Page 37 - Drumul_socialismului_1968_02

y DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmbătă IC februarie 1908

Se face simţit astăzi un anumit snobism, ei nu veniră. / li căutară in şura in care
literar care preferă o proză pe cit de pre­ dormeau. Şi nu-i aflată. / Veni iar seara.
tenţioasă, pe atît de lipsită de consistenţă / Şi ei nu sosiră. > Trecură nopţi. / Şi ei
şi viabilitate. Circulă prin aceste schiţjşoa- nu veniră, j Zile ' Şi ei, nu veniră. / Nu,
re un soi de personaje suspecte, abulice şi veniră, nu veniră, nu veniră. 1 Nu ven...
ostentativ introspecte, bintuite de. tot felul / Pe poarta primăriei cineva desenase o
de angoase si —■ mai ales ! mari consuma­ zvastică. Aerul era brun". („Brun"). Alteori,
toare de băuturi exotice cu nume pitoreşti schiţa debutează abrupt, avînd alura ino­
Este tributul — de altfel firesc insă, tot centă şi gratuită a folclorului de. copii
allt de firesc, sortit uitării — pe care, in pentru ca apoi. brusc, să fim. puşi în faţa
toate timpurile, unele cercuri de scriitori. unei realităţi acute ca un frison — fascis­
in special tineri, au ţinut să-l plătească mul devorator şi apocaliptic: „Hei tu, Mel-
modei literare. Deşi cu o activitate prodi­ tica ! Pog-conopog ! Caraganga-caranga f
gioasă, îndeosebi in genul scurt, deşi re­ Nu lasă urme! Vine din locul unde nimeni
ceptiv la nou, experimentind el însuşi for­ nu zice bună ziua ! Mă auzi ?! Zatca batea !
mulele prozei moderne, Vasile Rebreanu, Uturisutur, bre! Chimarcin ! Uşti-baba!
nu s-a lăsat sedus dc modă, ci — intuind Nazpa-nazpa ! Nacarate ! Pognana ! Napami
La Gurabarza există un e- perisabilul — s-a situat întotdeauna în sfe­ Caunga ' De ce nu răspunzi ? Ripiri ! Cia-
diliciu de cultură care se im­ ra literaturii cu valori general şi etern u­ ungă! Tripia-Stirpii! Lipitură dc. noapte f
pune prin eleganţa arhitectu­ mane. Zvastică ! / Şi. atunci s-a oprit. Era pc. un
rală. prin linia moderna a in­ cal mare. urca dealul. Acolo era o cireada
terioarelor, prin întreaga-i de vaci. fătate intii, cu viţeii alături A
construcţie Despre acest edi­ scos paloşul şi le-a tăiat capetele, le-a scos
ficiu s-a discutat şi se discu­ inimile" („Uite-o!").
ta. polemica rotindu-se în ju­ Ar fi greşit sâ se creadă câ rilor (MARI A BANFI, pro­ în unele bucăţi cum sint şi cele, citate
rul invariabilei întrebări ; „De la clubul din Gurabarza nu fesoară). pină aici, lirismul rămine aproape pur. In
ce s-n construit acest club la se munceşte, nu există inte­ — E şi problema turneelor, altele, el sc concentrează, dens şi plin de
Gurabarza. cînd în Brad era res Pot fi enumerate forma­ care sînt slabe şi puţine. Spec­ semnificaţii, în jurul unui nucleu epic mai
mult mai oportun ?". Deşi dis­ ţiile care activează aici (fan­ tacole locale sînt şi mai pu­ mult virtual. O astfel de proză este „Mar­
cuţia nu mai poate repara o fară. taraf, brigadă artistică, ţine (ALEXANDRU SCHMI- şul", in care cititorul descifrează, dincolo
greşeală, petrecută cu ani în echipă de dansuri), precum şi LER, medic, directorul poli­ de sit\iaţia cumplită a personajului, o no­
urmă, ea continuă şi azi. Un cercul de vioară (care îşi ore clinicii S.M.S. Crişcior) Ultima sa carte. „Marşul", vi.ne in spri­ tă de emoţionantă solidaritate umană Poa­
lucru însă nu se discută. Ce o orchestră a sa), cercurile de — Calitatea spectacolelor u­ jinul acestor aserţiuni cu atît mai mult cu te cea mai reuşită piesă a volumului în
