Page 28 - Drumul_socialismului_1968_02

. d °Ore .r){ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNlŢI-VAl
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT

DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST FINLANDEZ

M ie rcuri la amiază, tova ră­ noastră La prim ire a luat par­ le ale situaţiei internaţionale,
şul Nieolae Ceauşescu, secre­ te tovarăşa Ghizcln Vass, şef ale mişcării comuniste şi m u n ­
tar «onorai al Corn Steiului de ser(ie la C C al P C R. citoreşti. precum şi probleme
Central al P a rtid u lu i Comunist In tim p u l Întrevederii, (arc p liv in d dezvoltarea continuă
Român împreună cu tova ră­ s a desfăşurat in tr-o atmosfe­ a re la ţiilo r frăţeşti dintre ce­
şul A le xa n d ru Birlâdonnu. ră caldă. tovărăşească, au le două partide.
m em bru al Com itetului e xe­ fost abordate probleme actua­ (Agerpres)
cutiv. al Prezidiului Perm a­
nent al C C. al P.C R a p r i­
m it delegaţia P a rtid u lu i Co­
m unist Finlandez. alcătuită
din tovarăşii Horită ICuusincn. P le c a r e a to v a r ă ş u lu i
m em bru ai B iroului Politie al
CC . al P.C. Finlandez şi Ola-
vi Pojlcolaincn. şeful secţiei
rela\ii externe a C C al P C, Â l i Y a t a
Finlande/, care. la invitaţia
C C al P.C.R., se află în li-o
vizită de prietenie In ţara M ie rcuri a părăsii Capitala dului Comunist Român. Chi-
tovarăşul A ii Vata. secretar vii Stoica, m em bru al C o m i­
general al C o m itetului Cen­ tetului Executiv, al P rezidiu­
tral al P a rtid u lu i Comunist lui Permanent, secretar al CC
IN P R I M U L Marocan. care. la invitaţia al P.C.R.. Manca Mănesru.
C C nl 1VC R . a făcut o v i­
m em bru supleant al C om itc-
TRIMESTRU — Iarna a replicat zită în ţara noastră t u i n i Executiv, secretar al
C CI. al P.C.P,. de activişti de
La plecare, oaspetele a fost
tov-arăşii Nieolae
port id.
condus <lo
25 % DIN Ceauşescu. secretar general al (Agerpi es)
C o m ilrln liii Centra) al P a rti­
PLANUL ANUAL
reticente înapoierea în Capitală
DE IN VESTIJII!

a tovarăşului Paul Niculescu-Mizil
U n b ila n ţ Ia sfîrşit pă m ulle zile de în- convergenţă se gă­ cadre inginereşti şi
de lună sau trim estru tîrziere o centrala ter­ seşte. prin defectele tehnice Pe măsură ce
poale constitui un mică a început să generale, tot in m i­ lucrările vor avansa
p rile j de satisfacţie funcţioneze total, iar nusuri de producţie inginerii existenţi vor Tovarăşul Paul Niculescu tăşii Alexandru Drâghici,
sau d im p o triv ă ... La a doua doar parţial. Cînd utilajele au în ­ fi pur şi sim plu cople­ M izil. m em bru al Com itetului m em bru al C o m itetului Exe­
şantierul 504 Sebeş La ora actuală încă ceput să funcţioneze şiţi şi chiar depăşiţi Executiv, al Prezidiului P er­ cutiv. a) Prezidiului P e rm a ­
CC. nl
manent. secretar al
nent al C.C a! P.C.R.. Leon-
realizările prim ei luni se aşteaptă aburi pen­ mai bine n-a exişi a i de problemele ue se P C.R., împreună «-u tovarăşul te Rântu. membru al Comite-
de producţie, încheia­ tru lucrările centralei motorină neutrală dc- vor ivi în execuţie. Andrei Ştefan, prim -adjunef (ulni Executiv, secretar al C C.
