Page 33 - Drumul_socialismului_1968_02

DRUMUL SOCIALISMULUI Vinari 9 Llmiorie 196C

HM nomice şi

culturale

In decursul istorici poporu­ îi cumpără m arfă în T îrgu- dunărene, nu numai (lucind cu centre de cultură, au m en ţinut
o vie legătură cu ţările româ­
ei întregul tezaur, păstrat in
Jiu, Negustorii din Sebeş îşi
lu i nostru au acţionat, per­
Birou) organizaţiei de bază pele com uniştilor Ion Slgnea- firm a că mai sînt unii m u n ci­ între m anent şi puternic, faeton de desfac m ă rfu rile în Ţara Ro­ aspectele vieţii pastorale, atit ne. La Alba 1 ulia, la Sebeş şi
la Orâştie, tipăreşte Corcsi.
<te identice pe tot cuprinsul
. p a rtid u lu i din sectorul I II nu. Teodor Purcel, Gheorghe tori care absentează nemoti- natură economică şi culturală, manească, patronii breslelor ţării, ci şi aducînd aici, pe Tot la A lb a Iulia, Constantin
Săcârimb al E.M. Certej a pro­ Turcei şi alţii, care-şi depă­ zat cite o zi-două, lună de lu ­ care au co n trib u it la dezvolta­ haţegane se aprovizionează cu pla iu ri hunedorenc, frumoase­ Brîncoveanu trim ite lui A ta-
pus ca la ordinea de zi a adu­ şesc ritm ic planul. Ei şi-au a ­ nă. B rig h irc Ion este unul d in ­ Urnitul rea unor puternice relaţii între material tot de aici adus. cu le variante ale „M io riţe i", răs­ nasie Angliei, pe tipograful
nării generale din 13 februa­ dus o preţioasă con tribu ţie la tre ei. îşi ia mereu angaja­ ? ţările române, devenite factori „m arfă turcească", întrucît ţă ­ pândite a tit de m u lt pe aceste M ihail Iştfanovici, care tip ă ­
rie a.c. să se înscrie un sin­ pregătirea şi darea în exploa­ mente, ceea ce nu-1 îm pie di­ ile unificare a lor. rile romane erau sub dom ina­ meleaguri. Este un elocvent e- reşte la 1G99 „Bucoavna", ca
gu r punct : analizarea m odu­ tare a unor noi abataje de că să absenteze. Şi-apoi, în ­ hunedorean Nici dom inaţia străină, în ­ ţie turcă. xcm plu despre felul cum le- apoi. încheindu-şi activitatea,
lu i în caic m em b rii de partid pe filoanele Erzbau şi M a r­ suşi şeful sectorului a firm a că soţită de jefuirea bogăţiilor De cea mai mare im p ortan­ căturile dc interes economic acesta sâ se reîntoarcă în
din subteran se achită de sar­ gareta. cît şi la redeschiderea in luna. ianuarie s-au desfăcut acestui darnic pâmînt. nici ţă p iiv in d relaţiile economice creează punţi pesle m unţi, e­ Bucureşti.
cin ile de plan. Este necesara unor galerii pentru găsirea In vreo două contracte de m u n ­ asuprirea feudală nu au pu­ cu ţările române este trans­ lemente de osmoză spirituală Mai m u lt decît în alte do­
o asemenea analiză, se simte alte nivele a aceloraşi filoane că pentru absenţe şi alte aba­ si tut stăvili legăturile stabilite portul fie ru lu i din Hunedoara în acest „spaţiu m io ritic". menii. putem sesiza o pregnan­
nevoia ei ? Aceasta este pro­ sau a filo n u lu i Clara din o ri­ teri disciplinare. In acest caz, între rom ânii aflaţi de o pa r­ in secolele X V I I - X I X . Acosta Acelaşi lucru se petrece şi tă influenţă artistică în H u­
blema cea mai stringentă care zontul principal. n-ar fi mai p o triv it să fie a­ te şi de alta a m u n ţilo r Car- era atît dc intens. Incit pe la cu m oţii crişeni caro „po r­ nedoara, exercitată din ţă ri­
solicită intervenţia adunării A vîn d fro n tu ri pregătite, m i­ nalizat m odul în care organi­ romane * I * * * * * * 8 paţi. Ba. dim po trivă , in con­ 1772, guvernatorul T ra n silva ­ nesc la ţară cu doniţe şi cu le române. Ea se poate obser­
niei este nevoit a da ordin
generale ? neri ca cei din echipele con­ zaţia U.T.C. şi grupa sindica­ d iţiile în care poporul nostru C o m itatului sâ oprească ex- ciubarâ". E m ig rările sezonie­ va în zugrăveala m ulto r bi-
“ Pentru activitatea desfă­ duse de com uniştii A u re l Stăn- lă se ocupă sau nu de în tă ri­ avea să în fru n te atîtea adver­
şurată în 19G7, cît şi in pe­ culescu, Gheorghe Colişar. lo- rea disciplinei in producţie ? sităţi. m u n ţii l-au ocrotit, iar
rioada trecută din acest an — sif Codrean, Ion Ghete. M iu Com unistul A u re l Stfmcu- pe plaiuri, pc poteci, prin pă­
ne-a in fo rm at tovarăşul ing. Crăciun şi numeroşi alţii, au lescu, m in e r şef de echipă, suri şi strim tori. au trecut
Păun Codrescu. şeful E xp lo a ­ spunea câ în 5 ianuarie n-a d in tr-o parte in alta şi bogă­
tării m iniere C ertej-Săcărim b reuşit să amieze, neavind în ţii. şi oameni, şi idei.
