Page 2 - Drumul_socialismului_1968_02

loi 1 februorie 1968
DRUMUl SOCIALISMULUI
2

(U rm are din pag. 1) ta dovedeşte câ matca m a jo ri­ cunoaşterea mai profundă a me economice a crescut consi­
tate a celor cate studiază pro­ problemelor de bază ale p o li­ derabil (din totalul celor cu­
bleme economice sînt perm a­ ticii economice a partidului. prinşi in sistemul învăţâm în-
subteran şi la alic probleme de nent preocupaţi să găsească M erită sub lin ia t si faptul că tului de partid studiază dife­
înscmnâtale majoră Im p o r­ căi noi si soluţii menite să con­ in practica organelor raionale rite probleme ale po liticii eco­
tant este şi faptul că la stabi­ ducă la continua îm bun ătăţite si orăşeneşti dc pa rtid s-a sta­ nomice a p a rtid u lu i in între­
lirea problem elor ce se dez­ a n c liv ită tii de producţie. tornicit şi metoda ca la şedin­ p rind erile Văii J iu lu i peste
40 la sută. C S H 29,2 la sută,
bat în cercurile si cursurile din Experienţa a dovedit că bu­ ţele de pregătire a lectorilor U.M. Cugir 31 la sulă, I M.
în tre p rin d e rile Văii Jiului, s-au na desfăşurare a învâ ţâ m intu- şi propagandiştilor, m embri ai Deva G9 la sută, Uzina R.M R. Caiami-
avut în vedete p a rticu la rita ti- iui de partid, eficienta aces­ b iro u rilo r sau secretari ai co­ Si mei ia 50 la sută. I.R.H. 55
le si preocupările specifice u- tuia. este condiţionată în m a ­ m itetelor sâ-i informeze cu 9 ?
n iIu t11oi' respective. Tot astfel re măsură si de modul în caic regularitate pe aceştia asupra la sută), totuşi în unele un i­
au procedai la întocmirea Ie­ propagandiştii şi lectorii sc sarcinilor economice ce stau tăţi clin raioanele Alba, Brad,
rnaticilor si organizaţiile de străduiesc să organizeze dez­ in faţa u n ită ţilo r din oraşele Ilia si Haţeg, procentul celor
cuprinşi in cursuri şi cercuri
partid de Ia C F.n. şi T .C .M M bat ct ca problem elor cuprinse şi raioanele respective, asupra cu p ro fil economic este încă tatea
în tematici la un nivel cît mai
Petroşani, „Vîscozn" bupeni. preocupărilor curente şi de scăzut faţă de posibilităţi. Nea­
ridicat, să antreneze şi să sti­
U.M. Cugir, Fabrica chimică perspectivă ale organelor şi ju nsu ri se manifestă în unele
muleze pe toţi cursanţii în a­
locuri şi
ceea ce priveşte I
în
Drăştie ş.a. profundarea ideilor abordate. organizaţiilor locale de partid. participarea propagandiştilor la j
pregătire. In luna decembrie. | ss
spic exemplu, la unele şedin- j albă
ţo de in stru ire a propagandiş- I
n'tor clin Valea Jiu lu i frecven­
ta a fost de sub 50 la sută.
Este de Ia sine înţeles eâ în a­
semenea condiţii nu se poate (Urm are din pac U
S M E R E A PROBLEME asigura un conţinut corespun­
zător învâ ţă m în tu lu i de
pâr­
liţi. o însuşire temeinică a pro­
a tras învăţăm intele cuvenite.
blemelor slnbilitc pentru a se ducerea în tre p rin d e rii încă r u
studia. După cum nc-a relatat lo v i-
Analizînd cauzele care au râşul T ib r r iu Gusiţâ, la I E
generat asemenea fenomene Haţeg s-a introdus sistemul <le
Com itetul regional dc p a rtid a a urm ă ri zilnic realizările p l i ­
LOR B O N O » precizat m ăsurile ce vor tre­ nului sortim ental. Acest ltic u
este bun. Râu es'e câ toiul se
înlăturarea
bui luate pentru
La întreprinderea „V id ra " din Orăştic au fosi create în acest an 18 modele din bla­
lor. A indicat în acelaşi tim p
vă a dalelor. Atunci cînd
se
ca alît comitetele raionale şi o- n u ri : haine şî pălării pentru femei, căciuli, covoare ctc. limitează la culegerea operati­
răseneşii de partid, cit şi orga­ In fotografic : aspect din secţia creaţii modele a în tre p rin d e rii \ ulra. constată o deficienţă care tre ­
r-^-ryrrr . ’-y-- .T-Tict
nizaţiile de bază, să acorde nează îndeplinirea planului, nu
multă atenţie in te nsificării se iau măsuri operative pentru
studierii problem elor teoreti­ înlăturarea ci. Dc pildă, bolin-
In urm a apariţiei documen­ Ţ in in d seama dc acest lu­ Acest lucru perm ite propagan­ ce si economice izvorîte din Adunări generale ale salariaţilor dcru l (maşină de încărcat de
telor Plenarei CC . al P.C.R ciu. pe lingă fap lul că au de­ diştilor si le cto rilo r ca la şe­ documentele Conferinţei N a­ mare capaeilulc) a funcţionat
din 5-6 octombrie ac. şi ale pus interes rn in munca dc dinţele de învă ţă m în t să îm ­ ţionale a p a rtid u lu i nostru Un defectuos in tot cursul acestui
Conferinţei Naţionale, lem ati- propagandişti si lectori să fie bine în mod armonios in dez­ deosebit accent să fie pus pe j an. Cauza era binecunoscută.