tă cu restanţe In va­ termice definitive, la uîl pentru — f> grade Conducerea Trustului nl şefului S eclifi in te rna ţio­ al P C R „ tiie Rădulescu, B u jo r
loare de 565 000 lei. a pa vilion ul adm inis­ C. stagnările u tila je ­ nr. f> Braşov ar Ire- nale a C C al r.C IL. s-a îna­ Smn Vasile Vtad, şefi de sec­
situat aclivila lca în ­ trativ, la hala P.F.L. lor grele devenind i- bui să aibă în atenţie poiat m iercuri du pă-am ia/â de ţie la C.C. al PC.R-. a c ti­
tregului colectiv la Oamenii continuă sa mînente. Defecţiunile această problemă, să la Varşovia, unde, la invitaţia vişti de partid
polul opus cerinţe­ sufle in pum ni, deşi facă lot re-i stă în C o m itetului Central al P a rti­ A fost de faţă .lerzy Fidler.
lor. D in graficul de Ic-ar fi convenit să buldozerelor au de­ putinţă pentru a o du lu i Muncitoresc U n it Polo­ însărcinat cu afaceri ad-inte-
vum ă nre a pro du c­ lină in ele hîrleţe. term in at nofolosire.-i rezolva grabnic. în ore de răgaz, şahul es­ nez. a făctil o vizită de
la capacitate a exca­
ţiei reiese evident cu m isirii, sau alte scu- vatoarelor. Zile în ­ Ceea ce se in fîm - prietenie rim al R. P. Polone la Bucu­
principalele râm ineri le. tregi de producţie te un m ijlo c in stru ctiv şi «- La sosire, pc aeroportul Bă­ reşti.
In urm ă s-au înregis­ După părerea şefu­ s-au pierdut datorită plâ actualmente pe greabil de destindere. noasa. au fost prezenţi tova- (Ager preş)
tra t la com binatul de şantierul 304 Sebeş 0 ÎNTREBARE PENTRU ABSOLVENŢI
lui de şantier, ing. organizării defectuoa­ seamănă foarle m ult
industrializare a lem ­ Alexandru Augur, si­ se a transportului de cu intenţia unui a lp i­
nului — lucrarea de tuaţia necoi espunzâ- m uncitori pe rutele nist dornic să cuce­
bază a şantierului — loaro este consecinţa Girbova. Cărpiniş, rească un pisc fără a Există o adevărată reţea de Interlocutorii noştri au res­
şi extinderea capaci­ a două .neajunsuri Cunţa şi Ohaba. scoli profesionale care pre­ pins insă această presupune­ r i M J f D IN B A I A N T A
tăţii de producţie la avea însă asigurate gătesc muncitori constructori re :
mari Pe p rim u l l-am D atorită sosirii l u ­ ustensilele* necesare.
Fabrica „C ă prio ara " a m in tit mai sus. iar zii a topom etrilor de Şi mg. Alexandru de înaltă calificare. Desl an — Nu, nu este vorba de aşa
din Sebeş. de an ci. se adaugă marelui ceva — ne spunea ti nărui
pe al doilea în cele re la I S PT. Bucureşti Augur e conştient de
Şi aici. aparent e urmează In prim a lu­ au rămas neatacate acest lucru. Dar nu­ detaşament al constructori­ Popa Vasilc de la cooperati­
vinovată iarna cu f r i ­ nă de producţie, u ti­ (pentru că nu s-au mai o simplă recu­ lor, în momentul de faţă, pe va „Mui eşul“. Peste tot
ne-au fost osigurnie condiţii
gul, cu zăpezile, cu lajele grele au func­ putut efectua trasări­ noaştere autocritică a şantierele regiunii noastre sc hune dc cazare şi hrană. De M P f t O f l Z A T I I I O f t
v iu lu i, cu...' Fiindcă ţionat defectuos (a­ le necesare) halele situaţiei nu rezolvă simte încă acut lipsa zidari­
m ercurul te rm o m e tiu - rest cuvint. nu reu­ pentru circulare şi problemele. A r tre­ lor. Numai la Deva, Cugir si asemenea, cunoşteam dinain­
lui a coborit m ulte şeşte să exprim e nici galere şi trei şoproa- bui să-şi autoinfuzeze Petroşani ar mat fi necesari te şi specificul muncii noas­ Cu ocazia încheierii anului — Era vorba ca o par le din un kilogram de S1I02 cu toate
grade sub zero oame­ pe departe adevărata ne de expediţie şi de­ o doză maî măre de cel puţin 200 de asemenea tre, faptul că uneori lucrăm 1967. ferma nr. 4 Bircea în ­ tineret sa fie liv r a i la L A S fă in raţie stnt prevăzute 2C
nii n-au p u iu ţ lucra, faţă a lucrurilor). pozitare a chereste­ in iţia tiv ă pentru a meseriaşi. în frig sau că umblăm, mur­ registra o ncrealizare la pro­ Sintăm âriîi Orlca pentru în­ kg zilnic.