s-a făcut sau co se face pen­ chitară şi balet. (Aceasla din nor turnee e diferenţiată de cît este un volum, selectiv, alcătuit din schi­ ceea ce priveşte profunzimea semnificaţiei,
tru ca acest edificiu să-şi aibă urmă figurează doar pe hîr- cea oferită în oraşele mari ţe scrise in diferite etapa de creaţie, reu­ rămine însă ..Foşnetul". Pusă sub semnul
personalitate, să se impună tie. De la deschidere — în lu­ (LUCIA FELEA), iar de tur­ nite acum pe baza criteriului tematic, ceea versurilor eminesciene. „Şi dc-aceea tot. ce
printr-o activitate demnă dc na noiembrie — instructorul neele de operă şi operetă sin- ce conferă cărţii unitate şi echilibru. mişcă-n ţara asta. riul. ramul...." s.a.md.,
ţinuLa şi scopurile sale ? S-a cercului, tov. Titus Burducea. tem de-a dreptul vitregiţi (LU­ O primă constatare care se impune astfel schiţa este expresia artistică deplină a ideii
realizat vreo astfel de acţiune s-a întîlnit cu elevii doar o CIA CLEŞIU). încă de la început este aceea că selecţia şi solidarităţii definitive dintre omul şi na­
culturală care să-i îndemne singură dată — în decembrie — Eu cred câ şi populari­ ordonarea materialului a fost guvernată dc tura acestui pămint în faţa agresorului
chiar şi pe brădeni să parti­ De atunci, conducerea clubu­ zarea manifestărilor e defec­ un foarte sigur simţ al valorii. Aşa sc ex­ Simbolul, \itiiiznt cu virtuozitate şi logi­
cipe la desfăşurarea ei în clu­ lui şi 22 de copii îl aşteaptă tuoasă Pină şi în jurul unor plică şi faptul că unele proze îşt dezvăluie că artistică, îmbogăţeşte semnificaţiile, ca
bul din Gurabarza ? eu... încredere). programe de televizor (piese, acum, la această rcîntîlnire. noi virtuţi ar­ in acest final, din ,,Cinc îmi va dărui di­
— Da — ne spune direc­ Cu formaţiile artistice, clu­ emisiuni interesante), se poate tistice, noi sensuri şi implicaţii general u­ mineaţa ?", unde se conturează intr-o ima­
face o popularizare. De ce te­
torul clubului, tovarăşul bul a făcut deplasări la cămi­ levizorul sâ intereseze publi­ mane. Un singur exemplu. Scuna bucată gine vizuală asemănătoare prin forţa de
GHEORGHE BUCUREŞTEA- nele culturale din Luncoiul de cul numai la meciul de fot­ intitulată „Schiţă" a fost redusă, la prima sugestie cu imaginea cinematograf ied : „De
NU. Jos şi Cwrechiu (noiembrie) la ei apariţie, de către un comentator (Vaieriu patru zile şi. dc patru nopţi fasciculul de
Bucureşci (decembrie), lo Vaţa bal sau la „Evadatul", cînd
— Da — ne confirmă şi to­ şi Căinel (ianuarie). A dat sînt atitea emisiuni rle presti­ Cristca) la o singură frază, uluitoare prin lumină fi ardea faţa, restul corpului H era
varăşul TiANASE FEIER. res­ spectacole şi la sediu, cu pri­ giu ? (ELENA FLORUŢA) lipsa de comprehensiune: ... o femeie sc învăluit in întuneric. Şt cum stătea ni faţa
ponsabil cultural in comitetul lejul festivalului „To slăvim, Aici s-nu făcut şi se pot face spală şi scriitorul, foarte dagajat, notează : albă în lumină, cu lumina inconjui indu-i
sindicatului de lo I M. Barza Republică iubită" şi a confe­ lucruri frumoase. Trebuie, în­ „un şarpe se prelinse din pîlnia duşului st.rins jumătatea gitului, capul lui părea a ­
Au fost asemenea acţiuni. De rinţei sindicalului de la I. M. să, iniţiativă, oameni inimoşi, In realitate „Schiţă" este una dintre cele şezat pe o imensă tai:ă neagră“ . Turnura
pildă, „Concursul cu public", Barza. Spectacolul prezentat în bunăvoinţă. mai explicite luări dc atitudine împotriva discret, satirică („Paznicii", „Deruta") sau.
