Page 36 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 36
SROLF.TARt DIN TOATE ŢĂRILE. UNfŢI-VAt
Consfătuirea pe ţara
a Uniunii Tineretului Comunis
Vineri dimineaţă au începui membrii fi membrii supleanţi escu, prim-sccretar al C.C. al
in Capitală lucrările Consfă al Comitetului Central fi ai U.T.C.. ministrul pentru pro
tuirii pe ţară a Uniunii Tinere Comisiei de revizie a U T.C., blem ele tineretului, a prezen
tului Comunist, care dezbate membri ai Consiliului Uniunii tat Raportul privind măsurile
timp de două zile măsurile ce Asociaţiilor Studenţilor din de îmbunătăţire a activităţii
urmează a fi luate de organi România, muncitori, ingineri, Uniunii Tineretului Comunist
zaţiile de tineret In vederea tehnicieni, lucrători ai ogoa în lumina hotărtrilor Plenarei
aplicării kotărtrii Plenarei relor, studenţi, elevi, militari, C.C. al P.C.R. din 29 noiem
C.C. al P.C.R. din 29 noiem învăţători fi profesori. cerce brie — 1 decembrie 1967.
brie — l decembrie 1967 cu tători ftlinţifici. reprezentind In cursul dimineţii au Înce
privire la îmbunătăţirea mun întregul tineret al patriei noas put discuţiile generale pe mar
cii educative In rindul tinere tre. ginea raportului prezentat.
tului. La lucrări iau parte tovarăfii "ir
La Consfătuire. care are un Leonte Răutu, membru al Co După-amiază, lucrările con
ANUL XX. NR. 4076 SlMBATA !0 FEBRUARIE 1968 4 PAGINI 25 DE BANI caracter de lucru, participă mitetului Executiv, secretar al sfătuirii s-au desfăşurat în co
C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, misii privind, activităţile : po-
membru supleant al Comitetu litico-ideologică; cultural-ar-
lui Executiv, secretar al C.C tisticâ fi distractivă ; sportivă.
al P.C.R., şefi de secţie fa C.C. turistică fi de pregătire a tine
retului pentru apărarea pa
al P. C. R., reprezentanţi ai
I N I A N U A R I E — 8°0 Prezentarea scrisorilor de acreditare conducerii unor ministere, in triei: fn rindul elevilor; in
rindul studenţilor; organizato
stituţii centrale fi organizaţii
de către ambasadorul obftefti. activifti de partid, oa rică fi statutară.
meni de ftiinţă fi cultură, zia Lucrările Consfătuirii con
Finlandei ia Bucureşti rişti tinuă.
După deschiderea lucrărilor
D I N P L A N U L A N U A L ; Consfătuirii, tovarăşul fon IU- (Agerpres).
între preşedintele Consiliu
Vineri, 9
februarie,
pre
şedintele Consiliului de Stat lui de Stat. Nicolae Ceauşescu,
al Republicii Socialiste Româ şi ambasadorul Finlandei. Ka Raportul prezentat
nia. Nicolae Ceauşescu. a pri arlo Veikko Makela, a avut
în următoarele luni se pot mit pe ambasadorul extra loc apoi o convorbire cordială.
prezentării
plenipotenţiar al
ordinar şi
La ceremonia
Finlandei în Republica Socia
scrisorilor de acreditare şi la
listă România. Kaarlo Veikko convorbire au participat Con de tovarăşul ion iliescu
MaJcela, care a prezentat scri stantin Stătescu. secretarul
sorile de acreditare Consiliului de Stat. şi George Elaborarea măsurilor de îm Referindu-se Ia unele defi
obţine succese si mai mari Veikko Makela şi Nicolae ministrului afacerilor externe. bunătăţire a muncii educati cienţe care au diminuat efi
Macovescu.
prim-adjunct al
Kaarlo
Cu
acest
prilej.
cienţa activităţii desfăşurate
ve in rindul tineretului — a
(Agerpres)
Ceauşescu au rostit cuvîntâri.
