Page 29 - Drumul_socialismului_1968_02

2 DRUMUl SOCI AlISMUIUI Joi 8 februarie 1968

A
Anuol sc consumă numai Io
Ititr-o recentă convorbire O.S.M. 2 utilaj de turnare in vo
oaie de circo 50.000000 lei. Dc
cu RE MUS PAŢ :e un consum atît de mare ?
Participanţii Io ancheta noastro Prelungiţi viaţa uti­
şef al Combinatului siderurgic au vizat moi multe couze Şi po­
sibilităţi de a le înlătura.
din Hunedoara, publicată în 2, consumul mare de lingotieic
Ing. Sabin Faur : ,,Lo O.S.M.
şi poduri de turnare se explică
ziarul nostru, se aprecia că la îndeosebi prin lipso de stoc. Din lajului de turnare!
această cauză, se introduc in
valoarea producţiei marfă din producţie utilaje ce nu sînt lăsa­
te să şî facă stogiul de imbătri-
acest an, prin reducerea cu nire şi au o durobilitole scăzu­ cit la un consum specific mic prcincolzi şi apoi ar fi utilizate
tă" Evitarea dezbaterii lingouriloi după un grafic ciclic, în oşa ful
ca temperoturo de la o turnare
prin lovire la oţelăria electrică
numai unu la sută a cheltu­ O.S.M. 1 : „Consumul economist este o altă posibilitate de eco­ la alta să nu scodă sub 80’ C,
loan
Ciorogaru,
specilic
consumul ar li substanţial redui.
ielilor pe mia de lei, se poate de lingotierc este mare şi dato­ nomic Io acest capitol". O altă iczeivă constă in evite -
Ing. Septimiu Popa, serviciul
rită capacităţii lor mici (2,2 to
ne) După calculele nooslre re­ tehnic ol C S.H : „In prezent, »ea turnării oţelului la tempera­
realiza o economie de aproa­ zultă că turnarea în lingotiere vioţa utilajului de turnare esle turi piea iidicate‘‘ .
scurtotă şi de nerespectoreo in­ Ni se pore că răspunsurile in­
de copocitate more (3.2 tone. 6 strucţiunilor de folosire a lor. terlocutorilor noştri sint comple e
pe 60.000.000 lei. Principalul tone ctc.). duce în mod impli­ Dacă înaintea primei turnări s-ar şi cdilkatoare.
izvor al acestor economii îl
REDUaND CU
constituie reducerea preţului
de cost, în care rolul hotărî- (m u m iL E specifice de:
tor îl au consumurile specifice.
Pornind de la această con­
statare, am întreprins o anche­

tă în rîndul specialiştilor din U M E D E
combinat avînd ca temă posi­

bilităţile existente de reducere

a consumurilor de materii LA O .S .M . Z
prime şi materiale. m t k o b ţ in e o ec o n o m ie u d e