organizat de Radioteleviziu- seara zilei de 20 ianuarie se Din părerile localnicilor se violării brutale la care puritatea şi can­ viziunea fantastic-terifiantă („Schiţă",
nea română. spune câ s-a bucurat de suc­ desprind adevăruri incontes­ doarea au fost supuse in faţa invaziei fas­ „Muta pdm-întului"I justifică apropierea pe
— Atît ? ces. Totuşi, spre final, specta­ tabile Conducerea clubului, ciste. In acest sens, „Schiţă" este îndea­ care o face Al Oprea In recentul său vo­
— Ştiţi, depinde de calitatea torii s-au împărţit In două : activiştii culturali, cunosc a­ proape înrudită cu „Brun", „Uite-o!". lum între Vasile Rebreanu şi Pavel Dan,
spectacolului — ţine sâ sub­ jumătate se rcsti âscserâ în sa­ ceste adevăruri. „Mînzul", care se opresc asupra aceluiaşi dovedind totodată largile posibilităţi, artis­
linieze tovarăşul Feier. Totuşi, la televizorului ! E un aspect Dc ce aşteptaţi să vi sc o- aspect: floarea faţă-n faţă cu cizma teuto­ tice ale autorului volumului „Marşfil".
după părerea mea, clubul nos­ care ne obligă sâ amintim ac­ fero „metode", forme ? nică. Formal, ne aflăm in faţa a ceea ce, cu- Deci. după cartea lui. Ganu. Rădulcscu de
tru îşi are personalitate... Dar tiviştilor culturali de la Gura­ Iar dumneavoastră, mii dc un termen de fapt impropriu numim „pro­ care nc-am oefipat la i:rnmea ei. un nou
sala e mare, nu poate fi în­ barza că formaţiile Clubului salariaţi ai I.M Barza, n-nveţi ză p o e t ic ă D e multe ori. schiţele lui Va- volum cu proză dc război, un nou volum
totdeauna plină.. Nu s-a în- sindicatelor din Deva âu pre­ nimic de spus despre edificiul sile Rebreanu sint adevărate poeme in pro­ al rezistenţei antifasciste vine să demon­
timplat, însă, sâ avem acţiuni zentat, în localitate, al treilea dc cultură, construit anume ză. poeme pină şi sub aspectul grafic. al. streze încă o dată că — in ciuda sceptici­
fără spectatori (!). spectacol cu programul „Lo spre a găsi în c 1 ambianţa u­ punerii în pagină, pc care spaţiul nu nc lor teoreticieni de cafenea — orice temă rd-
Urmărim programul de acti­ hanul tinereţii11 cu casa închi­ nor plăcute ore de agrement ? permite să-l reproducem aici ca atare ; mine actuală sub condeiul unui autentic
vitate spre a găsi acţiuni care să. Devenii se întreabă cînd Puteţi trece zilnic prin faţa „Intr-o seară, perechea sălbatică nu mai so­ mtist.
sâ vorbească despre această vn avea loc un nou spectocol? acestui lăcaş, fără a avea cu­ si. / Trecură douăzeci şi patru de orc. / Si RADU C lO liW U
personalitate a clubului, de a Cheia acestui succes ? Perso­ riozitatea de a afla ce se pe­
cărei existenţă încearcă sâ ne nalitatea clubului, ciştigală trece dincolo de zidurile Iui ? Şibot. Monumentul ridicat in memoria biruinţei lui Paul K B ia M v n o H a E a H B B a m a M B iv
convingă tovarăşul Feier No­ prin calitatea spectacolelor De ce aşteptaţi să-i dea alţii Chinezul asupra turcilor, din 13 octombrie 1479.
tăm cîteva : „3 ianuarie; jocuri formaţiilor de amatori ! personalitate, cind e clubul
distractive — şah, table, rum­ dumneavoastră ?