— m in e rii din sectorul I II me­ fro n t lem nul şi g a rn itu rile ne­ Unităţi presta- Ţ in u tu l hunedorean este în­
rită felicitări. întrucU în ciu­ cesare. A lţii au semnalat câ cins de ju r îm p re ju r de şiru ri
da unor greutăţi, s-au situat Viaţa de partid se intră pe galerii vechi. în ­ muntoase, dar în tonte zările
chise (incălcîndu-se
normele
in frunte. Aceasta, în m are' de tehnica securităţii muncii), to e de servicii comunică, pe văile n u r ilo r sau
măsură se datoreşte organiza­ pc potecile m un ţilo r, cu restul
ţiei de pa rtid de acolo, cure numai pentru n lua din ele ţârii. Dacă din vrem u ri stră­ portul de fier în M un te nia şi re pentru m unci ale acestora, serici din Zărand şi Ţara H a­
şi-a în tă rit rin du rile . comuniş­ m un cit cu deosebit elan, şi-au lem n necesar arm ării. Or, la IIa sate vechi ştim de un dru m al ..să­ Moldova, pentru a-1 expedia in dife rent de faptul câ m er­ ţegului, in frescele cărora şi-a
pus am prenta înalta şcoală a r ­
tilo r care au m obilizat Sntrc- putut depăşi sarcinile lu nii gura m inei este lemn s u fi­ rii". al „fie ru lu i", al „a u ru ­ c u rţii din Vicna. Aproape cu geau „in ţară după fârin â" sâ
Rul colectiv la înfăptuirea sar­ ianuarie cu 15— 20 la sută. cient. Cum se achită insă de lui". al „o ie rilo r" şi de „d ru ­ un veac în urmă, trei sferturi lucreze „pe pită" (datorită so­ tistică a Moldovei şi Ţ â rii Ro­
mâneşti. Astfel, zugrăvirea b i­
cinilor. sarcini com uniştii de la „ziuă'*, mul ţării", aceste d ru m u ri, fie din producţia de fier a H u ­ lu lu i sterp Ia suprafaţă dar
Desigur, s-ar mai putea spu­ care răspund de aproviziona­ Prin g rija cooperaţiei de că străbat şi ţin u tu l Hunedoa­ bogat în au rul adîncului), a ­ sericilor R ibiţa şi Crişcior s-ar
Cuvintele şefului exploată­ ne m ulte despre activitatea rea fro n tu rilo r de muncă ? consum, s-au luat măsuri rei. fîc că pornesc de aici spre nedoarei mergea în Tara Ro­ jungeau din Zărand în Bără­ putea să ap arţină unui meş­
rii sînt în tă rite de „graiul*' ci­ b iro u lu i organizaţiei de bază, Sau ce face conducerea e x ­ ca şi în accsl an să fie dez­ celelalte meleaguri. O veche mânească prin Valea Jiului. gan şi Cîm pia D unării. Spă­ ter dc la sudul Carpaţilor.
frelor. In luna ianuarie, m in e­ a com uniştilor şi a celorlalţi ploatării pentru prevenirea voltată reţeaua prestatoare legătură a existat între Tara O permanentă legătură cu ta rii din R işculiţa ajungeau cu Este foarte probabil câ meş­
rii sectorului I I I şi-au înde­ m ineri din sectorul III — Cer­ de servicii la sate. La Do- întreg te rito riu l locuit de ro­ terul din Densuş al zugrăvelii
accidentelor ?