spus vorbitorul — se înscrie de U.T.C., raportorul a subli
niat faptul câ cerinţele edu
în complexul de acţiuni ini cării şi formării tinerilor con
ţiate de Partidul Comunist,
Aproape involuntar, pe peli maiştrilor Urmărirea inde- te domeniile activităţii noas Plenara Comitetului regional după cel de-al IX-lea Con structori ai socialismului im
cula memoriei ni s-au deru plinirii lor s-a făcut cu mare tre. In prezent efectuăm stu gres al său. în vederea per pun sporirea sarcinilor si ro
lat secvenţe de la adunarea atenţie şi răspundere, fapt re diile necesare, după care vom fecţionării continue a vieţii e- lul Uniunii Tineretului Co
generală a salariaţilor din a permis depistarea şi elimi trece la aplicarea măsurilor ce Hunedoara al P.C.R. cor.omice şi sociale, a întregu munist. precizarea mai clară
I.C.S. Hunedoara Ne-am a narea la vreme a tuturor de se vor preconiza. lui mecanism al orînduirii a atribuţiilor şi a sferei sale
dus aminte de entuziasmul şi ficienţelor ce puteau constitui In scopul reducerii cheltuie Ieri a avut loc plenara Co ducerile tehnico-administrative noastre socialiste Mamfestîn- de preocupări, a conţinutului
răspunderea cu care au fost impedimente in activitatea co lilor privind efectuarea lucră mitetului regional Hunedoara al pentru creşterea eficienţei eco du-şi adeziunea totală la poli si formelor muncii, îmbunătă
abordate problemele, de anga tidiană. rilor de organizare a şantie P.C.R. Io care au participat nomice a unităţilor industriale şi ţirea structurii sale organiza
jamentele. extrem de mobili Paralel cu aplicarea inâsti- relor şi creşterea eficienţei a- Purtate pe o bandă trans membrii şi membrii supleanţi ai de construcţii, in lumina docu tica profund patriotică a torice.
zatoare. exprimate. Se simţea oestora. la atacarea fiecărui portoare, maşinilor de spălat Comitetului regional, conducă mentelor Conferinţei Naţionale partidului, tineretul a primit Vorbitorul s-a referit apoi
in cuvintele vorbitorilor o do nou obiectiv se vor întocmi în rufe lî se face „toaleta" în tori ai organizaţiilor de masă, a P.C.R. cu adîneâ satisfacţie şi însu la sarcinile de îmbunătăţire a
rinţă unanimă de a traduce mod obligatoriu proiecte de secţia vopsitorie. directori şi alţi specialişti din Pe baza dezbaterilor şi a con fleţire hotărîrile Conferinţei muncii politico-educative. arâ-
în fapte sarcinile trasate de organizare care să cuprindă întreprinderile regiunii, activişti cluziilor desprinse, plenara o Naţionale a P.C.R., lucrările tlnd câ obiectivul principal al
au Investiţiile
Conferinţa Naţională a P.C.R. amplasarea construcţiilor pro din aparatul Comitetului regio adoptat măsurile ce se impun Plenarei CC al P.C.R. din activităţii U.T.C. este de a for
De la această adunare vizorii. reţelele de iluminat, nal de partid, ziarişti. in vederea îmbunătăţirii activi 29 noiembrie — 1 decembrie ma tinerele vlăstare ale pa
trecut mai bine de două săp- drumurile de acces, prevede In cadrul plenarei s-a dezbă 1967, care a analizat şi ela triei, ca militanţi activi pen
tâmîni. Cum au lucrat în a rile N.T.S. etc. OTELARIA Nr. 2 tut activitatea desfăşurată de tăţii de partid şi economice în borat importante măsuri cu tru cauza partidului, pentru
cest timp constructorii hune- anului 1968 Pentru creşterea indicetui de organele şi organizaţiile de întreprinderile industriale si de privire la îmbunătăţirea mun propăşirea continuă a patriei,
doreni, care este rodul muncii folosire a utilajelor grele se partid, sindicat, U.T.C. şi con construcţii. cii educative în rindul tinere pentru ideile nobile ale socia