De „oferă" cocsul ■

materia cea mas

V
Unde se vede 0 iniţiativa

mîna ce-şi revendica

Ir» structura preţului dc cost tirziu Io începutul semestrului doi
al tonei de fonta, cocsul intră Io furnalele 2— 4 tempcioturo
cu peste 50 Io sută. Prin urma­ acrului va creşte Io circa 800°C.
re. poote fi socotita materia cea la furnofele 5—6 Io I00(TC, gospodarului actualitatea
moi scumpă. Un calcul efec­ iar Io secţia o ll-a furnale
tuat dc ing. Septimiu Popo, de Io peste 1000’ C. Prm ur­ 1 .. .. lll— , j
la serviciul tehnic ol combina­ mare, temperatura medie pla­
tului. a reliefat că prin reduce- nificată va fi depăşită cu circa
■ ea consumului specific de cocs, 50'C Avînd în vedere calculul Socotite co materia­ nologice sint moderne, Posibilităţi de reducere o consumului de me­
cu numai 1 la sulă, se poote precedent, se poate spune că le ouxiliare. produsele se continuă practico tal pe tono dc produs finit sini şi in sectorul de
rcoliza o economie (in acest an) numai pe această cale există refractare şi leroolioje rea metodei rudimen­ lominoaic Cu ciţiva oni în urmă. de la lami­
mai marc de 6.000.000 lei. Inter­ posibilitatea de a se realiza o le sînt tratate ca atare tare de introducere în norul de 650 mm o pornit iniţiotivo : „Să lami­
locutorul nostru a vizat şi cite- reducere a consumului de cocs şi sc intîlnese pretutin­ cuptooie a feroaliaje­ nam la tolerante ncgolive care oveo tocrroi
vo posibilităţi : „Numai prin cu 1 la sută. deni. in sectorul de o- lor după „ochi". această menire Au fost obţinute unele iczul-
ţcloiii, In oceostă si­ După porerca spe­
creşterea rezistenţei cocsului cu Dar rezervele principale — au tate Ele însă sînt mult sub posibilităţile leo e.
1 la sută, consumul specific în subliniat participanţii Io onchc- tuaţie nu ne surprin­ cialiştilor însă şi nor­ Deşî s-au făcut propuneri de întocmire o urci
furnale va scădea cu 0,7 la su­ to noastră — sint creşterea re­ de ofimioţia economis­ mele actuale de con­ evidenţe stricte a economiilor, de’ stimulare o ge­
tă ; prin ridicarea temperatuiii zistenţei cocsului şi îmbunătă­ tului loan Ciorogaru sum lasă portiţe risi­
acrului insuflat cu numai 10°C ţirea calităţii oglomerotului, ca ­ că „numai prin ma­ pei. Administrarea de neralizării acestei iniţiative, totul o rămos în fo :ă
ie poate obţine o scădere a con­ re condiţioneoză nemijlocit bu­ nipulare se pierde feroaliaje cit moi o- de „proiect". Să fie neglijobllă o asemenea re­
sumului specific de cocs cu 0,28 nul mers ol furnalelor Introdu- 12— 15 Io sută din ma­ ptoope de limita mini­ zervă ? Cu piilejul adunărilor generale de dez­
la sută*'. Cum vor putea fi va­ cereo în furnale o unui cocs cu terialul refractar adus mă (pcntiu că limitele batere o cifrelor de plan pe acest on în sectorul
in oţelârii", ceea ce
lorificate aceste posibilităţi ? rezistenţe de 74 Io sută şi a u corespunde unor pier­ sînt loarte largi), n-or de laminoare s a apreciat că prm reducerea
In sectorul de furnole-aglome- nuî aglomerat de 1,2 Io sută (cit privire la reolizoreo unui cocs deri de peste 6.000.000 modifico cu nimic ca­
litatea şarjei şi or a ­
rcue, rezervele sînt evidente. prevede planul de altfel), pe lin­ jei, încălzirea şi explootareo cu o rezistenţă de 75 la sulă.. lei anual. duce înscmnole econo­ „obezităţii" laminatelor se pot economisi mii de
Oleg Bublic, inginer şef şi ing gă foptul că sporesc producţia neuniformă o cuptoarelor. Noi Ne om convins şi noi. Studii Dc mulle ori consumul mii. In legătură cu o- tone de metal. închideţi moi repede canalul de
Valentin Răileanu, adjunctul de fontă, asigură micşororea con­ om depistat unele aspecte care există. Dar unde este interesul specific se holărâşlc la de­ Cu more pondere în ceosto, nu ni se pare risipire a acestui metal I
său, apreciază că prin efectuo- sumului de cocs Pirghiile reali­ să ducă la înlalurareo neajun­ bitarea şi croirea metalului. preţul de cost intră şi deloc lipsită de »m- După părerea ing Vasile Vtizdăuţcanu, şeful
zării ocestor indicatori se oflă surilor existente. Est.' vorbo de pentru finalizarea lor ? De oII- feroaliajele. Aceasta
reo tuturor reparaţiilor la caupe- lel, unele măsuri menite să osi- Trasatorii Traian Cobirzan nu se reflectă insă şi portonţo studierea po­ laminorului blumîng, „piintr-un ansamblu de mă­
în mîinile cocsonlor şi aglome­ organizorea unui depozit care
rc (acţiune ce se află în plînă să permită consumoreo cărbu­ gure luncţionareo uniformă o şi l'anfil Ştirb (le la Atelie­ în gospodărirea lor. sibilităţilor de dezoxi-
ra tor! ştîlor Iar prima lună o suri, care să conducă la cvitoreo orderilor in
dare o oţelului în oala
desfăşurare şi al cărui ritm or pu­ anului o dovedit că sînt acţio­ nilor în ordinea vechimii lor şi bateriilor de cocsificare ou ră rul mecanicii II al (!S. Hu­ Deşi agregatele ou un de turnare, care ar cuptoarele odînci şl a rebutului de lominaie, in
nedoara. apliciml în practi­
tea li mai accelerol— n.n.), ccl nate defectuos. asigurarea uniformităţii dozării mas tot „măsuri" pentru simplul că această cerinţă, obţin re­ înalt grad de tehnici­ reduce mult consumul talgerul economiilor vor putea fl adăugate in
şarjei — condiţia nr 1. lor in fopt că de ani de zile cocseria
acest sens a lost cfeclual un nu reuşeşte să intre în posesio zultate bune. tate, iar procesele teh­ unor leroolioje. acest an alte citcva mlf de tone de metal''.
studiu cu privire Io automati­ pieselor de schimb comondote Tolo : V. ONOIU
zarea operaţiunilor de dozaie, !a. direcţia mecano-cnergetlcă.
care incă n-o lost concretizat Nesocotireo ocestor rezerve in
In acţiuneo de organizare ştiin terne nu va putea fi suplinită
ţifico a producţiei şi o muncii nici chiar de cărbuni de calitate
o lost efectuat un olt studiu, cu superiooră !
Valoarea