Iată probleme
p lin it planul de extracţie în tej. Toate aceste fapte sint cu­ care ar fi p u tu t form a obiec­ bra, s-au deschis un atelier Haţegului şi Tara Româneas­ m âni a fost făcută de păs­ produsele meşteşugului lor mai vechi era reprezentantul
că, p rin pasul Merîşor şi Lai­
proporţie de 111,4 la sută. au noscute. Ele nu constituit o­ tul ordinei de zi a adunării de reparat obiecte de uz torii m ărgineni, „m ocani" şi pinâ la Craiova, T u rn a Se- unei şcoli moldovene, după
folosit la arm are num ai 15.37 biectul de dezbatere în şe­ generale. Bineînţeles, dacă b i­ casnic şi un atelier foto, Iu nici şi prin C îm pul lui Neac. ..momii Inni". Aceştia îşi d u ­ vet in. G iurgiu. Constanţa, Iaşi cum şi în pictura bisericii din
mc lemn pe mia de tone m i­ dinţa de birou din 12 ianua­ roul ar fi consultat un num ăr Veţel şi Stremţ funcţionea­ iar între m âreinim e şi M u n te ­ ceau turm ele la iernat în Cim- şi Suceava. Bîrsâu se pot sesiza in fluenţe
nia. peste m unţi, pe la Novaci.
nereu extras faţă de 21 mc cit rie a.c. In şedinţa sa din G fe­ mai mare de m em bri de partid ză deja secţii pentru tăiat Hrisoavele feudale pome­ pin Dunării, în Bărăgan pînă Iradiin du-şi lu m in a peste moldovene. Dc altfel, biserica
s-a prevăzut. De asemenea, au bruarie a.c., biroul organizaţiei şi numai după aceea, ţînînd lemne. După cum am fost nesc cum pc la anul 1453 Inn- în Dobrogea şi Moldova. De crestele m u n ţilo r, ca un răsă­ din Bîrsâu. a cărei fază mai
realizat economii de explozivi, do bază a discutat din nou info rm aţi, în acest an se m ulte ori autorităţile din rit de soare, cultu ra rom â­ veche datează anterior prim ei
carbid şi alte materiale. despre m odul în care com u­ seama de părerea lor, de rea­ vor deschide 55 un ităţi cu de Hunedoara expedia C h i­ Transilvania interveneau pen­ nească. venită din M oldova şi ju m ă tă ţi a secolului XVT, a
liei arme prin Tara Româ­
râsfrîngca b i­
M untenia. îşi
— Organizaţia de partid, co­ niştii s-au achitat de sarci­ litatea din sector, ar fi fix a t prestatoare de servicii, nească cu îngăduinţa do m nu­ tru a interzice păstorilor sâ nefacerile ci asupra populaţiei fost restaurata pc la 1560 de
mai treacă dincolo D ar oierii
ordinea de zi. Secretarul o r­
m un iştii, constituie la noi .m o ­ nile ce le au în producţie. S-a ganizaţiei ne spunea că „...pro­ p rin tre care 11 croitorii, 8 lui Vlndislav. In 1456. banul din Poiana şi Jina. de sub Pn- luinedorcno. Ea a ţin u t trează Margareta Crepoviei. a cărei
to ru l" tu tu ro r acestor realizări hotărât întărirea m uncii po li­ blema am fixa t-o mai de­ cizm ării, li frize rii etc. D u m itru stabileşte legături rîng şi C indrel, îşi mînau tu r­ fiică. Elena, a fost căsătorită
— ne-a a firm a t şi tovarăşul tice pentru extinderea mai m ult. crezînd că va fi nece­ comerciale cu hateganii, care mele de veacuri spre cîm piilc idcca un ităţii dc neam şi de eu Petru, dom nul Ţ â rii Ro­
Sabin Lehaci, şeful sectorului grabnică a m ecanizării in toa­ sară...". P rin aceasta. recu­ ţară a tu tu ro r rom ânilor. mâneşti. Am bele ctitorite sint
III — Sâcărîmb. îm preună cu te abatajele. A u fost luate noaşte singur că nu mai e ne­ In vatra m u lto r c tito rii hu­ înm orm înta te la Bîrsâu.