my. biliard, tenis de masă. vi­ Şi la Gurabarza s-au dat LUCIA LICiU
zionare la televizor (N.A — spectacole de succes: cel or­
masa de tenis lipseşte, se in­ ganizat de Radiotcleviziunea
stalează numai vara, afară) f> română sau cele prezentate
ianuarie : filmul artistic „Des­ de liceul şi şcoala generală
coperirea lui Jullen Boli" ; 7 din localitate Ultimele spec­
ianuarie : jocuri distractive — tacole ale liceului, din 21 şi
şah, table, tenis de masă (?!) 24 ianuarie, s-au bucurat de
etc., etc., etc ; f) ianuarie : re­ prezenţa unui numeros publict
cenzia romanului „Baltagul” 600 de spectatori. Localnicii II
de M Sadoveanu ] 10 ianua­ îşi amintesc cu plăcere de ser­ IB
rie ; jocuri distractive — şah, bările şcolii, devenite tradiţio­ II Se discută mult despre efi­ Deseori acest public, tn într-un cenaclu în acest caz
table. etc,. ctc., etc. ; 11 ia­ nale. Ne oferă rle fiecare dată II cacitatea «cenaclurilor literare, special în cenaclurile literare, e sâ întrebăm pe acel cenaclist
nuarie ; seară pentru tineret. un spectacol inedit — ne măr­ II importanţa şi prestigiul lor. are, voit poate, o optică gre­ caic spune că un autor es(e
Medalionul „Al. I. Cuza* ; 17 turisesc localnicii. La ultimul II Vizăm numai cîteva aspecte şită, constituind astfel una scos din uz. dacă a asimilat o­
ianuarie t recenzia lucrării „O spectacol, gimnastica artistică, || Izvorît din dorinţa de o eon­ tizare a intenţiilor şi verifi­ Poezia contemporană ; — ll din cadrul cenaclurilor din din multele probleme care se pera scriitorului care-l atrage.
invitaţie, după miezul nopţii"... dramatizarea „Crin cel frumos ii tribui lo stimularea, orienta­ cării potenţiale El va consti­ Creaţia epică legată de tre- II Deva. Hunedoara, Alba lulia. ivesc în cadrul şedinţelor de De multe ori se afirmă câ şi
Ne oprim aici. Restul acţiu­ şi ciobănaşul1’, suita de dan­ li rea şi promovarea genului tui, în acelaşi timp. un în­ cuiul de luptă de pe aceste II fiindcă se pare câ peste tot cenaclu. Există o anumită curentele literare sînt depăşi­
nilor (dacă pot fi numite ast­ suri moţeşti sau piesa „Sc va || dramatic, colectivul experb dreptar şl laborator pentru în­ meleaguri ; — Prezentarea l| se ridică mereu aceleaşi pro­ tendinţă, izvoritâ dintr-o au­ te. Dar pentru a avea o cul­
fel). sint aproape similare cu juca data viitoare", au pri­ |; mental de leotru de pe lingă treaga muncă artistică in tea­ piesei „Lovitura" de Sergiu II bleme. toapreciere. dintr-o supraelo- tură temeinică, pentru a avea
cele consemnate. Să analizăm mit adeziunea întregului pu­ II Casa regională a creaţiei trul de amatori, fiind recep­ Fărcăşonu ; — Un spectacol il Se ştie câ pentru un artist, eiere a propriei persoane De cunoştinţe sistematice trebuie
care dintre acestea s-ar putea blic. || populare din Deva, vine în tiv tuturor solicitărilor şi su­ permanent de sunet şi lumină l| fie el poet. prozator, critic li­ multe ori creatorul, vâzîndu-şi cunoscute toate curentele. Pe
ridica la înălţimea unei ma­ Aşadar, prin spectacolele II intîmplnarea acelora care vor gestiilor prezentate. la Castelul Corvineştilor ; — 18 terar sau dramaturg, confrun­ numai propriul „eu". propria ce s-ar putea întemeia un
nifestări care sâ stîrnească in­ prezentate, şcoala şi-n ciştigat II so-şl aducă o contribuţie cît Prin creşterea nivelului de Prezentarea celor moi valoroa- l| tarea cu publicul este piatra creaţie, uită că In jurul lui membrii al cenaclurilor lite­