au suflat în călişii S-au înregistrat 964 lei. Din acest motiv găsi calea onorabilă Explicaţia acestei situaţii dari dc mortar... ducţia lapte marfă de 500 hl grăşat. dar, a rămas pc mai In legătură cu starea dc
pum nilor, s-au sirius ore dc .staţionare, in nu s-a realizat un vo­ şi cit mai grabnică a Cauza ? Lipsa de nutreţuri. departe la noi şi a consumat fapte consemnată mai sus. to­
prun diverse cotloane exclusivitate da tori­ lum dc* producţie de ieşirii din impasul in Faţă de acest neajuns, con­ o bună parte din nutreţuri. varăşul inginer Hariga D u­
.să se dezgheţe. N u ­ tă defecţiunilor lehni- aproxim a tiv 200.000 care se găseşte u n ita ­ ducerea în tre p rin d e rii agrico­ Nu punem la îndoială n- m itru . do la Trustul regional
con­ Vă iubiţi meseria ?
mai că vălul acestei ce. P o trivii unui cal­ lei. tea ce o conduce. In le Bîrcea, cîL şi Trustul regio­ ccst argument, dar se cuvine 1 A S . nc-a spus: „G o lu l- in
aparenţe, a argumen­ cul mediu s-a pierdut Şi. în final, o u lti­ această direcţie nal I.A.S. au dat asigurări că să facem o completare. In lo­ caic s-a iu lrn l se datoreşic pc*
taţiei „ob ie ctive" se numai din acest m o­ mă problemă, poate ducerea T ru stu lu i ur. vor lua măsuri din tim p astfel cul celor 47 capele tineret ce de o parte lipsei dc furaje, iar
destramă foarte uşor tiv o produc ţie de a- ca in 1968. producţia să nu trebuiau predate la ferma O r- pe dc altă parte gospodării ii
cea mai im portantă, 5 Braşov, părăsind nu trebuie căutată în numă­ — Atunci de ce ai părăsit nechibzuite a acestora. .Siiua-
am intind o datorie p ro xn n a tiv 170.000 Iei. care în eventualita­ ceea ce s-ar puî£o nu ­ ru l insuficient de absolvenţi, şantierul? il întrebăm. sufere. Aşa stînd lucrurile, lea. au fost liv ra ţi la export ţin existenţă este urm area ne-
neîndeplinită la vre­ In ju ru l acestor tea nerezolvârii ar mi tutelă măruntă, ci în faptul că, după absolvi­ — Poate pentru că eram norm al era ca în luna ianua­ 30 tătiraşi pentru prăsilâ. con­ realizării p ro d u c ţiilo r medii ta
me a constructorului. rlouâ cauze principale crea greutăţi eviden­ trebuie să contribuie re, mulţi îmbrăţişează alte departe dc casă, sau pentru rie producţia de lapte să fie sumul zilnic râm înînd a p ro x i­ hectar, a lit la fin cit şi la po­
A ici trebuia i;\ se a­ au gravitat însă o te în p riv in ţa organi­ direct: şi eficient la îndeletniciri, abandonindu-şi că, după orele dc lucru, nu realizată conform prevederi­ m a tiv acelaşi. rum b siloz. Discrepanţa intre
In discuţiile purtate pc a­
menajeze doliă cen- zării şi coordonării ordonarea întregii ac­ meseria învăţată. Fenomenul ni se ofereau prilejuri de lor. coca ce preconizasem şi ceea
seamă întreagă de Dar. contrai aşteptărilor, ceastă temă. inginerul Carol
♦rale termice pro vi­ lu crărilor. La ora ac­ tivită ţi a şantierului. se observă m ai p re g n a n t. în distracţie... Cosea, te h n o lo g u l. şef al in lre - ce s-a realizat a constitui!