tovarăşul Glicorghc Ciocoi, măsuri în acest sens. Ele sînt voie să o discute. Poate nu-i nedorenc a fost desluşită lu ­ O strălucită şcoală de pictu ­
secretarul organizaţiei de cunoscute de com unişti şi de prea tîr /iu ca birou l să schim ­ m ina slovei izvodite dincolo ră. avînd legături cu ţin u tu ­
partid de aici. ne-a in fo rm a t ceilalţi m ineri. Tot problema be ordinea de zi şi data adu­ de m un ţi, in manuscrise şi t i ­ rile luinedorcno, este şcoala de
că mai bine de o treim e dm producţiei s-a discutat şi cu nării. Dacă problema vizată pă rituri. Bisericile din Prislop, la Piteşti, ai cărei meşteri nu
efectivul sectorului o consti­ p rile ju l recentei adunări ge­ n fost stabilită la începutul n- Densuş. Streisîngeorgiu. Ci iş- cutreierat Ţara Haţegului.
tuie m e m b rii de partid. Ei au nerale a salaria ţilo r din sec­ nului. considerîndu-se necesa­ cior. Gura sa da au devenit a- Peste tot se observă stilul a­
fost repartizaţi în locurile ho- tor. Atunci, ce rost ai* mai a­ ră în virtutea unei experienţe devârale focare dc cultură. în parte al acestei şcoli, care îm ­
târîtoare pentru producţia sec­ vea; ca aceeaşi problemă, a îndelungate, iar realitatea de care au poposit, dc perie bină maniera bizantină cu un
torului. ţinindu-se scama ca producţiei, să mni fie pusă şi acum nu o reclamă, biroul are m unţi, eălucâi'i-meştcri. La specific românesc. adaptat,
in fiecare echipă să existe 2— 1 in discuţia adunării generale latitudinea, datoria ca, dind Prislop. N icodim pune piatra aici. in Transilvania, condi­
comunişti. încă de Ia începu­ din 13 februarie ? Num ai aşa. dovadă de m obilitate, de elas­ de temelie, rid icînd o ctitorie ţiilo r locale. La Cuirnsada se
tul anului, la indicaţia b iro u ­ ca să se dezbată o problemă? ticitate. să aleagă pentru dez­ identică cu V odiţa Dovadă păstrează o pictură din k \
lui organizaţiei de bază. s-a Com uniştii o cunosc, rezulta- batere in adunare problema despre şederea lui Nicodim la lucrată dc „z m e riiii între t -
Prislop este însemnarea
no
trecut la reorganizarea şi în ­ tcle sint îmbucurătoare, aşa cea mai arzătoare, care repre­ caro o face pe o ovaneli^IL' gravi, iorodinoon loan ot D' -
tărirea echipelor direct pro­ cum am a m in tit pînă aici zintă veriga cea mai vulne ra­ scrisă de ol : „Această s firlâ va si Nicolae Zugrav ot P i­
ductive. pe baza propunerilor Oare n-ar fi de discutat, de bilă din la n ţu l problem elor ce evanghelie a scris-o popa N i­ teşti". Tot Nicolae din Piteşti,
făcute de comunişti. către adunarea generală, o altă se ridică în sector. In orice ucenic al popii Simoon. vino
problemă, care-i fră m in tâ pe codim. Tot aici este înmoi* -
G rijă a m anifestat biroul caz. consultarea mai largă a m întatâ şi D o m nita Zam fira, şi la Prislop, undo execută o
organizaţiei de bază şi condu­ comunişti. Io atrage atenţia şi com u niştilor — una din cerin­ fiica luî Moîse-Vodă al T ă ­ iveturâ. în tim p ce maestrul
le solicită contribuţia, dar in-
cerea sectorului şi pentru a­ ţele democraţiei interne de rii Româneşti. său, Simeon. lucrează la Den­
tim pină greutăţi in rezolvarea
sigurarea în permanenţă a partid — va trebui să consti­ Ierom onahul Selivcstrn de suş. unde sc stabileşte, făcîn-
fro n tu lu i de lucru necesar ei ? O scurtă convorbire Ia ie­ tuie în v iito r o latură im p or­ la Govora îşi ia în desagi car­ du-şi cu siguranţă ucenici d in ­
realizării şi depăşirii produc­ şirea din şut între m em b rii tantă a s tilu lu i de muncă al iile şî poposeşte la Orăştic, tre localnici T o t meşterul S i­
ţiei prevăzute, prin aceea că biroului, cîţiva m in eri şi to­ unde. în 15R2. îm preună eu meon din Piteşti a mai zugră­
au n u m it m ineri harnici şi p r i­ varăşi din conducerea secto­ birou lui organizaţiei de bază diacul Şorban fiu l lui Coresi, vit şî bisericile din Haţeg.
rului. a reliefat că sint ase­ de la sectorul J11 — Sâcărîmb. Subeetate. Silvas, precum şi
cepuţi la lucrări le de inves­ tipăreşte „Palia".
menea probleme Bunăoară, biserica „P irve ştilor", ale câ­
tiţii, cum sînt cei din echi­ comunistul Ion Signcanu. n- E. nERGHIAN Cnejii rid ic a ţi din fa m ilia ini zugrăveli Ic considerăm
Cindea an fost nu numai c ti­
tori. ci şi s p rijin ito ri ar cul­ colo mai interesante.