cile unui m ate num ăr de promovate cadre dc econo­ bateri problemele teoretice dezbaterea în continuare si pe M otorina de vară care era u ti­
cercuri cu proLil economic, au mişti, ingineri şi tehnicieni cu «t I e po liticii economice a lăm urirea tu tu ro r problem elor lizată îngreuna funcţionarea
fost refăcute în lu m in a in dica­ înaltă pregătire poliiică si pro­ p a rtid u lu i cu activitatea ce cu p riv ire la m ăsurile stab ili­ Modernizarea deschide per­ sistemului de alim entare. Har
ţiilo r reieşite din aceste docu­ fesională. organizaţiile de p a r­ trebuie desfăşurată de că­ te de partid în direcţia îm b u ­ nim eni nu a luat măsuri pen­
mente. slabilindu-se temele tid se preocupă cu răspunde­ tre organizaţiile de partid n ă tă ţirii conducerii şi p la n ifi­ tru înlocuirea ei cu una cores­
pentru întregul an de învâţâ- re şi de pregătirea m u ltila te ­ şi toţi oamenii muncii pentru cării economiei, a sem nifica­ punzătoare. In 25 ianuarie cînd
m int. rală a acestora. In afara lecţii­ înlă piui rea cu succes a obiec­ ţiei lor economice şi politice s-a înlocuit m otorina a apărut,
Datorită fap tu lui câ temele lor prevăzute în programa de tivelor planului cincinal. pentru sfatul nostru, la rolul spectiva productivităţii ridicate o defecţiune la un piston Aşa că
au fost judicios stabilite, ele pregătire, eu propagandiştii si Cele relatate oferă o im a gi­ conducător al p a rtid u lu i şi sta­ de cîtcva zile b o lin d c iu l nu
rofleclînd preocupările colec­ lectorii de la C S H . I.C.S.II , ne destul dc clară asupra m o­ lu lu i în economie, la p rin c i­ este utilizat. Tot la Cirneşti.
tivelor de muncă, dezbaterile U.V. Călan. K M Lupeni, E.M. dului în care comitetele regio­ piul cen tralism ului dem ocra­ fn contextul a ctivită ţii pro­ cenomiei cu care a fost înche­ num ăr mare de m uncitori un tractor stă neulilizat din
ra te au avut loc pînă în pre­ Vulcan. l.E.C. Petroşani, U.M. nal. raionale si orăşeneşti de tic şi al conducerii economiei ductive din Valea J iu lu i m i­ iat anul 1967. D intre aceştia Dacă viigoneleie si m ateriale­ lipsa unor şuruburi care pot fi
zent pe marginea lor au fost Cugir, U.C.M, Zlat.nn ele., co- partid au căutat să aplice în naţionale pc bază dc plan. nerii din bupeni s-au înscris se remarcă reducerea cheltuie­ le ne lipsesc in mină, aceasta procurate sau confecţionate.