lor în luna ianuarie ? va extinde munca acestora în FRUNTAŞA tului. reprezintă o elocventă lismului şi comunismului, pen
mărturie a preocupării parti
— Planul de producţie al lu schimburi şi urmărirea săptă- dului pentru tînâra generaţie. tru afirmarea înaltelor prin
nii ianuarie a fost îndeplinit rilor de raţionalizare a activi mînală a realizării productivi PE C.S. HUNEDOARA Cercul plastic ai elevilor cipii etice ale umanismului
în proporţie de aproximativ tăţii de producţie au fost în tăţii planificate. In cursul zilei de ieri la In continuare, vorbitorul a socialist
102 la sută — ne-a spus ing. treprinse acţiuni privind creş In vederea întăririi respon secţia O.S.M, 2 din Combina arătat că şcoala, familia, insti O însemnătate deosebită are
Ionel Suciu. inginer şef coor terea productivităţii muncii. sabilităţii realizării sarcinilor tul siderurgic Hunedoara a Din trimestrul I al anului şco cretizat prin 'prezentarea unor tuţiile de cultură şi artă,, ar educaţia tineretului în spiri
donator al întreprinderii. In această perioadă s-au me de plan şi a disciplinei tehno lar 1967—1966, Io liceul din lucrări ale elevilor în vitrina cu mata. organizaţiile obşteşti — tul înaltelor idei marxist-le-
Productivitatea muncii a spo canizat pe scară largă opera logice se va asigura continui avut loc festivitatea de de Sebeş, numărul cercurilor pe o- expunere in rotondă, care a fost toţi factorii care au răspun niniste, al principiilor eticii
rit cu 1 la sută. faţă de nla- ţiunile cc necesitau volume tatea conducerii, supraveghe cernare a Diplomei de secţie bieete de studiu s-a mărit cu amplasată in holul de la eta deri in acest domeniu — tre comuniste. In acelaşi timp. or
fruntaşă in întrecerea socia
nificat. Realizările lunii ianu- mari de lucru, în montaj s-a rii şi execuţiei propriu-zise listă pe anul 1967. Cu acest incâ unul — cel plastic. înteme jul clădirii. Aici au fost expuse buie să-şi coordoneze efortu ganizaţiile U.T.C. sînt chema
are reprezintă 8 la sută din utilizat metoda preasamblării de către aceleaşi cadre ingi iat cu scopul de a depista apti lucrările în acuarelă ale elevu rile, pentru a participa cit mai te să manifeste atenţie şi căl
tudini artistice la elevi, cercul
planul anual. la sol a construcţiilor metalice. nereşti. tehnice şi muncito prilej, unui număr de 265 plastic îşi desfăşoară activitatea lui Eugen Munteanu. Ele dove activ la pregătirea tineretului, dură tovărăşească faţă de pro
muncitori, tehnicieni şi ingi
la îmbogăţirea profilului sâu
— Tabloul realizărilor dv Pentru centrări de piese sau reşti. Nu se vor admite schim neri, care s-au distins in lupta pentru stimularea acestor apti desc încereâri curajoase, o teh moral-spiritual. la dezvoltarea blemele care-i frămintă pe ti
reprezintă un început de bun confecţii metalice s-au folosit bări de personal decît In ca pentru realizarea sarcinilor de tudini, ţintind spre o primă for nică destul de avansată pentru sa armonioasă In ansamblul neri, să imprime diferitelor
începători, care constă în pen-
augur. V-am ruga să împărtă mijloace de mică mecanizare. zuri extrem de bine motivate plan şi angajamentelor, lî mare artistică a elevilor — ne-a activităţi caracterul preventiv
şiţi „secretul" acestui debut — Realizările de pină acum în astfel de situaţii se vor în s-a inminat insigna de Irun- relatat tovarăşul profesor Vio- suiaţia largă cu culoarea scursa. acestor factori educativi un rol educativ.