Pâstrind si perpetuînd legă­
tu rii. Cu cheltuiala lui Cin-
Uzina mecanică Cugir. turile ru teritoriul dc peste
den Laţcu se face m in im ala
P rin tre cci mai apreciaţi ferecâf.ură a evanghelici de la m unţi, rom ânii lninedoreni. ca
lucrători ai secţiei dc fa­ mvnăstirea Nenmţu. Dacă mo'- si întregul popor, au ştiut sâ
înfringă toate piedicile, care
dnvenii păstrează acest simbol
bricaţie a rid ică to rilo r h i­ au v ru t — aşa cum se spune
al le gă tu rilo r culturale eu fra ­
draulici. se num ără lăcătu­ ţii lor dc peste m unţi, ace­ în „Plingerea m înâstirii S ilvn-
şii m ontori Petru Bogătan, eaşi sem nificaţie o are sj dă­ şolui" — „să-i răsncască t.’l>
fra ţii din Tata Românească
ruirea „Cazaniei" lui Varlaam.
Teodor Vasiu şi controlorul de către voievodul moldovean si din Tara Moldovenească".
planta 1G hectare.
Producţia
dc calitate Gheorghe Chirait.
In producţia agricolă sâmîn-
pentru care i se acordă o aten­ Implicaţiile anomaliilor în realizată echivalează cu SG.OfHi F o to : V. O N O IU Gheorghe Stofnn. bisericii din In conştiinţa lor era mereu
ta are un rol tot aşa de m arc
trează idcca unirii,
M âreul Haţegului.
lei. Şi totuşi cooperatorii nu se
ca şi factorii de vegetaţie, fapt
Sebeşul şi A lba Iu l ia. vechi
Prof. niCNIAlM lN RASA
antrenează
în producerea a r­
ţie deosebită in m ajoritatea u- pagicului pe plan local M eto­
nilăţilor. Datorită n o ilo r cuce­ da obţine rii cepei din sâminţu
riri ale ştiinţei şi tehnicii a­ este do asemenea neglijată.
gricole. de la un an la altul, rovizionarea cu sămîntă Şi astfel, an dc an. sînt solici­
au fost promovate în cultură tate mari cantităţi de arpagic,
seminţe din soiuri şi h ib rizi dar nimeni In noi în regiune
noi, care au avut o influenţă nu-1 produce. Pentru cele 148 i o ii cu Pianul nere
pozitivă în sporirea produc­ Agrosem 5 tone de grîu din leg seminţe de trifo i care erau cînd se predau ultim ele canti­ hectare rezervate cu ltu rii ce­
ţiilor. Tocmai de aceea proble­ soiul Bezostaia, în m u lţire a in- la 20 ianuarie ac. încă necle- tăţi de cartofi, Departamentul pei ar trebui 75 tone arpagic
ma asigurării acestora în u n i­ tîin. Dc aici se vn asigura să- cuscutate. I.A.S. majorează suprafaţa si se pot asigura 27 tone. La (Urm are din pag. I) în detaliu sarcinile de plan terlocutor pc ing. Scliombcr-
tăţile cultivatoare prezintă o m in ţa de griu necesară în stabilită a fi cultivată cu car­ usturoi, care se prevede a fi încă din luna decembrie, am gher Francisc, şeful secţiei :
mare importanţă. toamna acestui an pentru în ­ tofi de către trust şi astfel c u ltiva t pc o suprafaţă dc 48 avut. posibilitatea sâ le defal­ — Ştim că dc la începutul
În tru cît recolta de cartofi hectare, sînt necesare 24 tone O ptim ism u l lu rn a lîş tilo r are
treaga suprafaţă. La cultura I.A.S. Petreşti Şi respectiv fer­ căm pc form aţii de muncă şi anului şi pinâ în prezent, pla­
D in tr-o discuţie avută cu to­ po rum b ulu i in fiecare an se obţinută în toamna trecută ma din Cîlnic este nevoită sâ şi s-au asigurat doar 5 tone. acoperire în fapte şi credem utilaje, lu crind în mod efec­ nul secţiei este depăşit cu 120
la ferma din Cîlnic. aparţinînd
de­
câ ce rtitu d in ile nu sint
varăşul A v ra m Dad, inginerul folosesc num ai hibrizi dubli I A S. Petreşti a fost destul de introducă în plan cultura car­ Aşadar, există im portante parte. Pinâ în ziua de G fe­ tiv la nivelul sarcinilor din a­ tone Im goticrc Nc interesea­
cooperativei agricole din Balo- 101 şi 103 din prim a generaţie. scăzută, s-a stabilit scoaterea to filo r tot pe 59 dc hectare. Şi deficite dc sâmînţă care trebu­ bruarie sc înregistrase un plus cest an. Aşa că trecerea în ză să cunoaştem cîtcvn din
m ir, am re ţin u t g rija cu care In vederea asigurării seminţe­ acestei c u ltu ri din planul pen­ fiin dcă sâmînţa fusese va lo ri­ ie sâ determ ine unităţile sâ de 30 tone fontă Tovarăşul ianuarie n-n fost decît o con­ m ăsurile luate in acest sens.