de­
osie urmarea organizării
vii, interesante şi s-nu con­ m itelcle raionale şi orăşeneşti practică cerinţa de a situa in In dezbaterile ce vor avea si în cursul anului 19G7 în p r i­ lilo r materiale prin scăderea fectuoase. capitol la rezolvarea O slabă preocupare a existat
cretizat în propuneri valoroa­ centrul învăţăm înt ului de pa r­ loc în formele de învă ţă m în t mele rîndu ri A firm a ţia este consumului de lemn cu 3.4 «arv.ia trebuie să sc Ircaoâ dc şi in ceea ce p ri'cşle utilizarea
se. Cu p rile ju l dezbaterilor ce de partid au organizat şi alte tid problemele economice. A r cu p ro fil economic, o ponde­ susţinută de cifrele cuprinse i:i mc, îm egistî indu-se 29.6 mc. la urgenţă, să se găsească soluţii mecanismelor, ba sectorul Ba­
au avui loc la tema ..Folosirea acţiuni, cum ar fi : in fo rm ări, fi greşit însă dacă s-ar a f ir ­ re însemnată va trebui să o darea de seamă prezentată de 1.000 tone cărbune extras. Sini de mecanizare şi automatizare n i Mare. din 29 de fierăstraie
cuptoarelor la capacitatea şi simpozioane şi consultaţii pe ma că in această privin ţă a ocupe şi problemele care se re­ inginerul Vasile C iriperu, şe­ consemnate şi reduceri la con­ sî ţi t active 19. din IH tractoare
param etrii p ro ie cta ţi'4, cursan­ fost făcut lotul, că nu e loc* fera ia raportul d intre plan şi ful exploatării,» în adunarea sumul de forţă de muncă, la a unor activită ţi de transport sînt utilizate doar 11. din 9 fu-
ţii cercului condus de ing Joan dife rite teme ale Conferinţei pentru mai bine. Din consta­ piaţă. între legea valorii şi reprezentanţilor salariaţilor de 1 000 tone cărbune extras fiin d care să duca la înlăturarea niculnre funcţionează d03r 5.
Ivanciuc de la O .SM . II, dc Naţionale ba C S H , spre e­ tările p rile ju ite de unele ana­ p re ţu ri, cu p riv ire la salariul la E.M. bupeni. B ila n ţu l arată economisite 7H.7 posturi. Cum strangulărilor".
pildă, au făcut propunerea ca xemplu, s-au organizat sim po­ lize, rezultă că există încă or­ rea!, la m ăsurile de îm bună­ câ în anul care a trecut colec­ e şi firesc, creşterea p ro d u cti­ .,Eu as vrea să completez Iată prin urm are doar cîtcva
la încărcarea cuptoarelor să se zioane care au avut ca temă ganizaţii dc partid care n-au tăţire a sistemului de salari­ tivu l dc muncă al celei mai vităţii muncii şi reducerea cele spuse de tovarăşul l ’ctrc deficienţe cate au grevat re a li­
folosească troei de 2,5 tone în manifestat suficientă preocu­ zai c. finanţe şi credit, precum m ari exploatări m iniere din che ltuielilor de producţie s-au Constantin, pentru câ şi Ia noi zările dc pînă acum. Ele sini:
..Organizarea ştiin ţifică a pro­ arhicunoscute de conducerea
loc de troci care aveau capa­ pare pen»ru diversificarea fo r­ şi ailc probleme economice (le bazinul V ăii J iu lu i a extras m aterializat în realizarea dc sînt frecvente pierderile de întrep rind erii. Atunci. pînă
citatea de numai 1,75 tone. ducţiei şi a m u n cii", „N outăţi melor de studiu, omogenizarea mare im p ortan ţă oglindite in peste prevederi mai m ult dc economii caic, pc întregul an. tim p ce reduc randam entul în cind vor mai persista ?
Studiată şl aplicată, această în ştiinţă şi tehnică din do­ cercurilor si cursurilor. Se cu­ documentele Conferinţei Na­ 6G.000 tone de cărbune cocsi- totalizează 3.433000 lei. ba toa­ abataj — a relevat şeful de
nosc cazuri in care alături de
brigadă M ihai Blagn.
Despic
ficabil, planul anual de
p ro­
măsură a conclus Ja reducerea meniul s i d e r u r g i e i " , la cadre cu înaltă pregătire şi ţionale. ducţie fiin d realizat cu 14 zile te acestea trebuie adăugat fap­ ce este vorba ? Avem in dota­
tul că si în activitatea de inves­
cu 50 Ia sulă a tim p u lu i de în ­ I.C.S.H , Uzina „V ic to ria " Că­ ( u studii superioare, caic do­ Este necesar să ridicăm în ­ tiţii s-au înregistrat însemnate
văţă m întul de partid la un n i­ mai devreme. Şeful exploatării re st îl pi hidraulici, grinzi ar­
cărcare a cuptoarelor şi deci lan şi la I M Hunedoara. pe reau să aprofundeze probleme vel tot mai înalt, să-i im ­ a subliniat că principala calc depăşiri ale sarcinilor valorice ticulate. utilaje moderne, dar S-a pierdut