zorii. care sfi producă neajunsuri „m ă ru n ­ tuală şantierul dispu­ absolvenţii Şcolii- profesiona­ N-a puiul invoca o cauză încă din prim ele 'zile, la r u ­ p rin d e rii preciza: Nu c cazul ..sem'nalul de alarm ă" pen!ru
căldura necesară D u ­ te ", al căror punct de ne de foarte puţine A OARGA le de construcţii din Alba ln- serioasă brica lapte m arfă s-au înre­ să ne p re c ip ită m . de lipsa f i ­ suplimentarea rep artiţie i de
gistrat abateri de la graficul
lia. Alegerea meseriei tre­ întocm it — totalizînd in final broaselor. De fapt. după noua tăi tei uscaţi şi dc facilitarea
După datele furnizate de buie să constituie, pe un minus de 87 hectolitri. concepţie în alim en taţia vaci­ cum părării unor can tităţi de
T RC. Hunedoara, din 147 cit posibil, un pas unic Referindu-se la acest lucru, lor de lapte nu mai e nevoie fin dc !a alto în tre p rin d e ri a­
„Hotel Interconti­ de zidari care au absolut* a­ şi definitiv. Presupunind Craiu, şeful fermei, ne-a spus* de fin, hrana se poate asigura gricole.
veterinar
M arin
medicul
ceastă şcoală
in anul 196,5
chiar că'in timpul şcolariză­
numai din suculente şi con­
Cit- priveşte planul de p ro ­
nu mai lucrează acum pe rii. sau mal Luziu, elevul nu Nerealizarea producţiei este centrate. ducţie pentru acest an, sîn-
nental Bucureşti" şantierele regiunii decît un mai îndrăgeşte meseria o- urmarea firească a lipsei de teorie, num ai că la Bîrcca nici tem convinşi că el va fi rea­
Evident, nu contestăm noua
sfert. Rădac Gheorghe şi Şer-
lizat. şi depăşit.
leaşă, se impune totuşi ca el
nutreţuri. Z iln ic transportăm
ban Ilie, după ce au lucrat fin de Ia Brad şi Silvaş. necesarul de suculente nu s-n Nu punem la îndoială asi­
Recent a luat fiin ţă în tre ­ să efectueze stagiul prcvâ2ut
prinderea „H otel Interco n­ citeva luni in Alba lulia şi în contractul de ucenicie sau — Şi cum s-a ajuns la a- asigurat, astfel că. anim alele gurările p rim ite care sc ba­
tinental Bucureşti" sub în ­ Deva, s-au plictisit conside­ — in caz contrar — să su­ ccastâ situaţie ? nu primesc în hrana lor nici zează pe realizările înregistra­
te în ultim ele zile. cînd pro­
drumarea şi controlul O fi­ rând că actiVîfafea lor nn porte cheltuielile făcute cu
ciu lu i Naţional de Turism este atit de fascinantă cum şcolarizarea şi întreţinerea ducţia de lapte a început să
Ea are drept scop coordo­ or fi, de pildă, conducerea li­ sa, aşa cum dictează cel mai crească Dar, sc pune în tre b a ­
narea lu cră rilo r de constru­ nei maşini... In consecinţă, elementar spirit dc bun în atentia locuitorilor rea : Cu ce preţ de cost se
ire şi apoi adm inistrare a s-au înscris la o şcoală de gospodar. ♦ realizează această producţie
com p lexului hotelier, care, şoferi pe care au şi absolvi- Piuă acum nici un elev (.Iacă zilnic 4—5 tractoare cu
aşa cum s-a mai anunţat, l-o. Ajliud vestea, Lăscan n-a plătit vreo despăgubire. oraşului Deva încărcătură de 800— 1000 kg
va fi construit în Bucureşti Ion, colegul lor, n-a stal nici Vina nu este numai a lor fac naveta B ra d — Bircea. dacă
în cooperare cu firm a „ I n ­ el pe ginduri devenind în ci. în primul rind. a celor de suculentele în loc să fie pro­
tercontinental Hotels C or­ scurt timp ajutor de şofer la la T.R.C.H (cu care an în­ Pentru a veni in sp rijin u l rezolvării unor pro­ duse în unitate sînt aduse de
la Lu go j ? Greu de spus. D u ­
poration". Autobaza Sebeş. Alţi colegi cheiat contractul de ucenicie) bleme de ordin edilitar-gospodâresc, redacţia zia­
Conceput la un nivel su­ s-ou angajat ca taxatori la care, an de an, a permis să rului „D rum ul socialism ului" organizează o an­ pă toate calculele, preţul dc
cost al laptelui ob ţinu t în lu ­
perior de confort, hotelul D.R.T.A., iar Popa Vasile şi se aducă statului, sub aceas­ chetă privind modul cum sînt satisfăcute cererile na ianuarie pare a depăşi 1,90
va dispune de peste 400 de Muntean Teodor an avut pre­ tă formă, grave prejudicii populaţiei de către serviciitc întreprinde rii de le i/litru
camere pentru oaspeţi, pre­ ferinţe mai puţin romantice, materiale. gospodărie orăşenească Deva.