teres, să invite publicul. Reci­ prestigiu. Ce-i lipseşte clubu­ II de modestă în mişcarea dra- prezentare a spectacolului, va se momente din dramaturgia || de încercare, faptul de cea sînt şi alţii care îşi au „eul* rare care susţine câ existenţia­
tim programul. Nu avem ce lui sâ se ridice la ţinuta cu­ II matîcă contemporană. Stu- încerca să contribuie la for­ universolă contemporană ; — !î mai mare importanţă în e­ lor, creaţia lor. concepţiile lismul este cel mal „la modă",
analiza. O singură investigaţie venită ? II dioul îşi propune să desco- marea şi permanentizarea u­ Sprijinirea diverselor acţiuni |g voluţia sa viitoare. O operă proprii şi. persiflînd. arun- dacă nu cunoaşte sâ 2icem an­
este concludentă. — Eu cred că-i lipsesc oa­ jl pere şi să încurajeze creaţii - nui public mereu dornic de a şi manifestări ocazionale. j| numai atunci iese din anoni­ cîncl cuvintele fără a fi în tichitatea. literatura şi filozo­
— Cum s-a pregătit şi rea­ meni competenţi — ne măr­ jl Io originale ale acestui gen fi solicitat la dezvoltarea şi Prin existenţa şî însăşi me- II mat cînd această confruntare prealabil gindite, pot jigni fia ei. Putem vorbi de opera
U de pe întreg cuprinsul hune-
lizat acţiunea din 17 ianuarie, turiseşte prof. IONEL GOL- doreon. El va reoliza o îndru- continuarea unei tradiţii inci­ nireo so. colectivul rămine în lî cu publicul s-a săvîrşit. Nu­ plnă şi pe cei care le apre­ lui A Camus „Le mytho de
recenzia lucrării „O invitaţi? CEA, ce) core pregăteşte pen­ Jl mare a talentelor în toate piente permanenţă deschis tuturor II mai atunci tinârul începător ciază creaţia Tendinţa de a Sisyphe'1 dacă nu ştim cine
după miezul nopţii" de Hara- tru club (dar nu la iniţiativa In acest an, colectivul ex­ celor care au ceva de spus în | sau artistul autentic poate ţine în umbră pe cei din jur e acest Sisif ? Câ vom ajun­
lamb Zincă ? acestuia), un concurs gen „Cine II compartimentele artei specta- perimental de teatru îşi pro­ arta dramatică prin idei, in- | spune „aceasta e opera mea". se face tot mai simţită în rîn- ge la înţelegerea operei prin
ştie, cî.ştigă" — „Avram lăn­ terpretări. lucrări dramatice ) Oricare dintre creatori, are durile cenaclişlilor şi nu poa­ cronicile literare este cu totul
— Asta am realizat-o cu co­ ([ colului, organizindu-se manî- pune ;
piii. în sala televizorului. De cii, craiul munţilor". II festări cu o bogată varietate — Prezentarea unor recita­ originale şi concepţie asupra j nevoie de părerea, sugestiile, te duce decît la dezbinări, cu­ altceva. Si. de altfel, cronici­
obicei cu ei organizăm recen­ — Consider — ţine să adau­ ll de gen, pentru a se acorda luri de poezie, avînd ca su­ spectacolului. de aprobarea şi cuvintele de vinte grele şi. în cele din ur­ le literare nu fac de obicei o
ziile ge profesorul NICANOR SI- || astfel posibilităţi de concre­ admiraţie ale acestui judecă­ mă, Ja formarea unor „cercuri analiză completă ci constată
N A — Sînt binecunoscu­ MINEL, directorul liceului — biect lirica lui Lucian Blaga ; LIVIU NICOLA i î tor. cîteodntâ bun, cîteoda- vicioase1'. Se încheagă astfel numai anumite sensuri, moti­
te cărţile lui Haralamb Zincă. că In nctivîtatoa clubului sînt 1 în jurul fiecărui poet. proza­ ve. Cu o cultură revuistică, nu
Sâ fie oare ,,() invitaţie după atraşi prea puţini intelectuali tâ aspru, care este publicul. tor. dramaturg, cît de cît scli­ se poate face mare lucru, se
miezul nopţii" dedicată ace­ din Gurabarza. întreprinderea pitor. un anumit cerc peste pluteşte la suprafaţă şi adîn-
lora cu care se organizează, are un mnre număr de sala­ care cel admirat domină ca un cimile rămîn necunoscute.