Ia scurtarea tim p u lu i de elabo­ teme cum sînt „Creşterea ren­ mai complexe, au fost cuprinşi p rim ă m com bativitatea nece­ do creştere a producţiei dc şi fizice, planul antial fiind nu le putem folosi în cele mai
in acelaşi cerc şi oameni care realizat: înainte de termen. bune condiţiuni pentru câ re­
rate a şarjelor. ta b ilită ţii în tre p rin d e rilo r", se află abia la începutul p ro ­ sară. un conţinut bogat de cărbuni a fost sporirea p ro­ Rezultatele pe care le-au paraţiile se fac dc m in tu ia lâ". uiifnauipulaîor
d u c tiv ită ţii m uncii,
indicator
Asl fel de exemple pot fi „D ire c ţiile in care trebuie o­ cesului de acumulare a cunoş­ idei care să se răsfrîngă pozi­ la care s-nu o b ţin u t în plus ob ţinu t m inerii din bupeni sînt Vasile Huşitoru, V ictor Stoico-
tiv asupra întregii activită ţi a
dale m u lle de Ia Uzinele „HO rientate cercetările ş tiin ţifice ", tin ţe lo r economico. org an izaţiilor dc partid, sa 79 leg pe post. înregistrîndu-se de necontestat. Aceasta însă nu iu, Ioan rredoşan. Teodor Ia-
D ecem brie" Cugir, Uzina „Eficienţa economică a inves­ Trebuie arătat, de asemenea, contribuie efectiv la în fă p tu i­ cea mai ridicată productivitate înseamnă că au fost activizate rob, D u m itru Itla ju şi alţi re­ de niaîeriale
R M R. Si metan, U.It.U.M. Pe­ t iţiilo r " şi altele A cţiu n ile o r­ că deşi faţă de alţi ani num ă­ rea m ăreţelor sarcini stabilite din istoria exp loatării — 1,441 toate resursele, că p ro d u c tiv i­ prezentanţi ni salaria ţilo r de
po­
cn
tatea realizată ilustrează
la E.M. bupeni au arătat
tone pe post. M odul superlativ
troşani, I M, Barza ©te Aceas- ganizate au avut drept scop rul celor care studiază proble­ de partid. caracterizează şi in dica torii e- ieniţele reale ale colectivului. realizarea obiectivelor cu p rin ­
..Noi am înregistrat la produc­ se în planul dc măsuri prezen­ f’ rin lr-o scrisoare trimisă
ţia brută mai m ult de GG.000 tat dc inginerul şef Ioan l ’o- reducţiei, un grup dc n u m ­
tone pcs»e plan — a relevat pcscu. ca şi a propu nerilo r ce ii eitorî dc la .secţia puţut-esl
ing. Vasile C iripe ru — dar la s-nu făcut, va duce In creşte­ al E. M. Gheţar ne sesizea­
rare au lu ptat pentru rege­ ză dispariţia miraculoasă a
cărbune bru t avem doar 43 393 rea p ro d u ctivită ţii muncii, la
nerarea şi independenta pa­ m an ip ula to rului de m ateria­
triei". tone peste sarcinile stabilite. ridicarea gradului de m ecani­ le dc protecţie 1. lancu :
Această diferenţă dc mai m ult zare a producţiei. ,,(n generat
Dram a om ului, realitate cru­ „cind it căutăm la mină, ni
dă a acelor vrem i, va forma, de 23.000 tone se dat oi este pe­ noi înregistrăm indici scăzuţi sc spune că-i acasă — liber
la întoarcerea de pe front, na liză rilor pentru calitate, in­ dc utilizare a m aşinilor si in- Acasă, soţîa ne spune câ-i
fondul unui grupaj de portre­ dicator la care neroatizarca sia ln ţiilo r — a spus in cuvîn- la serviciu. Şi, aşa nu reu­
I 'uleia românească dc la sau portrete îşi găseşte un te şi compoziţii dc gen re­ este de 1.4 procente". Dacă se 11ii său in gin eru l Viorel l’ctru-
sfir.şitul secolului trecui a îm ­ (huni nou prin natura statică, m arcabile („U n chiu l din G ro ­ analizează realizarea planului lu — pe de o parte pentru câ şim sâ-i dăm niciodată dc
bogăţit sălile muzeelor de a r­ gen in care va lucra întreaga zăveşti", portrete de cerşe­ sc constată că la inrarcarcu avem dese stagnări accidentale urină, lotuşi, avem nevoie
tă prin lucrările unuia din u r­ perioadă a anilor 187G-1900. tori, „B ile i la Brebu", „G ara dc mecanică în galerii ca şi la ca­ provocate de întreţinerea nn- dc materiale C um l-am pn-
maşii dc scamă ai ctitorului Pasionat vin âtor şi pescar, cau­ m ă rfu ri"). pito lu l tăiere mecanică în a­ coicspunzâioaic. iar pe de alin îen găsi ?" Aşteptăm răs­
punsul conducerii exploa­
(Theoaor Am an) şcolii naţio­ tă materialitatea v ir a tu lu i in bataje cu plug şi combine in ­ parte, pentru că după repara­ tării.