cum şi birou ri pentru re­ mulţiimindu-se şi cu confec­ Merită, de asemenea, a­ Nu spunem nici o noutate
prezentanţi ai firm e lo r din ţionarea de ştampile, opera­ mintită şi practica dăunătoa­ Cetăţenii oraşului sint rugaţi să sesizeze în scris cînd a fu m ă m că dacă într-o
străinătate, săli pentru con­ ţie pe care o execută la Co­ re înrădăcinată la D.R.T.A. redacţia ziarului despre deficienţele pe care Ie singură zi nu este asigurată
grese, conferinţe, şedinţe, operativa „Mureşul" din lo­ Hunedoara care angajează ca constată şi să facă propuneri şi sugestii pentru hrana vacilor, acestea nu-şi
saloane de recepţii. calitate. taxatori, cu precădere, absol­ îm bunătăţirea calităţii m uncii şi creşterea opera­ mai revin la producţia no rm a­
In vederea satisfacerii cu La fel stan Ut evurile şi cu venţi de şcoli profesionale, tiv ită ţii în rezolvarea problem elor edilitar-gospo* lă decît după 4— 5 zile. Şi cu
p ro m p titu d in e a cererilor cei din promoţiile urm ă to a­ selecţionaţi parcă pentru a dăreşti. Ing. ŞT. C R Ă C IU N
de camere, hotelul va fi ra­ re. Din 30 de zidari, ci fi an jonna din ei echipe dc mese­
cordat la reţeaua in te rna­ terminat şcoala in 1966, n-au riaşi şi nu de perforatori de Pe marginea scrisorilor, sesizărilor şi a propu­ (Continuare In pag. a 3-a)
ţională a Societăţii In te r­ mai rămas pe şantiere decit nerilor ce vor fi trim ise ziarului, întreprinderea de
continental care are peste 7. După cum am. constatat, bilete. Această întreprindere gospodărie orăşenească va organiza un studiu, a
30.000 de agenţii in te rna ţio­ majoritatea celor care au ii înscrie pe tineri la şcoala cărui finalizare sc va concretiza în luarea unor
nale de voiaj. îmbrăţişat o altă activitate de şoferi contrar legii, fără măsuri practice.
In s titu tu l „P roiect"-B ucu­ au lucrat o anumită perioadă să verifice exactitatea „de­ Scrisorile se primesc la redacţie piuă la data de
reşti a term inat planurile claraţiilor pe proprie răspun- OLIMPIADA
In acest an Ia fabrica „Sebeşul- din Sebeş au fost puse arhitecturale ale noii clă­ de timp in construcţii. A­ dereu (că nu au absolvit o 1 m artie a.c.
in funcţiune 100 maşini de (riro ta t ciorapi cu doi cilindri. diri. iar în prezent s-a tre­ ceasta ne-a făcut să credem şcoală profesională) pe care
IN F O T O G R A FIE : aspect din secţia circulare unde au fost cut la elaborarea proiecte­ că. acolo, lor nu le-au fost mulţi le dau în mod ireal.
montate aceste maşini. lor de execuţie şi deschi­ asigurate condiţii corespun­
Foto : I. T E R E K derea şantierului pentru lu ­ zătoare de muncă şi viaţă. AL BALGRADEANU ALBĂ
crări.