In prezent, in vitrină pot fi
promiţător... constituie o premisă favorabi tocmi acte de predare-primi- taş in întrecerea socialistă rel Tarţa, instructorul cercului. văzute figurine de ceară şi pa deosebit revine Uniunii Tine Incâ de la constituire, a con
— Propriu-zis e vorba de ac lă realizării ritmice a sarcini re pentru a se materializa con pe anul 1967. Intrueit elevii nu dispun de prea retului Comunist Unind în tinuat tovarăşul Ion Iliescu,
ţiuni organizatorice şi tehni lor de plan. Ce acţiuni vor mai cret răspunderile tehnice şi e Inminind preţioasele însem mult timp liber, şi pentru a nu rafină lucrate de Cornea Pavel rlndurile sale masa largă a ţi Uniunea Tineretului Comunist
ce privind organizarea şi ra fi întreprinse in viitor pentru conomice ne ale muncii, tovarăşul Şte stinjeni programul lor de bază. din clasa a Xl-o. Exponatele dez nerilor. U.T.C. reprezintă ca şi-a înscris pe stindardul său
ţionalizarea producţiei şi a ca planul lucrărilor de inves In sfîrşit. o ultimă măsuţă: fan Şoimoşi, preşedintele co ei lucrează acasă iar in şedin văluie reuşite încercări, atunci drul cel mai propice pentru de luptă drept o îndatorire
muncii. S-a extins pe scară tiţii să fie îndeplinit exem concomitent cu desfăşurarea mitetului sindicatului din ţele de cerc sini analizate lucră cind ele au vizat mişcarea („Cal valorificarea iniţiativei tinere de onoare educarea tineretu
mai largă sistemul de organi plar ? activităţii la cele două obiec combinat a arătat că in anul rile. neîmblînzi!” şi „Cal ?n liberta tului în organizarea propriilor lui in spiritul dragostei neţăr
zare şî conducere a producţi — Se va lărgi sfera de ac tive importante, laminorul blu- trecut, colectivul secţiei Activitatea cercului, in timpul te0), sau elemente decorative activităţi, pentru afirmarea sa murite faţă de patrie, faţa de
(„Vas ornamental", „Pocal").
ei pe baza metodei drumului tivitate a grupei de organiza ming de 1200 mm şi laminorul O.S.M.-2 a produs peste plan scurt de cind există, s-a con în viaţa socială şi politică a iŞtoria sa glorioasă şi de fău
erilic. Această modalitate de re ştiinţifică a producţiei şi de 800 mm. vcm desfăşura ac 17.847 tone oţel, iar econo N. S7ANCIU ţârii. ritorul sâu — poporul român.
lucru ne-a permis să depistăm a muncii in vederea îmbună ţiuni de asigurare a fronturi miile suplimentare la preţul Organizaţia noastră a consi
şi să valorificăm o bună par tăţirii sistemului general de lor viitoare de lucru. d<? cost ou depăşit 16.000.000 derat şi consideră câ forma
te din rezervele existente, să organizare şi conducere a pro Convorbire regizată de lei. rea conştiinţei socialiste a ti
ne organizăm fronturi de lu ducţiei, care să cuprindă toa A OAPC.A nerei generaţii are ca o com
cru bine armonizate Astfel ponentă esenţială educarea sa
s-a ajuns în situaţia ca. in patriotică, lată de ce conside
plină perioadă de eer. să lu răm o cinste şi o îndatorire
crăm în spaţii închise, bine Catalog de produse radioactive pentru organizaţia noastră să-şi
protejate împotriva frigului propună ca un important o
i.hiar şi acolo unde s-a lucrat 99G a l a ( i M biectiv cunoaşterea de către
in exterior, munca n-a suferit tineri a trecutului poporului,
prea mult din pricina frigu Primul catalog de produse aplicaţii în scopuri medica cunoaşterea istoriei glorioasei
lui Au fost efectuate pregă s - a ii radioactive purtînd marca le, producţia de astfel de ma noastre clase muncitoare şi a
tiri temeinice, s-a asigurat „IFA" s-a dovedit a fi de teriale a înregistrat un spor Partidului Comunist Român,
peste tot căldura necesară mare utilitate specialiştilor de peste 10 la sută. In a cunoaşterea realităţilor de azi
Menţionez că în toată luna ia d i n c u r s a din diferite întreprinderi şi cest timp, Comisia pentru ale ţârii. Organizaţiile U.T.C.
