţa dovedită NICOLAE CEAUŞESCU, ION GHEORGHE MAURER,
15 zile. la moi mult de jumătate de şefii dc coloană — cu excep­ Secretar general Preşedintele Consiliului
di1 numărul sortimentelor, planul ţia tovarăşului Sabin Meluţ de al Comitetului. Central de Miniştri al Republicii
di producţie nu a fost înde- Io Baia de Criş — faţă de acţiu­ al Partidului Comunist Român, Socialiste România
pli .t. Lo buşteni de stejar, buş­ nile de dezâpezire a drumuri­ Biblioteca tehnică Preşedintele Consiliului de Slat
teni de log. lemn de mină. che­ moi mulţi oni. Dovadă sînt mo­ lor al Republicii Socialiste România
restea. lemn de celuloză, lemn tivările invocate şi un plan de
de foc. restanţele se ridică Io măsuri stabilit in exclusivitate In prima jumătate a lunii a
ordinul zecilor şi sutelor de me­ pentru dezopezire şi pregătii» existat ufl slab interes în utili­ Cu privire Ia organizarea
tri cubi, Explicaţia ? „In prima de iornă. Numai că planul de zarea mecanismelor. In afară Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,
jumătate a lunii ianuarie, nu producţie nu se poale realiza de tractoare, nici un utilaj nu Secretar general al Comitetului Central
am avut suficienţi muncitori, am ritmic cu simple hirtii pe care a fosl utilizat Io copocitate. ol Portidului Comunist Român,
sînt trecute măsuri a căror o- Conducerea intreprinderii s-o Preşedintele Consiliului de Slat al Republicii Socialiste România
plicare se tărâaăneoră De pil­ preocupot prea puţin de recru­ municipiului Bucureşti
dă. Io Lunco Cernii s-n repar­ Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER,
-------------------------------------- N tizat un buldozer pentru dezo­ tarea lucrătorilor localnici. Din Preşedintele Consiliului de Miniştri
circa 1 000 muncitori ce trebu­ ol Republicii Socialiste România
pezire, dor din cauza. deselor iau so lucreze. în primele 15 zi­ Pe baza hotoririlor Conferin­ administraţiei locale. S-a urmă­ B U C U R E Ş T I
La - defecţiuni n funcţionat door 5 le ou existat în parchete doar... ţei Naţionale o Partidului Co­ rit co fiecare sector să dispună Dragi tovarăşi,
In numele Comitetului Central al Partidului Comunist ol
munist Român cu privire la im-
de un număr corespunzător de
zile dîn 30. Sectoarele Dobro şi
Baia de Cnş. de asemenea, au 150. Prin urmare, acceleratorii bunâţâţireo organizării adminis- unităţi de aprovizlonore şi de Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem ol U.R.S.S, Con­
producţiei ou fosl puşi în func­
siliului de Miniştri ol U.R.S.S. şi ol întregului popor sovietic,
trativ-teritofîole a ţării şi siste­
prestări de servicii pentru popu­
biblioteca tractoare cu lamă pentru dezo­ ţiune cu întîrzierc, ior efectele matizarea localităţilor rurale şi, laţie, de instituţii pentru învăţă- vă felicităm cordial pe dv. şî poporul frate român, cu ocazia
fost înzestrate cu buldozere şi
celei de-o 20-a aniversări a semnării Tratatului de prietenie, co­
ţinînd seama de dezvoltarea eco­
mînt, cultură şi artă, ocrotirea
pezire. dar ce folos că nu nu s ou văzut. Să sperăm că nomică şî social-culturalâ o Ca­ sănătăţii şi altele. laborare şi asistenţă mutuală dintre Uniunea Sovietică şi Re­
pentru viitor se vor trage învăţă­
fost utilizate la capacitate. Vi­ mintele necesare. Cu atit moi pitalei în anii construcţiei so­ Organele de conducere şi ad­ publica Socialistă România.
din Piti novaţi pentru acestea se foc în mult cu cit se cunoaşte că orice cialismului. Comisia orăşenească fi consiliile populare ale sectoa­ tor că acest tratat, bazat pe principiile internaţionalismului so­
Cele două decenii care au trecui, o l i confirmat in mod grăi­
ministraţie ale sectoarelor
vor
de partid şi de stat o întocmit
primul rînd maiştrii Adam Bâr-
propunerile privind organizorea
băni. de Io exploolafeo Slermi- tărăgănare va trena realizarea municipiului Bucureşti şi delimi­ relor municipiului Bucureşti. cialist. a constituit un lactor important în dezvoltarea relaţiilor
sovieto romăne ; el slujeşte bine cauzei întăririi prieteniei şi co­
ritmică a producţiei.