înţelegerea acestor teme în
nale de pici ură — Sava Hen- natura statică. Din 1876 datea­ cel mai uman fond al lor as­ dicatorii s ta b iliţi sînt nercali- ţiile executate la U .R U .M .I’
(ia Născut la 1 februarie 1H)H. ză o deosebit de valoroasă na­ cunde elemente din viala-i zaţi. .Este şi normat ca in a- sînt nccorespuri/.âtoare. Am
in satul Scbeşel, pe m eleaguri­ tură statică cu posti. grea. Tnvingînd. prin e c h ili­ ccste condiţii. în care m ecani­ p rim it o maşină de încărcat
le Văii Sebeşului, Sa va H cu­ D ru m u l vieţii sale urmează bru şi dragoste de viaţă. Sara zarea nu a fost introdusă pe (iupâ reparaţii capitale dar.
tia si-a petrecut copilăria în evenimentele de la 1077 cind. Henţia contraipune acelei exis­ tot flu x u l tehnologic, să se în­ înainte dc a fi introdusă în
locurile natale, arâi.ndu-sc n- tenţe sentim entul curat, re- registreze un consum ridicat producţie, am fost nevoiţi sâ-i lina caldă
tras. in ră din p rim ii ani de născâlor a) na lu rii. u m p lin d cu dc forţă de muncă — releva facem şî noi rem edieri".
scoală, de meşteşugul desenu­ vibraţia penelului pînz.e cu inginerul sef adjunct M arin Exigenţa şi răspunderea cu aita rece.,.
mosfera salului voi form a in 120 ani de peisaje din Bulgaria, din ju ru l zează pro du ctivitate ridicată care reprezentanţii salariaţilor
lui. Prospeţimea lor urilor, a t­
Pctrcscu. In abataje se rea li­
inireaga sa viaţă lăuntricele Bucureşti ului. Câmpulungului — 3,930 tone pe post — dar au analizat activitatea de p ro ­ In comuna Gristur funcţio­
ducţie din anul (are a tic ă it,
chemări spre păm îniul natal şi Ba naştere si Sebeşului. p rin consumarea unui m arc măsurile propuse, au condus nează un magazin eom erfi*:
spre natură — veşnica p u r ifi­ Perioada u ltim ilo r ani de num ăr de posturi la transport cu doua un ităţi : una cu mă:
La Fabrica de produse refractare din Alba lu lia a in ­ catoare a culorii şi u s in iiă- viaţă conturează d e fin itiv com ­ si întreţinere în subteran, pînă la concluzia câ la bupeni sînt furi textile şi alta cu produs»
trat in probe tehnologice o nouă secţie de produse uşoare, m m lc lo r sale plexitatea a rtistu lu i p rin tr-u n la gut a minei pierdem la pro­ ctc.iIc toate con diţiile ca sar­ alimentare. Nu exagerez dar
care va fabrica cărămizi prin metoda spumârii. P rim a despărţire (le acele îm preună cu Nicolae Grigores- nou gen si tehnică — pictura ductivitate 1.800 kg, iar de la cinile pc acest an să fie depă­ spun câ. la unitatea cu text
IN F O T O G R A F IE : vedere parţială a secţiei. locuri (13G2) marchează in via ­ cu. Szu'.niari şi G. D. M ii ea. m urală In aceşti ani decorea­ gura minei pînă la preparaţie şite. Aces'e posibilităţi s-au Ic, noi. localnicii găsim lotceei
ta picto rului de mai lîr /iu un pleacă pe front, la propunerea ză plafonul T eatru lui N a ţio­ se mai reduce încă cu 400 kg concretizat în angajamentele ce ne doreşte inim a, începin I
exploatării
pe care colectivul
prim pas făcut pe dru m ul a r ­ generalului Davilla. in tr-o e- nal din Bucureşti (distrus în pe post. Şi. aceasta datorită si Ic-a luat pentru acest an cu era»iţe de ionic m ă rim ii .