se preocupă cooperatorii de lo r necesare pentru acest an tru 19GB. Conducerea trustului ficată. organele competente au obţină ceapă direct din sâmin- P illy ne spunea că vede p ri­ tinuare firească, la un nivel — „M a i înlîi o precizare :
aici pentru asigurarea unor se­ au fost predate în baza de re­ repartizat un ită ţii altă sămînţâ ţă şi de n-şi produce arpagic. atins deja. Desigur că „trece­ planul acestui an este cu 30
şi a I A S au fost de acord pe ma decadă cu un plus de c ir­ la sulă mai marc decît capa­
m inţe de bună calitate. Anual cepţie 2 tone po rum b boabe considerentul că terenul situat de cartofi din acelaşi soi Soluţionarea problemei a m in ­ ca 100 de tone. rea" n fost precedată de un
în unitate se cultivă circa 1R0 u im in d sâ fie ridicată de la Mercur, dar tocmai dc la Su­ tite reprezintă unul din facto­ complex de măsuri op o rtu ­ citatea proiectată a tu rn ă to ­
în „L u n ca Cutului'* în supra­ Diversitatea sortim entelor la ne Introduce rea bătătoarelor riei Dacă noi am reuşit totuşi
de hectare cu gnu. In vederea Agrosem aceeaşi cantitate, dar faţa de 50 de hectare nu în ­ ceava Astfel. I.A.S. Petreşti a r ii cheie ai realizării suprafe­ turnătoria nr. 1 nu este un
sporirii producţiei, p rin tre alte din hibrizi dubli din prim a trunea toate cerinţele pentru procurat în toamnă 220 tone ţelor stabilite pentru această m otiv pentru ca planul sâ nu pneumatice In sortim entul ra- sâ depăşim acest nivel, este
măsuri, s-au procurat seminţe generaţie. Folosirea pe întrea­ obţinerea unei producţii cores­ de cartofi d intre care 186 tone cultu ră şi a spo ririi nivelului se, reaIizeze. Ing. M iiiai iY1 ar- diuloarc şi pregătirea din tim p cea mm bună dovadă câ c ifre ­
din soiuri valoroase. Astfel, în ga suprafaţă a seminţelor a­ punzătoare de cartofi. Aşadar, au şi fost aduse în unitate din recoltelor. ghescu, ad ju nctul şefului de a celor mai adecvate tehno­ le planificate nu sînt o ba­
toamnă pe Iii!) dc hectare a m in tite contribuie eficient la s-a hotârît ca o dată cu recol­ toamnă, iar 34 au rămas în secţie, confirm ă : „D atorită logii dc turnare la piesele m e­ rieră peste ra te nu sc ponte
fost însâmînţat griu din soiul sporirea producţiei. Faţă de tarea ca rto filo r sâ se facă şi custodie Aceasta a însemnat A. POTOPEA fa p tu lu i că noi am cunoscut canice. au condus In im p o r­ trece. A fir m a t a este valabilă
şi pentru calitate. Fală de m e­
Bezostaia Cele 50 tone dc se­ perioada cînd nu se cultivau hi­ valorificarea acestora. Astfel, insă cheltuieli in utile cu des­ tante sporuri de producţie. S-a dia anului trecut, rebutul a
m in ţe folosite au avut p u rita ­ brizi dubli, prin introducerea cantitatea de 505 tone de car­ cărcatul din vagoane, trans­ 'îmbunătăţit m u lt şi m odul de scăzut cu 0.57 Ia sută. Cel
organizare, programare şi u r­
tea de 98,4 la sută şi ge rm in a ­ acestora, recoltele medii la tofi obţinută a fost livra tă in p o rtu l c a rto filo r din staţia mai im p ortant factor in creş­
ţia de 9G la sută, dar erau din hectar au crescut cu circa DO'J C.F.R. Cunţo la C îln ic şi scoa­ m ărire a producţiei la nivelu l
întregim e Ia A g r o s e m şi întregii secţii Asim ilarea li­ terea p ro d u c tiv ită ţii muncii,
în m u lţire a n patra. De aceea, kg. La capitolul calitatea se­ O.R.V.L.F. La Agrosem au terea unui n u m ă r im p o rta n t nei noi tehnologii de turnare consider că este folosirea
cooperatorii dc aici, la indica­ m in ţe lo r cooperatorii din Ba- de forţe de muncă şi m ijloace a c ilin d rilo r de laminoare, d u ­ m axim ă a spaţiului dc p ro­
ţia specialistului, au stab ilit ca fost valorifica ţi cartofi din so­ de transport de la alte lu crări pă procedeul cocliilei cu lisă, ducţie şi tim p u lu i dc I u r n i“ .