nuarie, cu excepţia zilelor în laboratoare care folosesc izo îndrumarea şi controlul uni vor cultiva tradiţiile de luptă
care temperatura a scăzut topi radioactivi. Elaborarea tăţilor nucleare a autorizat şi muncă ale oamenilor mun
mult sub normativele prevă Sosind in ţoro dinlr-o noua lui, de către un colectiv de incâ S6 de unităţi pentru a cii. fără deosebire de naţiona
zute in instrucţiunile de lu călătorie de producţie în A- chimişii de la Institutul de fi lucra cu izotopi radioactivi, litate, vor dezvolta si întări
cru. s-a muncit continuu şi tlontic, nova românească de zică atomică, a devenit ne iar alţi 110 ingineri, medici, în continuare unitatea şi fră
nu s-ou înregistrat stagnări de pescuit oceanic „Galaţi” n-a cesară in urma sporirii con cbimişti au absolvit cursuri ţia de nezdruncinat intre ti
producţie. Buna pregătire o mat acostat pentru descărca tinue a producţiei şi aplica le speciale de calificare în nerii români, maghiari, ger
lucrului. la obiectivele aflate re, ca pină acum, în portul ţiilor preparatelor radioacti manipularea şi utilizarea pro mani. sîrbi şi de alte naţio
in construcţie ne-a permis a- Galaţi, ci Io Tulceo, Io cheiul ve. a creşterii numărului spe duselor radioactive. Astăzi, în nalităţi Educarea noii atitu
sigurarca ritmică a echipelor şi modernului antrepozit frigori cialiştilor care lucrează in a ţară există circa 300 de uni dini faţă de muncă şi învăţă
brigăzilor cu materiale, fapl fic o cărui construcţie s-o cest domeniu. In ultimul an, tăţi care folosesc radioizotopi tură. faţă de proprietatea
ce a contribuit la folosirea datorită cerinţelor crescînde in diferite procese ale pro obştească, dezvoltarea entuzi
mai raţională a timpului de terminat recent. Vasul a în de izotopi şi preparate ra ducţiei, asmului. a hărniciei şi spiri
muncă. ceput descărcarea primelor dioactive, indeosebi pentru (Agerpres) tului inovator în producţie,
Un real stimulator al pro cantităţi de produse oceanice reprezintă unul din obiectivele
ducţiei în această primă lună aduse spre inmagazinare : principale ale muncii organi
l-a constituit urmărirea peri 1.322 tone peşte, ulei şi făi zaţiilor U.T.C. Contribuţia ti
odică a stadiului realizărilor neretului Ia construirea edifi
valorice şi chiar fizice Sarci nă de peşte. Cimenturi colorate ciilor sorial-culturale. la acţiu
nile de producţie au fost de nile de înfrumuseţare a ora
falcate trimestrial, lunar şi (Agerpres) şelor şi satelor, la lucrări de
săptâmînal. pînâ la nivelul Fabrica de ciment din Comarnic a început să producă pe îmbunătăţiri funciare. împă
cale industrială noi sortimente de cimenturi colorate : verde şi duriri. întreţinerea păşunilor,
negru. Realizate pentru prima dată in ţară, aceste mărci cu strîngerea plantelor medicina
rezistenţă iniţială mare (400 kg pe cm pătrat) sînt fofosite le. sînt obiective concrete spre
pentru lucrări de faţade şi ornamentale, indeosebi în con Transpunerea pe planşă a unui nou proiect implică o deosebită atenţie. Şeful bi care trebuie sa se îndrepte ac
strucţii de locuinţe. Pentru fabricorea lor a fost introdusă o roului proiectare dispozitive de la U. M. Cugiv, loan Lois, împreună cu proiectantul Mir- ţiunile menite să dea un cîmp
nouă tehnologie, care va asigura încă din aeest an o pro cea Ciceu. confruntă detaliile de proiect aşternute pe foiţa de calc. larg de manifestare iniţiati
ducţie de 10.000 tone cimenturi colorate. vei. hărniciei, spiritului gospo
(Agerpres) Foto : V. ONOIU dăresc al tineretului Uniunea
Tineretului Comunist are da
toria de a-şi propune drept
obiectiv de mare importantă
al activităţii sale promovarea
unei largi mişcări a tinere
ANACRONISMUL HIRTIILOR IN REŢEAUA T.A.P.L. şi tehnicii, iniţierea unor ac
tului pentru însuşirea ştiinţei
ţiuni diferenţiate în raport cu
vîrsta şi profesiunea tinerilor.