tei. La Bucuroşii, unchiul sân ohipâ ataşată cartie rulu i ge­ lu np ul războiului), o casă de slabei preocupări pentru me­ Ide prevăd realizarea peste co:ifc(ţ;i. articole de galante­
Trenuri pe... traverse Zuhann Dănciulescu. convins neral. Dacă la începu; tema pe strada S fin ţii Apostoli şi e­ canizarea op era ţiilo r cu con­ ptuu a 20.000 tone dc cărbune, rie. marochmâî'ic. obiecte d
de potentele nepotului, se ocu­ istorică îsi făcuse loc în crea­ xecută cîtcva picturi în bise­ sum mare dc forţă de muncă. 1H kg pc post la p ro d u c iiv ita ­ uz casnic şi ic rm in in d cu lok
pă îndeaproape de educaţia ţia sa sub influenţa temelor rica din V in ţ si biserica veche Necesitatea pro m ovă rii cu cu­ vizorul. Nu acelaşi lu ciu î:v<
T re n u rile circulă, de cind sini ele (renuri, pe şine. Ce­ artistică a acestuia. predecesorilor — „Izgonirea din Sebeş. ra j si disccrnăniînt a mecani­ le : 295 m.l. ta lucrările dc pre­ îl putem spune despre imitate i
le obişntiile, bineînţeles. P erfe ctă ri, invenţii, inovaţi: au La numai un an după sosi­ turcilor din G iurg iu la 1591 A ltis t complex, aboidînd ce­ zării in producţie este cît sc gătire, depăşirea in dica torilor cu produse alimentare. Aici, i i
condus la punerea în circu laţie a unor trenu ri aeriene. rea în Bucureşti. Sa va Menţin de M ilia i Viteazul" (1H70), oa­ le mai variate teme şi genuri, poale <lc evidentă". din planul tehnic : reducerea repetate rîndu ri lipsesc mâi
Dar şi ele folosesc o şină. Din cele care merg pe traverse, întîm p in â '■almnitatca soartei meni). viaţa si moartea, senti­ Sava Henţia ocupă un loc de (tie tlu ic lita r. care se va m ate­ fu n ie de in trehuinţare zilni( *
n-am văzut decit la C o m bin atul siderurgic Hunedoara. La — revărsarea Dîmbov iţei. îm ­ m entul victoriei şi al inde­ frunte în creaţia nlnsbcâ rom â­ Aceeaşi exigenţă faţă de pro­ rial iza în economii ce se ridică ca : zahăr, drojdie, lâmîi et(
cabinetul tehnic al in lre p rin d e rii nu s-a înregistrai însă bolnăvirea de febră tifoidă, pendenţei nai iun ii marchează nească de la rfîis itu l secolu­ pria activitate au manifestat-o la 1.175.000 Ici, la activitatea fiind nevoiţi să mergem Io Dr
nici o inovaţie de acest gen. O aplică doar un ii mecanici surzen ia. în creaţia picto rului dru m u l în lui trecut şi ceilalţi particip anţi la dis­ dc producţie sî investiţii. I ’rin- va sau la Hunedoara dup i
de locomotive. Ion Murcşan, de pe locomotiva k-10, a „ u r ­ Intre lume si om - un prag. gen („Trwoe trccînd Dunărea O ptim ism u l său transmis cuţii. „V o rb im foarle m ult des­ 1:e obicclivele pe care m inorii cum p ără tu rile necesare. Cec i
cat" pc estacadă, înspre oţelăria M a rlin -II, tirin d tot tre­ Ochii răm în să învioreze su­ la Corabia” , „G ru p de soldaţi" prin peisaje, observaţia atentă, pre utilizarea deplină a tim p u ­ dîn Lupeni şi le-au propus ce însă Hă o notă si mai slab i
nul cu fie r vechi, pc traverse. A bia in tr-u n tîrzîu a obser­ fletul om ului veşnic dornic de ntc.l. m aterializată în naturile sta­ lui de lucru, dar nu s-au luat spre realizare în 19G8. se nu acestei un ităţi este aiitudine*»
vat că aplică această „inovaţie", deoarece locomotiva scu­ viaţă, pâstrîndu-i fondul să­ A nii urm ă to ri completează tice. sim ţăm intele patriotice loate măsurile pentru cn cele rr.âiâ şi ritm icitatea înd epli­ nccorespimzâloare a vînzăior
la
H ore să fie folosite numai
tură şi pe şine aproupe la fel ea pe traverse din cauza nătos. genul cu lucrările ^Moartea aflate atît de pregnant în pic­ locul de muncă — spunea şe­ n irii planului îm bunătăţirea lor care sc poartă nepoliticos
proastei în tre ţin e ri a liniei Urmează cursurile scolii de lui Şîefan cel M arc" şi „ V iz i­ tura istorică, profunzimea a­ calităţii cărbunelui extins, res­ eu cum părătorii. Am d o ric a i
Aceeaşi cauză a de te rm in a t zilele trecute şi pe unii Belle Arte. sub îndrum area ta Ini Neagoe liasarah şî a nalizei psihologice din po rtre­ ful dc brigada Petre Constan­ pectarea cu stricteţe a norm e­ Viitorul apt opiat si la această
mecanici dc pc locomotivele care transportă oale cu fontă profesorilor Aman şi Taltnrcs- Doamne» Dcspina la şantierul te si realism ul crud al temelor tin. Se stâ m u lt la puţuri, lor dc (clinică a securităţii unitate să găsim pe lingă pro­
din sectorul furna le lor 2 şi 4. să aplice „in o v a ţia " am intită cu la Bucureşti, pe care. apoi. M ă n ă stirii Curtea dc Argeş”. de gen sînt stări prin care aprovizionarea cu vagonete muncii, mecanizarea continuă dusele alim entare de caic a ­
O parte dintre ei şî-au „încasat" in întregim e indem niza­ Ie continuă la o şcoală de nr*â Războiul de independenţă pictorul defineşte singur omul goale si materiale este defec­ a procesului tehnologie dc e.x vem nevoie, mai m ultă politeţe
ţia de ., autori (ai deraierilor). Nu prea e drept. Ei au şi coau­ tuoasă. deşi exploatarea dispu­ l.rneţic. căi sigure care vor
din Paris. Este oerioada a n i­ marchează în creaţia picto ru­ care a fost Sava Henţia. şi am abilitate în deservire.