Cocsul livrat furnalelor in luno te : dozarea neunîformă a şar­
ianuarie n-a satisfăcut cerinţele jei şi prevederea în bolonţă a faptului
furnaliştilor Inconstanţa frec­ unor sorturi de cărbuni sub ni­
ventă o rezistenţei o provocat velul cerinţelor".
deranjamente în mersul furna­ — In condiţiile orătate. ce po­
lelor şi a dus implicit Io crcşte- sibilităţi există pentru o fabrica
reo consumului specific. In legă­ cocs mai bun ? Inliebot dc ce în prima lună nală în depozit Stivuireo mmc-
tură co couzele acestor nea­ — Faptul că dcseoii obţinem a ar.ului bazicilotea aglomera icului trebuia făcută în oşo fel
junsuri şi posibilitaleo aprovi­ o rezistenţă de peste 74 la su torului o oscilot în limite foarte incit să se osigure un amestec
zionării agregatelor cu cocs cu lă dovedeşte că sînt posibilităţi. largi, ing. Clement Maiinescu de soituri Io introducerea în
rezistenţe de 74 la sută Io toba Atenţia şi eforturile noastre tre­ ne-o declorat: „In această perioa­ şarjă.
Micum. ne om adresat ing buie indieptate spre menţinerea dă am primit mult minereu cu va­ Pe lingă toote acestea insă,
Emerik Kaba, şeful grupei tch- constantă o ocestei limite. Scă­ riaţii mari în compoziţia chimi­ râmin actuale citeva probleme
nico-economice a uzinei cocso- derea rezistenţei cu 4 procente, că. Inexistenţa unor stocuri ne a de fond. care necesită a fi re­
chimicc. în repetote rinduri. nu poote li obligat să-l introducem în şarjă zolvate in cel moi scurt timp :
„Socotesc că "rezistenţa scăzu­ pusă numai pe seama cărbuni­ foiă o anohză prealabilă"... terminarea montării celei de a
tă a cocsului şi îndeosebi in- lor. Aici intervine şi subiecti­ — S-or fi putut interveni cu treia macorale din depozit, co­
constonţa, îmbracă două ospec- vismul în aprecierea dozării şar- cevo ? re se tărăgănează de multă vre­
— Desigur Mai rntii la intro­ me de către I.C.S. Hunedoara,
ducerea calcorului în minereu asigurarea cu materia primă
Io staţia dc transbordare de Io conform fişei tehnologice şi pu-
Golaţi, operaţiune ce o fost pur nereo în funcţiune a instalaţiei
şi simplu ignorata, în sensul că de desprăruire.
în unele vogoone se introducea La care noi om odăuga şî
preo mult, iar în altele deloc. propunerile ing. Oleg Bublic. cu
Cu asta s-o deschis primo por­ privire Io construcţia unei staţii
tiţă spre înrăulăţireo calităţii centrale de concasare şi sorta­
aglomeratului, la core s o adău­ re şi a unui depozit de omoge­
gat apoi descărcarea neroţio- nizare a minereurilor.