Jomir mai au insă unele pro­ din campanie. Aşadar, ingine­
pentru lotul semincior sa asi­ iul M ercur, constituind o să- a îm b u n ă tă ţit în mod substan­ A d o lf D rukcr, directorul u­
gure seminţe mai valoroase bleme de rezolvat. Din produc­ m înţă foarte bună. ru l V in tilâ A v ra m , directorul salana ţial calitatea acestora, situin-
A u fost procurate astfel, de Ia ţie pro prie au re ţin u t 1.000 Iată însă câ tocmai în ziua întrep rind erii, avea m otive să du-î In nivelul celor care pt- zinei : „L a sfîr.şilul lunii ia­
nuarie. mai aveam o depăşire
fie n e m u lţu m it de fe lu l
cum
(Urm are din pag I) calităţii producţiei solicită o nâ acum se procurau din im ­
a fost soluţionată problema se­ port". la semicocs de IG5 de tone.
m inţei de cartofi. preocupare permanentă pentru In num ai G zile din această
creşterea nivelului profesional — Cum apreciaţi bilanţul
Răspunderea pentru aceste loc în cadrul a d u n ă rilo r sala­ al salaria ţilo r de toate cate­ prim ei decade din februarie, lună, am pierdut tot plusul si
anom alii este a celor care nu ria ţilo r se desprinde cu preg­ goriile şi in toate sectoarele şi ce perspective există in rea­ înregistrăm o nerealizare de
stabilesc din tim p sarcinile de nanţă câ realizarea ritm ică a de activitate.
plan pentru un ită ţi T rustul sarcinilor de plan şi a anga­ Sarcini im portante se des­ lizarea planului în lu nile v ii­ 2G4 de tone. Vinovată de a­
I A S. cît şi Departam entul au jam entelor pe anul 19G8 soli­ prind, atît pentru conducerile toare ? ceasta se face conducerea C.S.
partea lor de vină Unitatea a cită din partea sindicatelor, a întrep rind erilor, cît şi pentru — „N u există nici un m otiv Hunedoara, care nu a expe­
făcut însă cheltuieli inutile ca­ conducerilor tehnico-adininis- comitetele sindicatelor în ce sâ ne îngrijorăm . Toate sorti­ diat vagoanele goale. Din a-
re grevează asupra re n ta b ili­ trative, m obilizarea întreg u­ ptiveşte preocuparea pentru mentele cuprinse în plan vor ceastâ cauză, am fost s iliţi sâ
tă ţii cu ltu rii. In viitor, astfel lui potenţial material, fina n­ îm bunătăţirea continuă a con­ fi realizate. Ne rinpîng de la
de cazuri nu trebuie să se mai ciar şi uman din cadrul fie ­ d iţiilo r de viaţă şi de muncă, o p rim în mai m ulte lîn d u rî
repete. cărei unităţi. Aceasta înseam­ asigurarea respectării întocmaj spate obligaţiile contractuale ba teriile dc cocs".
nă câ în perioada ce urm ea­ a legislaţiei muncii. De altfel, care sint mai m ari decît n i­ A m ascultat părerile şi a l­
ză este necesar sâ se acorde toate propunerile p a rtic ip a n ţi­
U nitâţie agricole cultivă a­ velul sarcinilor. A vin d de pe tor cadre tehnico-inginereşti.