Datorită relaţiilor economice
laborării multilaterale dintre ţările noastre, cauzei socialismu­
Poposind in comuna nosul. Emil Tulbo de Io Izvoarele tarea sa teritorială. şi sociale actuale şi in perspec­ lui şi consolidării păcii în Europa.
Municipiul Bucureşti, care are
Pui, atenţia ne-a fost a- Crişului. Gheorghe Negru de Io L. DEMETER o suprafaţă de 246 km patroţi şi tivă, dintre oraşul Bucureşti şl Cu prilejul acestei dote remarcabile, vă dorim dv. şi prin
Irasâ de căminul cultural o populaţie de 1.365 885 locui­ localităţile din jur, se propune dumneovoastră. întregului popor român, noi succese în desăvâr­
şi bibliotecă. Aici, tovară­ tori, urmează a fi organizat in ca de municipiul Bucureşti să şirea construcţiei socialismului. în lupta pentru osigurarea păcii
şa Lenfciş Luiieta ne spu­ aparţină 14 comune suburban^ şi prieteniei între popoare
ne că pregăteşte pentru opt sectoare. Acestea urmează să aibă orga­
„Luna cârtii la sate1* un La delimitarea lor s-a avut în ne de conducere şi administraţie L. BREJNEV, N PODGORNII.
concurs cu întrebări şi vedere osigurarea unor condiţii proprii, la fel co celelalte comu­ Secretar general Preşedintele Prezidiului
răspunsuri pe tema „Figu­ mai bune pentru desfăşurarea al C.C. al P.C.U.S. Sovietului Suprem al U.R.S.S.
ra comunistului oglindită ne de pe teritoriul ţării. A. KOSIGHIN.
in literatură'*. întrebările, ocţiunilor social-culturale şî edi- Preşedintele Consiliului de Miniştri
după o matură chibzuinţă, litor-gospodâreşti, îmbunătăţirea (Agerpres) al U.R.S.S.
vor reliefa oamenii noi,
figurile de comunişti din
literatura noastră actua­
lă. Un loc de cinste il vor lungan — dispune de o bogată
avea lucrările scriitorilor creaţie orală, cercetată în mai
români ca : „A venit un TRADIŢIA LOCALĂ Şl multe rînduri de specialişti,
om‘* de Francisc Muntea- ANCHETA printre care compozitorul Sa­
nu, „Cumpăna luminilor" bin Drăgoi. Este vorba de obi­
de Nicotae Jianu, „Anii ceiuri — cu preponderenţă de
tineri** de Nicoloe Ţie şi iarnă — avînd un repertoriu
altele. La reuşita acestui dc o rară frumuseţe, cum ar
concurs vor contribui aiit C M M U CĂMINUL CULTURAL fi colindele laice adresate gaz­
cititorii cit şi tinerii din dei, junelui, fecioarei, vînăto-
brigada de agitaţie, core rului. păstorului etc. Deosebit
rospindeşie in satele dîn Cu acest articol, redacţia ziarului nostru deschide seria Au răspuns anchetei, tovară­ de interesant este şi „Leuca-
jur cunoştinţe cultural- unor ample anchete pe marginea fenomenului cultural con­ şii Gheorghe ltogdan, diri­ moroteuca" — un obicei spe­
ştiinţifice şi noutăţi despre temporan, la care participă, prin răspunsurile date la ches­ jor, din anul 1927, aJ corului cific satelor de munte, semna­
Univers. Deşi biblioteca tionarele expediot» de redacţie, numeroşi activişti culturali din Poiana. Aurel Volungan. lat cîndva de ion Pop Retega-
din Pui este destul de şi artişti amatori hunedoreni. Sint supuse dezbaterii citeva directorul căminului cultural nul.
mică, lotuşi, printr-o cir­ Date mai puţine am primit
culaţie mare o cărţilor probleme de interes gcnerol privind vioţo culturală, la din Almaş Sâljşte, Emil Mi- de la Ostrov Ni se indică su­
reuşeşte să satisfacă în care sint chemaţi să-şi ofirme punctul de vedere, alături litiţiu, directorul căminului mar cîteva trăsături ale por­
bună măsură cerinţele ce­ de interlocutorii noştri, toţi cei care consideră că prin cultural Ostrov şi Constantin tului haţegan. prezenţa jocu­
lor 244 de cititori. Din aprecierile, sugestiile şi propunerile lor pot contribui la Sirbu, directorul căminului lui tradiţional „Brîul bâtrî-
cele 9 293* de cărţi, cile adincirea temelor discutate. cultural din Vinerea Reunind nesc” iar dc la Vinerea date
ore, s-au citit numai in o bogată experienţă a mişcă­ în legătură cu „Căluşarii-.