In condiţiile creşterii răspun
derii organizaţiei noastre pen
La T.A.P.L.. ca şi în oricare taurantului. Iată ce ne-a de Printr-o notă, serviciul co perci la preţul de 20 lei kg şi şi-au luat concediul pe 1967 tru organizarea si desfăşurarea
altă instituţie şi întreprinde clarat : mercial al T.A.P.L. atrage a a „decis" să se folosească ciu etc.. etc activităţilor cultural-artistice.
re de stat. se pune cu acuita — Vreau să subliniez că tenţia restaurantului să facă perci din import cu 170 de lei Desigur, la rîndul ei. şi con se Dropune preluarea de către
te problema eficientei econo prin natura muncii mele pro comandă pentru peşte proas kg, pentru câ aşa prevăd In ducerea restaurantului a expe U.T.C. a caselor de cultură
mice şi in acelaşi timp simpli fesionale şi a activităţii ce o păt. Comanda (şi nu numai strucţiunile venite de „sus” diat T.A.P.L. tot atîtea adre- ale studenţilor, caselor de
ficarea muncii administrative. desfăşor, sînt adept al con una) s-a făcut. Dar peşte nu Socotim de prisos tălmăcirea se-râspunsuri la notele pri cultură ale tineretului, studie
Aceasta deoarece unităţile trolului eficace, al îndrumă s-a primit. Iată deci o serie acestor „decizii". mite. rea posibilităţii ca. in viitor,
T.A.P.L., prin esenţa naturii rii competente, al evidenţei de scripte inutile. De asemenea, s-au dat dis Despre avalanşa de cores în răspunderea U.T.C. să se
lor. au mai mult o activitate clare, deoarece în sistemul Printr-o altă notă se comu poziţii, s-au scris note. circu pondenţe ce se întreţine, am afle si alte instituţii similare
practică decît tehnicâ-admia nostru de gestiune orice fisu nică restaurantului preturile lare să se dea spre consum avut o convorbire şi cu tov. — cluburi şi săli. spaţii anu
nistratîvâ. ră poate deschide o portiţă la specialităţi de panificaţie vinul casei. Dar vinul casei Bâlescu Marin. director, şi me destinate activităţii cu
Făcînd o investigaţie la două spre eşec Dar una este con ca : japoneze, covrigi etc Cul stă în pivniţele regiunii, iar Cornea Ştefan, şeful serviciu tineretul.
din unităţile T .A P L Deva. trolul eficace. îndrumarea mea ironiei este că localul nici hîrtiile la restaurantul „Tran lui comercial de la T.A.P.L Organizaţiile U.T.C. au da
restaurantele : „Transilvania" competentă, evidenţa clară şi nu ţine asemenea sortimente. silvania”. Nu vj se pare cam gre toria de a da activităţii dis
şi „Mureşul", am rămas im alta este acea „moară" a hîr- Lista cu „sortimentele” co Trecem şi la restaurantul oaie. sufocantă această cores tractive un caracter perma
presionaţi de excesul de hîrtn tiilor care macină timpul şi respondentei purtate intre „Mureşul". Răsfoim o mapă cu pondenţă ? Multă din ea pen nent, mai larg.