o atenţie deosebită organizării lor Ia dezbateri, m aterialele şi
nual suprafeţe im portante ca acum desfacerea asigurată, ne Toate converg spre definirea
ceapă şi usturoi. Sînt solicitate pe baze ştiin ţifice a pro du cţi­ m ăsurile aprobate de ad un ări­ străduim sâ obţinem depăşiri
ei şi a m uncii în toate com­
astfel can tităţi m a ri de arpagic le generale ale salaria ţilo r celor niaî eficiente măsuri con­
care de altfel este destul de partim entele de activitate. Să constituie pentru ele progra­ de plan cît mai m ari". cretizate in pregătirea m in u ­
scump. Pentru 1 hectar sint fie luate, de asemenea, măsuri me concrete de activitate, pe In murea hală a tu rn ă to ­ ţioasă a producţiei acestui an
care să ducă la finalizarea cit
necesare 500 leg arpagic care mai grabnică a stu d iilo r şi ma­ tot parcursul anului. riei de lîngoticre, îl avem in­ în toate compartimentele.
costă 3 500 lei. Cu toate a ­ surilor in iţiate şi sâ se în tre ­ U n ul dintre obiectivele p rin ­
cestea nici o unitate nu-1 prindă noi acţiu ni pentru e- cipale ale a c tiv ită ţii sindicate­
produce La cooperativa videnţieiea a noi rezerve. lor în această perioadă trebuie
agricolă din Sîntâm âria-Oi lea In m ulte între p rin d e ri s-a sâ fie desfăşurarea unei inten­
s-au prevăzut sâ fie cultivate arătat câ problem a cea mai se a ctivită ţi cultural-edueati- „Fieri din Tara Haieftiar
8 hectare cu ceapă şi usturoi, ve pentru ca fiecare om al
actuală o constituie raportul
dai- cînd a fost îneunoştinţat m uncii să fie conştient câ în ­
foarte strîns d intre sarcinile
câ unitatea nu poate fi apro­ g rijire a m aşinilor şi u tila je ­
planificate şi acoperirea lor M e m b rii brigăzii a r­ m in u l cultu ral din Densuş
vizionată decît cu jum ătate din materială. îndeosebi cu metal, lor. asigurarea fun cţio n ă rii tistice dc agitaţie a unde. în faţa unui marc
cantităţile necesare de arpa­ com bustibil, energie electrică toi la întreaga capacitate, cooperativei meşteşugă­ num ăr dc locuitori, au sus­
gic, inginerul llie Şlcfănic a şi m aterial lemnos. Do aici gospodăi irea cu exigenţă a reşti „R etezatul" din ţinut program ul „F lo ri din
precizat câ atita se va şi plan­ rezultă necesitatea găsirii ce­ m a te riilo r prim e şi m ateria­ Ifaţeg desfăşoară o f r u ­ Tara Haţegului". Cântece­
continuă a
ta. lor mai eficiente m ijloace şi lelor. creşterea m ărcii fabricii, moasa si bogată activitate le populare locale, m om e n­
prestigiului
De fapt, nici o unitate nu se form e de antrenare a colecti­ constituie expresia cea mai culturală. Numeroasele tele vesele, întregul pro­
preocupă pentru producerea velor de muncă Ia o largă ac­ vie a pa trio tism u lu i şi ataşa­ spectacole îu localitate si gram al a rtiş tilo r amatori
Strungărin de c ilin d ri dc ta C.S. Hunedoara In fotografic, vi-i prezentăm pc lăcătu­ arpagicului necesar p ro d u c ţii­ ţiune do gospodărire a mate­ în deplasare sc bucură dc meşteşugari a cules aplau­
şii loan Topan ŞÎ A dam Popa lucrind In echiparea cu lugârc a c ilin d rilo r pentru laminon- lor proprii. De pe un hectar riilo r şi materialelor. In ace­ m en tului faţă de statul nostru aprecierea unanimă a lo­ zele binem eritate a!c ce­
relc de profite m ijlo c ii şi benzi. laşi tim p însă. ritm u l de creş­ socialist. Aceasta este de a lt­ cuitorilor. U ltim u l specta­ lor prezenţi.
semănat cu ceapă rezultă 8 to­
tere a p ro d u ctivită ţii m uncii fel o condiţie principală a v ii­ col a fost prezentat la că­ N IC U SRUCHRA
ne de arpagic cu care se pot şi îm bunătăţirea continuă a toarelor succese.