C R C X O tiL F Probele de >ehi -
tond. ctitj ta d ru l O lim piadei olbe avi
început la A u u a n j iu n mare iU 'p r i-
: Concurentul ila lia n Franco No nei
UNDE ÎNCEP Şl SFÎRŞESC ATM- Valea Jiu lu i problema m in o ri­ mate pronosticurile cate in mod logic
a cî)tipat curia de 30 km râ itu rn in d
aspecte pe caic le cicea/.â
în
î)i alegcuu (a v o ritii dintre
schiorii
scandinavi ,1 .«ovjelio. Pe o
pîrhe
lor, am pus mai m u llo r tova­
răşi ce se ocupă în mod e x ­ foarte rapida, acoperită tu o lăpadă
inflheţaiă. m icul schior ila lia n a reu­
pres de acest resort întrebarea: şit să incn\iivu un rilm eonstanl ri
f> t i ) v 1 r - ci n fin i* puCermc sa-l in treact
propuneţi
ce soluţii concrete
B U m C „AUTORITĂŢIITUTELARE"? pentru îm bunătăţirea a ctiv ită ­ a o i Jiprc-rfpe m« minut pc norvegianul
Marimseu. 1‘cuUu prim a ndrâ in is ­
ţii cu m in o rii ? Răspunsul
toria Jocurilor olim pice nn c u ropcm
fost acelaşi : înfiin ţarea unei d in tr-u „(ară a lp m â ' rcujejte să-i
j.m
întreacă n« «chiorii scandinavi
„Case a c o p ilu lu i" la Petro­ nordici in această probă
şani, care după părerea lor nr II Iată clasamentul probe! de '0 km
Asa cum se spune în artico­ sonră, vor pur şi simplu să lor, cî ale unor străini. îm i v i­ adesea în vîrslâ şi nu li se mai putea să rezolve într-o oareca­ f o n d : l Francei Nones (Italia).
lul 108 din Codul familiei, au­ scape de copiii lor. Merg la ne în m inte un caz recent. poale face o educaţie şcolă­ re măsură această spinoasă II I li 3-ă’-3S"* 2UQ : C. Oad M a rtin srn
toritatea tutei ară are datoria sfat unde cer să fie trim işi la Teodor Orehov este maistru la rească. E necesar ca şi colec­ problemă a copiilor neglijaţi II ( N o i sepia) 1 h g /m ; T Eern
(fin la n d a )
I h 36*55'*
M a c n t y n m a
să exercite un control electiv „casa c o p ilu lu i" sau la şcoli U.R.U.M Petroşani şi cişligă tivele de muncă, unde aceştia de p ă iin ţi. II ■IUil t -I V la d im ir V o r n n k o v
asupra modului in care p ă rin ­ de reeducare, cînd au ambii destul de bine. Doi dintre co­ işi desfăşoară activitatea. să II IJ (tJ.R.S.S.) I I. 17’ IO" S/lf) ; A. C iu lin
— In ii-a d e v ă r ar ţj cit
sv
ţii îşi îndeplinesc obligaţiile p ă rin ţi şi n-au ajuns să con­ piii lui sint la „Casa co p ilu lu i" intervină. ci*cînd o opinie să­ poale dc nim erită o astfel dc II -Ic l; lnn-dn (lia lia ) 1 h 57’ l? ” 0/tCI :
f>
L.iurila
(Finlanda)
Kalevi
sociale faţă de copii. Ea este stituie obiectul unor procese din Baia de Criş Unul mai nătoasă îm potriva acestora, instituţie, ne-a îm pârlâşit pă­ II i k ir’ii” s/io.
chemată să sprijin e organele penale Cine trebuie în accsl mic — o fetiţă de 6 ani, Nata- irâgîndu-i la răspundere pen­ rerea tovarăşul Traian Blaj II
judecătoreşti în soluţionarea caz să intervină pentru a şa — vagabondează pe străzi tru neglijenţa, dezinteresul pc II ☆
curma astfel de apucături, de cerşind oamenilor bani. A m ta re îl manifesta faţă de fa ­ preşedintele C o m iie iu lui exe­
unor d iv o rţu ri, a proceselor de cutiv al Sfatului populai1 oră­ II Pupă efecloavea prim elo r doua e-
x e ic ilii impuse
în eoncuriul (emioin
încredinţare a copiilor. In faţa a-şi înstrăina cu bună ştiinţă luat legătura cu întrep rind e­ milie. copii La fel vecinii, şenesc Petroşani De fapt. no: II de patinai arlishc conduce Pegg?