tori. Pare-se că tovarăşii ing. M iliar noţeşteanu, directorul ne dc un parc suficient de va­ duce la înfăptuirea angaja­
lor în care vizitează si Italia, lui si proiectul pentru panoul gonete. depozitele sînt pline, m entului luat. H O R V A T IO A N sî
direcţiei transporturi din com binat, şî ing. loun M orarii unde cunoaşte lu crările maeş­ „dedicat tu tu ro r rom â nilor BA NC IU P A U L EUGEN DA R Ă D IC I A N T O N
care (nu) se ocupă şi de în tre ţin e re a si repararea lin iilo r, iar In transport este folosit un S POP
trilo r Renaşterii st lu m ina ce­ corespondenţi
sînt revoltaţi că nu-i a m in tim in această calitate. Iată ru lu i mediteranean.
că o facem si propunem să li se acorde partea cuvenită ..Revoluţia în culoare1' adu­
pentru creşterea n u m ă ru lu i «le tre n u ri pc... traverse. Mai să de im presionistii francezi
cu seamă că „in o va ţia " are repercusiuni (deloc îm bucu ră­ cînd va mai putea transporta
(1874) reprezintă în viata pic­
toare) în producţia secţiilor de bază ale com binatului. to ru lu i ardelean un p rim m a ­ gunoiul în cîmp ? Este un lu ­
re succes — medalia pentru m i care trebuie sâ dea de g î r -
comoozitîa mîtolneicâ — la e x­ dit conducerilor u n ită ţilo r coo­
peratiste.
poziţia devScliîsă în Bucureşti,
prin lucrarea „Psiclic părăsită In scopul de a urgenta ac­
Olimpiada Cimentată de. A m or". Călătoria în Ttalia ţiunea de fe rtiliza re a terenu­
lui se im pune ca în fiecare u­
p icto ru lu i
adunase în mapa
portrete de Italience, schiţe sî nitate sâ fie m obilizate I i
Lucrarea de sezon ce se im ­
pe meserii producţie din Dobra. avea chiar studii — între rare un pune a se executa în această tilizare stabilit. cooperatorii îm prăştiat pe cîmp circa 2 300 mei o muncă şi cate ar putea m uncă toate m ijloacele d^
de
Cooperativa agricolă
cele
din
transport, inclusiv
nud bărbătesc râmîne a fi con­
din raionul Sebeş au trans­
lone.
repartizată pentru trim es­ siderat unul dintre rele mai perioadă este transportul în portat si depozitat în d m p în Din păcate, mai există încă fi folosite cu succes. proprietate particulară, s i
tru l H al anului curent o reuşite din arta românească. cimp al îngrăşăm intelor natu­ această lună peste 3 900 tone unită(i, atît in raionul Alba cît Dacă Ia A po ld ul de Sus s-a se treacă la transportul gu ­
La revizia dc vagoane Si- cantitate de 20 tone ciment, Tntors în tară. primeşte ca­ rale si fertilizarea ogoarelor. gunoi de grajd. şi în raionul Sebeş care se transportat in două să-ptârmîni n o iu lui direct în cîmp şi îr
ne ria — T ria j, s-a organizat necesar e x tin d e rii sistemu­ tedra de desen si caligrafie Avînd în vedere importanţa In raionul Alba. în funcţie află abia la începutul acţiu ­ 1.200 tone numai cu m ijloacele dată ce tim p u l pe rm ite să fie
in concurs pe echipe în cadrul lui de irigaţii. lY in tr-o în ­ mai întîi îa E xtern atul secun­ în fă p tu irii acestei lucrări, în de po sib ilită ţile locale, consi nii. Aşa, dc exemplu, la coo­ proprii, de ce acest lu cru nu încorporat in sol. In aceaslt
rlim p ia d e i pe meserii. A u par- curcătură dc tiîrtii făcută la dar de fete. anoi In A zilu l ,.E- multe unităţi agricole din re­ hui agricol a stabilit ca în n- perativele agricole din Cunţa. s-ar putea realiza şi la Sîngâ- direcţie nu este lipsită de ir
icipat două echipe, una de la serviciul dc aprovizionare a lena D oam na" şî în urm ă la giunea noastră, transportul în cest an cantitatea de îngrăşă­ Smgntin, Colibi. Presaca şi îin. Cunţa sau la Ludoş ? Cau­ teres generalizarea experienţei