luna ianuarie 834. ÎNTREBĂRILE: rii artistice săteşti, răspunsu­ Răspunsurile apreciază exis­
rile afirmă pregnant necesi­
Un real interes mani­ I. De cită vicme desfăşuraţi activitate culturală tatea valorificării tradiţiei lo­ tenţa unei bogate tradiţii cul­
festă oamenii din comu­ în localitatea dumneavoastră ? 2. Care sint tră­ cale, condiţie de bază a reali­ turale în toate cele patru că­
nă pentru documentele de Maria Linkner dc la Fabrica „Sebeşul** din Sebeş, îşi de­ săturile esenţiale ale zonei folclorice în care este zării unor manifestări de mine. Încă înainte de anul
partid de strictă actuali­ prestigiu, core să defineoscâ 1900, exista la Poiana o for­
tate, dar biblioteca duce păşeşte cu regularitate planul şi realizează prin reducerea aşezat satul dv. ? 3. Există o tradiţie mai veche personalitatea fiecărui cămin maţie corală feminină. Cu 8
lipsă de aceste documen­ consumurilor specifice de fire însemnate economii. a activităţii culturale de masă .în localitatea dv. ? cultural, să fie în măsură să ani mai tîrziu. s-a înfiinţat cu­
te. Sperăm ca in viitor In foto : IM. Linkner, la maşina de tricotul, la care lu­ Ce întreprindeţi pentru a o continua ? 4. Ce pro­ reprezinte specificul folcloric noscutul cor al poienarilor. ca­
materialele care privesc crează. puneţi pentru valorificarea deplină a tradiţiei lo­ al localităţilor respective. ic activează şi astăzi, urmat
politica partidului nostru — Poiana este caracterizată îndeaproape dc fanfara ţără­
să fie trimise în număr cale la căminul cultural ? printr-un bogat folclor literar nească „Doina". Numeroase
mai marc, incit să înde­ muzical, care înfăţişează. în reuniuni, uniuni şi societăţi
plinească cerinţele tuturor I general, aspecte din viaţa ci»>- organizau serbări, spectacole
cititorilor. Demn de remar­ banilor. Se postreoză oici bo­ de teatru etc. La Almaş. ori­
cat este faptul că, în urma I I Un grup de muncitori de la — Nu-mi aparţin mie aceste pre măsuri, n-am prea avut Ieşti n-au mai fost de mult. vitale grupul de Ia Seuleşti a gate obiceiuri tradiţionale, ginea Hubaşîlor se pierde în
sfaturilor binevoitoare ale I lotul din Seuleşti-Simeria, a- treburi. Avem gospodar, ma­ timp deoarece ne-am ocupat Au „uitat" că şi acolo au fost lăsat- uitării. Conducerea dansuri vechi ca „Tontoroiul'*. negura timpului. Ca formaţie,
bibliotecarei, tinerii din I parţinâlor şantierului de con­ gaziner şi personal de servi­ cu acţiunile de „trecere de la muncitori Au lăsat totul in tehnico-adininistrativâ a lotu­ „Brîul poienăresc", „Brîul fe­ ei s-au manifestat public în
comuna Pui au inceput să li strucţii 503 Bîrcea, au scris re­ ciu Cum îşi justifică salariile şantierul 504 Sebeş la şantie­ seama personalului de servi­ lui din Simeria a „închis" o­ telor1*. Se jucau cîndva .Ro- 1940, alături dc cor. la Bucu­
citească şi cărţi din lite­ dacţiei despre condiţiile proas­ cînd nu fac treabă ? Tot la rul 503 Bîrcea. Conducerea ciu, pe care nu l-au controlat, chii şi şi-a „astupat** urechile mono". „Căluşorii", „Bâtuto" reşti. încă din 18R0 este ates­
ratura clasică universală. II te de cazare in care stau în Simeria e şi conducerea lotu­ şantierului 504 nu ne-a furni­ nici măcar o dală. la insistenţele muncitorilor de şi n-ar fi rău să se maî joa­ tată activitatea unor formaţii
I