instanţelor, autoritatea tutela­ copiii ? A utoritatea 1 ut c la ri ? rea care i-a făcut o serie de prietenii pol face m ult mai ne-am gindii mai dcnuili la II I; lcminp (S-U.A.) eu 373 puncte, u r ­
In tr-o oarecare măsură da reparaţii locuinţei Ba mai m ult in direcţia aceasta. mată <le G a h rirllc Seyfert (R D C 1
ră re p re z in ţi interesele m ino­ această chestiune. Am pus-o si ;U3 pnnelc si Realei* Schuha (Aus-
Dar ceilalţi factori dc care mult. două lovarase din ca­ — As vrea să subliniez un
rilor. Dar oricit s-ar strădui in discuţia unei sesiuni a sfa­ Iria) .1-10,7 puncte Campioana euro«
vorbeam mai sus ? Desigur că dru l com itetului de femei au alt aspect, ne spune tovarăşa
colectivul acestui serviciu, ei tulu i popular. A rămas .să gă­ pcană 1 faima Maskov.a (Celvoslovaeia),
nu poate fac e totul Kâm ine ca Ic revine un rol mare, ţinînd mers la fam ilia ' acestuia, pen­ Haiduc. După re unii copii au sim un local adecva* pcn iru o- ocupă Incul > cvi puncte Specia-
l ' î h i
puica
cred ca l le minc nu va
atins vîrsta m ajora!ulm , cău*
o serie de alţi factori : familia, scama de metodele şi m ijlo a ­ tru a o ajula şi împărtăşi 1 ăin să le găsim un loc dc ceasta. Am vrea însă să con­ raia titlu] olim pic, ia r Seyfert are
şcoala, procuratura, m iliţia . în- cele de influenţare de care unele lu cru ri p rivind menajul. struim unul nou. O să vedem loalc sansele să se revanseae peolru
dispun. muncă. O dată angajaţi. î n t r e ­
trepi indcrile, in stitu ţiile unde gospodăria. Soţia sus-num itului In orice caz no preocupă acest insuccesul dr la V.ssterjj. rrin * re ce­
merina
lucrează pă rinţii, să se preo­ Există din partea unor pă­ le-a închis uşa, respingindu-le prinderea. organizaţiile Lî.T.C lucru. le 1.1 de concurente se altă si românca
eleva
.Incurilor olim pire,
cupe în măsura în caic pot rin ţi o rea-voinţâ, dezinteres Se mai cunosc şi alte cazuri a- de nici ar trebui să sc preocu­ Subscriem sî noi oporluniiă- n e .ilre e H u jtiu ( II ,-ini). care ocu­
interveni direct sau indirect de faţă de propria lor familie. semănătonre. In unele situaţii pe mai îndeaproape de educa­ lii în fiin ţă rii unei in s litu iii de pa Incul .U,
acest lucru,
ţia lor. Se cere
ocrotirea aceslor mici vlăstare, — Fur si sim plu nu-i intere­ ajutoarele sociale pe care le deoarece unii dintre ei, nesu-
pentru a nu-si traumatiza su­ sează familia, ne-a relatai în- dăm p ă rin ţilo r sînt cheltuite acest profil, care ar rezolva
pravegheaii îndeajuns, ead iar
fletele şi a râmîne nişte in ­ tr-o discuţie tovarăşa Viorica de către aceştia pe nimic, la multe probleme pc care Ic r i­ Şantierul «nuntai-inslalaţii II J.CŞ.Il. Aspect de la m on­ ’ii ir n c n l olimpie de liothei pe ifhea*
firm i morali loată viaţa. Haiduc, şefa B iro ulu i lulele restaurant, fără ca m inorii, pe panta greşelilor, fug din în ­ dică munca dc creştere şî e- tarea plăcilor de bază ale m otoarelor sincron, destinate la m i­ lă (Rrup.-v A), a continuat cu meciul
Suediei
ji
.selecţionatele
dintre
treprindere', ajungind
adesea
S-au semnalat cazuri, cînd şi succesiuni din cadrul Sfa­ respectiv copiii lor. să benefi­ vagabonzi, huligani. ducarc a m inorilor. no rului blum in g dc 1.300 mm. S U A. Au fnvins hocheijtii suedeii
cu
-!-3 (0-0. 4-2. |- |) . In grupa
B.
u n ii pă rin ţi de dragul de a tului popular orăşenesc Petro­ cieze cit de c il de ele echipa Iugoslaviei a întrecut cu S co­
fi liberi, de a duce o viaţă u- şani. Parcă n-ar fi fa m iliile P ă rin ţii sint oameni m aluri, Dală fiin d m ultitudinea de G11. JURCA l o t o : V. O N O IU ru l cie 5-1 (2-0. 0-0, 3-1) repreaen-
t a l i v a Japoniei,