'rin a automată s| una de la U R C A P. Ilia. cimentul a Şcoala profesională de fele. rîm p nl gunoiului se află în m inte naturale ce va fi trans Stremţ, nu s-a întrep rins în­ za in a ctivită ţii constă in lip ­ bune „ cooperatorilor din Boc
eparaţii. M ai bine pregătită sosit la Dobra cu cinci luni „Doamna cu scrisoarea", o­ plină desfăşurare P rin tre coo­ portată în cîmp pentru cu ltu ­ că n im ic în această direcţie. sa de organizare a muncii. în raionul Ilia. unde terenul i
-a dovedit a fi echipa de la mai repede. In decembrie peră care datează din această perativele agricole de produc­ rile de prim ăvară să sporească In u n ită ţile am intite m ii de pasivitatea con siliilo r de con­ fnst îm p ă rţit pe fa m ilii, astfel
reparaţii care a cîştigBt con anul trecut si nu 20 tone. orrîoadâ. râm îne una dintre ţie din raionul Sebeş, unde e- la 5.700 tone. ne-a relatat to­ tone de îngrăşăminte naturale ducere şi concepţia greşită a câ m e m b rii cooperatori au
cum se planificase, ci 58 lu cră rile c a p it a l ale p icto ru ­ xisiâ o constanlâ preocupare varăşul V irg il llicn, vicepre­ unor preşedinţi din coopera­ reuşit sâ fertilizeze pînă în
Cursul. La in d iv id u a l p rim u l în această direcţie, se numără îşi pierd din calităţile lor fer- prezent peste 53 de hectare.
tone lui. P ortret compoziţional, de şedinte a) consiliului agricol tivele respective care afirm ă
'on a fost ocupat de Cotoi Tra-| ci cele din A po ld ul de Sus. tilizante. stînd nefolosite in câ „pînă la prim ăvară mai Realizarea sarcinilor sporite
Oaie serviciul de ap ro vi­ adînră pătrundere psihologică raional.
an. locul II de Ciora A ure l; zionare de la U R C A I ’. înfăţişează m om entul reveriei Daia. Pianul de Jos. Oîrbova. — Şi care sînt rezultatele dc platforme. Aceasta nu înseam­ eslc vreme", Nu trebuie uitat din acest an la cultura n ia ic
nă oaie pierdere de producţie,
ar locul HT de Potopea Cor Ilia s-a „cim enta!" în necu- personajului în u rm a citiri» Dobirra. Pianul de Sus şi Re- pînă acum ? tovarăşi din consiliile de con însă fap lul câ sîntem la s f h - c’ în legiim icultură este dc ne­
ael. Cîstîgâtoi ilo r H s-au a noşliniă de rânză ? Nu de scrisorii. Dublarea personaju­ ciu Consiliile de conducere — Folosind fiecare zi bună ducere ? şitul lu nii ianuarie, câ în cu­ conceput fără m obilizarea tu ­
alta. ilar s-ar puica ca la lui p rin orrlindă. accentele lu ­ ale acestor unităţi au întoc­ tând va începe activitatea în turor e fo rtu rilo r c o o p e ra to rii r
rordnt premii. mit grafice operative de lucru Se lasă totul în speranţa c- la fertilizarea unor suprafeţe
prim ăvară să se scoată bo­ minoase căzute pe expresia pe luni. decade şi zile. c u p rin ­ de lucru (în perioada de iar­ iuto rului scontat de la S.M.T. legum icultura, la răsadniţe, rît mai m ari de teren — ce­
N IC O L A E POPA lovani îr. lor de ciment Ar (piei sî m îîn ilo r conturează ca­ zând mijloacele şî cantităţile nă, aproape fiecare zî este fa­ in tim p ce în fiecare unitate unde vor fi antrenate o bună rinţă de nrirn ordin nentr i
drul unei seninătăţi interioare
corespondent fi păcal. Sînt bani m un ciţi ! vorabilă acestei lu crări n n ), există atelaje, autocamioane şi parte din braţele de muncă şi
Tentaţia m aterialu lu i pre­ de gunoi ce vor fi transpor­ soarba recoltei viitoare.
zentă în toate lu crările de gen tate. In baza planului de fe r­ cooperatorii au transportat şi sânii care nu sint antrenate în din utilaje. Atunci cine şi $T. C R Ă C IU N