şi situaţii statistice determina nervii. La noi, zilnic se adu T.APL şi restaurant ar pu corespondenţă. Numărăm pes tru lucruri minore. Tn continuare, vorbitorul s-a
te de o anumită inerţie. nă o mapă de corespondenţă. tea continua. In loc să se fo te 100 de referate, note, de — Ni se cer şi nouă scripte. referit la sarcinile U.T.C. în
Restaurantul „Transilvania" — Ce corespondenţă ? losească mijloace mai simple cizii, liste etc. Toate poartă La rindu-ne. cerem şi noi de realizarea unui contact per
se bucură de prestigiul miilor — Instrucţiuni, indicaţii, cir şi mai rapide, contabilii, cal ştampile, semnături. La ma la unităţi. Studiem, analizăm manent cu tot» tinerii crea
de vizitatori. El prezintă o- culare. note şi aşa mai de culatorii, revizorii etc., scriu, joritatea din ele s-ar fi putut şi vedem câ oamenii ar tre tori. la râspîndirea In mase
norabll „cartea de vizită" a parte, pe care le primim şi fac note. dau decizii, ţinînd in renunţa înainte de redactare bui să facă mai mult comerţ şi a valorilor artistice clasice
alimentaţiei publice Ar putea la care sîntem obligaţi să răs chingile birocratice chiar şi Dăm cîteva exemple : in ziua mai putină scriptologie. Dar...? şi contemporane, la organi
pundem
insă suscita şi mai mult in iniţiativele bune. de 17 ianuarie a.c., pe adresa N-a sosit oare timpul cînd, zarea de concursuri, expoziţii,
teres în rindurîle publicului Ni s-a adus un maldăr de Luînd în seamă sugestiile şi restaurantului a venit o notă in locul numeroaselor hîrtii. festivaluri si alte acţiuni ar
consumator dacă. pe agenda hîrtii scrise : preferinţele mai multor clienţi, prin care T.A.P.L. cere un re in dosul cărora se ascund tistice
activităţii cotidiene, ar însene — Asta-i abia o parte din conducerea restaurantului a ferat din care să reiasă în ce mulţi din cei care zic câ-şi fac Sarcina ce revine U.T.C. de
ca preocupare majoră deser corespondenţă — ni s-a spus. Împrejurări „a dispărut" cu datoria, să se instaleze o mun a organiza activitatea sportivă
virea la nivelul cerinţelor mo Am luat un dosar la intîm- introdus in lista cu bucate tia cu sugestii şi sesizări. Al că mai concretă, la fata lo de masă in şcoli, institute de
derne şi nu după tiparul ca plare. Fireşte, nu pot fi re cîorbiţâ şi tocăniţă de ciuperci. tele : ...am fost sesizaţi câ vă cului. cu eficienţă practică învăţămînt superior si la sa
produse zecile de note. circu imediată ?
noanelor birocratice. A găsit şi sursa de aprovizio lipsesc alunele şi arahidele ; te. nrecum şi de a spriiini ac
Iarnă încremenită în calmul brazilor şi-n stinele pus- lare etc. Dăm cîteva pentru a Credem câ da i tivitatea organizată de sindi
Stăm de vorbă cu Pirvan se vedea cu ce-şi pierd timpul nare. T .A P L nu a fost însă câ orchestra face pauze prea cate în întreprinderi si insti
Fo(o : inc. S. FISSGUS Gheorghe, responsabilul res funcţionarii T A.P.L de acord să se cumpere ciu mari ; câ lucrătorii x şi y nu E. JUCU tuţii situează. în prezent.
(Continuare in pag o 4-a).