de obicei, dimineţile de bas­ riaţi. Prin grupele sindicalo idol. Din aceasla n-ar fi ni­ în concluzie — şi de aici
me ? Ne îndoim Şi încă o cred că s-ar putea renliza lu- mic râu. dacă lucrurile s-ar altă problemă — ..dănmâto-
precizare. Acţiunea figurează rruri frumoase. opri aici S-ar face astfel un rii de statui14 după ce distrug,
ca realizată la blocul 1 nefa- — Sâ se organizeze progra­ schimb rle opinii mai ordonat, lasă locul gol. Probabil nu­
milişti, în prezenţa a 40 de me rare plac, care antrenează. mai gîndit şi deci mai folosi­ trind speranţa că cei o mînă
persoane... Noi am organizat citeva pe tor ''enacluiui. Râu! constă în de admiratori din jurul lor o
faptul că aceste cercuri îşi a-
. Şi maî vorbim de perso­ tema regulilor de politeţe, cu sumâ hegemonia, nerecunos- r.ă le înalţe statui $i. dacă
nalitatea clubului. rezonanţă în rîndul spectato­ cînd existenţa celorlalţi şi de nu se iveşte această speranţă.
sp încoronează ei înşişi genii.
la individ se ajunge la un grup Nu trebuie sâ maî existe
de oameni cu aceleaşi tendin­ tendinţa de a ţine în umbră
ţe de a ţine în umbră pe alţi pe cineva, fie el chiar şi un
indivizi, pc alte grupuri. De simplu cititor E bine ca cei
aici pleacă tonte neînţelegerile care conduc cenaclurile lite­
dintr-un cenaclu
rare din Deva. Hunedoara, A l­
Un anumit, cenaclu (poate cu ba Iul ia sâ aducă din cînd in
o tradiţie mai bogată, care rlnd aminte cenacliştilor că
a dat autori valoroşi în lite­ publicul nu e un factor ne­
ratură) are tendinţa de a do­ glijabil în evoluţia lor. Nu în­
mina prin cuvintul membrilor totdeauna publicul a gustat o­
lui celelalte cenacluri Ne în­ pera unui artist, aceasta depin-
trebăm dacă nu se poate pune -îlrtd de mai mulţi factori. Se
Tarabă sau un rezumat de miner în apropiere, şl luase nu H 1 capăt acestor Imbolduri de a mai spune câ masele vin u­
te ridica asupra altuia. Mult
bazar, cum vreţi so-i spuneţi, se demult leafa. A venit apoi cu mai folositoare ar fi discuţii­ neori cu mult în urma unuf
aHo la ance tiig mai ca lumea, femeia lui so-i cumpere un dor. le tovărăşeşti. Un schimb de creator. Dar nu toţi creatorii
ba. moi mult decît otît, mai nou Şi, intr-adevăr, bărbatul şi-a în­ opinii este mult mai binevenit se pot încadra umăr la umăr
apare la marginea pieţei şi tins mina spre o agrafă albă, şi mai folositor atît cenaclişti- cu masele. Cel care au ima­
unop
ginaţie bogată, spiritul
miercuri sou sîmbâtă. Dacă trec frumoasă, core pe mormanul a­ lor cît şî creatorilor, decît o vizionari, şi creează cu mulţi
pe-acolo, mă opresc şi eu o grafelor negre, semăna cu un continuă persecuţie care nu
clipă lingă măsuţa încărcotă cu nufăr solitar pe un lac cernit. are ca obiect de discuţie de ani înainte de a ajunge ma­
de toate şi încerc să cuprind Bărbatul lua agrafa albă şi, cu multe ori opera ei persoana ? sele sâ le înţeleagă opera, voo
cu o singură privire noianele de mişcări stîngace, dar cu o ne- fi ajunşi cîndva, totuşi.
nasturi, pixurile care după ce sfirşită delicateţe, o prinse în O altă problemă care se Pentru aceasta nu are nici
te-ai semnat cu ele de două ori părul femeii. Femeia cum fusese (ace simţită în cenaclurile li­ un rost poza de „neînţeles"*
nu moi scriu în veci, ochelarii astfel cuprinsă între braţele băr­ t e j i s s js t e terare o constituie falşii ..dă- Chiar genii fiind, această ca­
rîmâtori de statui". Din ce in
a căror port te poate expune batului, îşi întoarse capul şi, ca ce mai mult îşi fac lor discu­ tegorie de „neinţeleşi" vor fi
unor efecte de lumină, cu rezul­ o mulţumire fără grai, a trimis v< vj ţiile prin care cîte un ccna- ajunşi din urmă şi atunci cei
tat deseori dezastruos, agrafele către omul ei puternic şi gentil elist, clin spirit de frondă, se care vor ajunge la „turnul de
de toate felurile, pieptenii gal­ un suris, cel mai senin din cîte ridică şi neagă valori naţio­ fildeş11 al lor vor spune la fel
beni şi roşii şi, Io loc de cinste, am văzut vreodată. nale sau universale unanim ca unii din membrii cenaclu­
balerina de ipsos, a cărei pro­ Privindu-i, mi-om amintit un rilor din Deva. Hunedoara,
totip avea pe vremuri cele maî film supercolor, cu supervedete recunoscute, sub motivul că Alba lulia, Orâştie. Sebeş etc.