O atracţie mare o exerci­ aceste zile de iarnă Pentru a lui. Pe la noi vin rar. Am fost zat de ce aveam nevoie pe — Dc ce totuşi n-aţi trimis a li se crea condiţii optime de ce şi azi— este de părere to­ de căluşari la Vinerea
tă asupra lor cărţile din I I* cunoaşte starea reală a situa­ cazare pc timp dc iarnă. varăşul Gheorghe Bogdan A- Zestrea obiceiurilor, cu te­
colecţia „Cutezătorii" şi ţiei lor, înti-una din zilele Care este părerea condu­ vcm o bogată zestre în port. zaurul ei folcloric literar-mu-
„Meridiane". Dacă loca­ li trecute. împreună cu tovară­ cerii şantierului 503 Bîrcea artă sculpturală pictură pe zioa), este fructificată în pro­
lul bibliotecii lasă incâ II şul loan Moga, secretarul or­ despre situaţia din dormitoare­ sticlă. în parte cuprinsă în gramele artistice ale cămine­
II
plasat la Seuleşti. Aici am vi­ Probă de imensă nepăsare
mult de dorit, curăţenia II ganizaţiei de partid de la le de la Seuleşti ? .Muzeul pastoral'* din locali- lor culturale Corul 'din Poia-
şi aranjarea frumoasă in ll şantierul 503 Bîrcea. ne-am de­ tale. T. ISTRATE
rafturi a volumelor de pro­ Nc aflăm în plină iarnă. — Comuna noastră — ne
ză şi poezie impresionea­ II zitat cîteva dormitoare ale ba­ Muncitorii dc la Seuleşti au comunică tovarăşul Aurel Vo­ (ConNnuoro în pag a 3-aî
I*
ză plăcut pe cititori, li răcii nr. 2. Disculînd cu mun­ nevoie dc condiţii optime, dc
cazare. Conducerea şantieru­
fn imediata apropiere II citorii. am aflat că de aproa­ lui 503 Rircca trebuie să ia
I a căminului cultural este II pe 3 luni nimeni nu le-a mai uitaţi şi de unii şi de alţii. consîderentul că eram în re­ schimburi de pat cînd v-au do urgenţă toate măsurile ca
schimbat lenjeria de pat
Din
maternitatea.
construită
li
Scurt popas la lotul din Si-
II ziua de 7 ianuarie nu au nici meria. Aici. stăm de vorbă cu laţii dc lichidare Actualei cerut cei de la Seuleşti ? în cel mai scurt timp posi­
bil dormitoarele din Seuleşti
din
conduceţi a şantierului
li lumină electrică Căldură in — N-am avut in magazie să fie bine gospodărite şi în­
Ne intrebăm, dacă aceas­ 11 dormitor au cînd îşi procură şeful lotului, tovarăşul A lo- Bîrcea nu i-am adus la cu­ Oare aşa să fie ? Argumen­
tă apropiere intre doua i i singuri combustibil. nescu. noştinţă toate păsurile. Dar lo­ tele nu stau în picioare O grijite, iar muncitorii de aici
instituţii, cu caracter atit li Întrebăm pe tovarăşul Ca­ — Cunoaşteţi condiţiile dc tul nostru are gospodar, ma­ dovedeşte faptul că. în dor­ să se bucure dc condiţii ci­
de deosebit, nu va dăuna II zan Andrei, maislru de lot, ce cazare ale muncitorilor din gaziner şi personal de servi­ mitoarele lotului de la Sime­ vilizate de cazare. Concomi­
bunei desfăşurări a mun­ li Seuleşti, ? ciu. ria hainele de pal s-au schim­ tent să fie traşi la răspundere
cii persoanelor care se o- îl părere are despre felul cum — Personal n-am „putut" a­ Stăm de vorbă cu Pleşuvu bat la fiecare 10 zile. Dormi­ cei ce sc fac vinovaţi de tole­
cupâ de maternitate şi ce­ II se prezintă dormitoarele unor junge pînă la Seuleşti Situa­ Maria. magaziner, şi cu A. A­ toarele sînt iluminate, calde şi rarea situaţiei de la Seuleşti.
lor core işi aduc contri­ II oameni de la care şantierul ţia o cunosc din informările vram, gospodarul lotului. De îngrijite. Ce denotă această
buţia in râsplndirea cul­ II cere zilnic producţie salariaţilor de acolo. Cit des- la dinşii aflăm că. pe la Seu- stare de lucruri ? In exclusî- E. JUCU
turii la sate.
A. JULA
g ___ '