nore, core în onul trecut au re­ Din ancheta de faţă reiese că reduce- bilizarca întregii mase de salariaţi In
Gît meta se pierde din rebutul secţiei O.S.M. 2. rea consumurilor specifice constituie o |„p(a pentru mai buna gospodărire a n »
prezentat moi mult de 40 la sută
Din discuţiile avute cu ing.
Sabin Four, şeful grupei lehni- marc rezervă de micşorare a cheltuielilor
co-economice, rezultă co scoote- terlilor prime şi materialelor.
fi kU rea de metal bun poote să
dintr-o J c * crească şi prîn generolizareo de producţie la C.S, Hunedoara. Necesita Elementele subliniate pe parcursul an­
------- -
folosirii
plăcilor lermoîzoîonte.
tea valorificării cl nu poate fi pusă la în­
Un mic calcul oratâ că oplico-
leo curentă o acestui procedeu doială. Stabilirea modului concret de in- chetei, posibilităţile de reducere a chel-
or spori producţia onuolâ de
Intreboreo ne a fost sugerată reprezintă o evidentă şî reolă oţel o secţiei cu oproape 4.000 făptuire « acestui deziderat major soli- lulelilor neeconomicoase’ a rebutului *'
de faptul că în oţelării, in mod posibilitate de valorificare mai tone.
curent, se înregistrează pierderi bună a materiilor piime şi dc Pentru soluţionarea captării cită însă maximum de iniţiativă şi ope declasatelor oferă comitetului de partid,
mari de metol. Or, este cunos­ înlăturare a pierderilor. Se pare celor circo 10000 tone de me­
cut că, cu cit creşte volumul pro­ insă că valorificorea acestor re tal, care se pierd prin praf. rativitate din partea organizaţiilor de comitetului de sindicat şi conducerii com­
ducţiei din aceeaşi cantitate de zerve nu intră cu toată „greu­ I C M. a întocmit un studiu. :or
materie primă, cu otît consumu­ tatea" în socoteolo şi preocu­ un colectiv de speciotişti din ca­ parlid şi de sindicat, a conducerii tehni binatului suficiente Indicii pentru anali­
rile specifice sînt mai mici. In pările oţelarilor (normele de con­ drul combinatului a efectuat un
anul care o trecut, scooterca sum Io metal în şarjă au rămas schimb de experienţă în stroinâ- co-administrative.
dc metal bun a fost mult dimi­ neschimbole faţă de anul trecut). tote. Deocamdată, proctic, nu zarea pe baze mai reale a angajamentelor
nuată din cauzo pierderilor dc Oi, la creşterea producţiei de s-a întreprins nimic, deşi pro­ Pirghiile cele mai eficiente în micşora
materii prime şi, In finol chior oţel in acest an cu circa 170.000 blema este elucîdotă. Specialiş­ pc acest an la preţ de cost şl beneficii.
de metal. Numai !a oţelăria tone trebuie să-şi spună cuvin- tii aprecioză că o instalaţie de rea consumurilor specifice sint mobiliza­
nouă s au irosit în atmosfera şi tul şi gospodărirea mai bună a captore umedă a prafului poote
în camerele de zgură moi mult metalului. Posibilităţi există. Este li pusă în funcţiune chior în rea capacităţii cadrelor lehnico-ingine-
de 12.0C0 tone metol în pulbe­ sulicient să amintim că numoi cursul ocestui an. (In olte ţări
re fina Cam tot pe otit oţel a prin eliminorea turnărilor incom­ este rezolvotă şi problema aglo­ reşti, finalizarea studiilor efectuate, a Anchetă realizată de :
hrănit gura lacomă o rebutu­ plete de lingouri se pot cîştiga merării şi valorificării lui) Să fie
lui. Deci. in total nu s-cu mate- oproape 3.000 tone oţel Nu sînt oare otit de neînsemnat faptul propunerilor valoroase făcute în adună- Ing. GH. COMŞUŢA şi S. TRUfA
nohzot in produsul finit opro- o fatalitate nici pierderile prin că se vînturâ in atmosferă peste
ximativ 25 000 tone oţel, cifre ce solidilicările pe oalele de tur- 15.000.000 lei în fiecare an ? rllede dezbatere a cifrelor de plan şi mo