nu se mai încadrează în vi­
superbe linii din lume. dor a şi cu un subiect supcristoric. Un ziunea actuală a literaturii, că că sînt „demodaţi" ? Unde am
cărei descendente, respectiv cea rege francez (ci ne -1 ţine minte nu mai sînt moderne. Oare ajunge astfel dncâ noi înşine
în cauză, îşi acumulase peste numele ?) într-o secvenţă aşează, scriitorii denigraţi, In care se sintem In stare sâ negăm va­
şolduri toată vîrsta imaginară o în părul seducătoarei amante, o aruncă cu pietre. în timpul lor lorile unanim recunoscute.
suavei înointoşe. Există în acest diademă cu nestemate cit pum­ nu au fost moderni ? Nu au „Pietrele rămîn oricîtă apă ar
gest de nemărturisită şovăire, cu nul. Amindoî zîmbesc fotogenic, deschis noi drumuri în lite­ trece", spune un vechi pro­
care zăboveşti în faţa tarabei, iar amanta regală, întoreîndu-şî ratură. nu au adus noul ? De verb Pentru a nu mal face
ceva din nostalgia copilăriei, capul printre braţele regale, spu­ dintr-un cenaclu un cimp de
cînd stringeai ban cu bon să-ţi ne un „menşi" mut pentru da­ ce sâ spunem că un Emines- bătălie pentru pasiunile unor
cu. Coşbuc, Arghezî e demo­
cumperi cu ei bucuria efemeră rul regal. M-a surprins identi­ dat ? Cu tot spiritul de fron­ persoane ar fi bine ca toate
a unui fluier de zahăr. tatea gestului, a poziţiei capu­ dă al unor cenaclişti. valorile tendinţele de autoelogiere sâ
Deseori toraba îţi furnizează lui. o braţelor. Şi totuşi. .. Ceva rămîn valori şi istoria litera­ dispară şi. în locul lor. al dis­
intîmplărl de un nebănuit lirism. totuşi era altfel. Do, gestul in­ turii le consemnează. Că u­ cuţiilor pătimaşe, sâ revină
Am văzut nu demult o femeie tr-adevăr ero identic, numoi că nora nu le maî place Dalzac, discuţiile tovărăşeşti, de înţe­
destul de tînăro, însoţită de un sentimentele reflectate erau mult Ifugo. Tolstoi, Sadoveanu. Re- legere Bineînţeles câ nu se
bă/bat de vreo 35 de ani, oprin- diferite. Un gol Imens în surî- renunţă la schimbul de opi­
du-sc în faţa bazarului Dar în sul fotogenic, dragoste şi cre­ breanu şi preferă pe Jeam=s nii, dar părerile cenocliştilor
acest fopt nu e încă nimic deo­ dinţă in cel din foţo tarabei Ni­ Casa de cultură Joyce. Camus, Kafka, J. P. să vizeze opera şi nu persoa­
Sartre şa e o altă problemă.
sebit Totuşi, mînot de o curiozi­ ciodată n-am înţeles mai bine na. Lipsind polemicile dintre
tate inexplicabilă, m-am oprit şi chcstiunco conţinutului şi a for­ din Hunedoara. Depinde cum au reuşit sâ în­ participanţii la cenaclu atît
eu. l-am privit Nu erau oră­ mei ţeleagă o anumită operă, cum publicul cît şi cei care scriu
şeni, dar nici săteni nu mai Foto : V, ONOIU au asimilat opera. Lucrul cel vor avea numai de ctştigat.
erou. Bărbotul fusese probabil Al. COVACI
mai bun care se poate face AUGUST!» IUSTIN