Page 4 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI iot t februarie 1MB
Vizita tovarăşului LUPTE VIOLENTE
llie Verdeţ în Anglia IN CENTRUL SAIGONULUI
LONDRA 31, - Coresponden de Dovid Young şi Lloyd Jones.
tul Agerpres, Liviu Rodescu, adjuncţi oi directorului generol • PATRIOŢII SUD-VIETNAMEZI AU Ba Trung, unde se află un car
tronsmite : Miercuri dimineoţa, ol Corporaţiei britanice a oţe ATACAT AMBASADA STATELOR UNITE ŞI tier dens populat şi cartierul
tovarăşul llie Verdeţ. priin-vice- lului, şi de conducători ai Ba Queo. Agenţia France Pre
preşedinte ol Consiliului de Mi Combinatului „Spencer". Experţi PALATUL PREZIDENŢIAL. sse iransmite. câ in trei sec
niştri, conducătorul delegoţiei şi specialişti din uzină l-au în • CLĂDIRILE GUVERNAMENTALE SÎNT toare din îm p re ju rim ile aero
guvernamentale române. însoţit soţit pe oospeţi prin secţiile prin po rtu lu i saigonez Tan Son
de Mihoi Morinescu, ministrul cipale. A fost vizitată otelăria, BOMBARDATE CU MORTIERE. Nliul. luptele continuă.
industriei construcţiilor de mo laminorul de toblă Io cold şi la A tacu rile violenle declanşate
şini, şi de o Iţi membri oi dele minorul la rece W A S H IN G T O N 31 (Ager G rupu ri de patrioţi, care tiu m iercuri de p a trio ţii sud-viet-
gaţiei, o sosit Io Monmouth, in Conducerco uzinelor o oferit pres). Corespondentul din pus stâpiniiT pe unele puncte namezi au cuprins 14 din cele
sudul Wolesului, unde o vizitat un dejun în cinstea delegaţiei W ashington al agenţiei France din oraş. au conlinunal să IC provincii din Delta Mekong
Combinatul metalurgic „Spen- guvernamentale romor.e Presse relatează <ă ştirile p r i bombardeze clă dirile guverna şi â provincii din partea de
cer", ol Corporaţiei britanice o In cursul după amiezii, dele- vind luptele violente ce au iz mentale cu obuze dc mortiere. nord a V ie tn a m u lu i de sud.
oţelului - orgon de stat, care goţio o plecat pe coleo oerului bucnit chiar în centrul Saigo- C’u loale ordinele excepţionale Detaşamentele F N E. au la n
coordonează activitatea între Io Bembridge, în Insulo Wight, nu lu i au provocat in rin d u rile dale de comandamentele m i sat atacuri puternice asupra
prinderilor metalurgice naţiona unde o fost solutolo de F. R. cercu rilo r compctenlc am e ri litare american şi saigonez, u n ită ţilo r armatei americane
lizate Delegaţia a (ost însoţi Britten şi D. Normon. directorii cane ..o surpriză completă, c starea de con ftizie i'ra genera dislocate in 9 centre p ro v in
tă de Vasile Pungon, omboso Fabricii de avioane uşoare de nclinişle serioasă si o neîncre lă m iercuri dimineaţa. Agenţia ciale în lic caic Da Nang şî
dorul Republicii Socialiste Româ pasageri „Britten Normon". dere (ol mai marc in e fi France Presse scria că „dea Pleîkn. A genţiile de presă a-
nia Io Londra şi sir John Chod- Seara. M. Selwyn. preşedinte cacitatea dispozitivului mi li 1 a r supra Saigonului zboară g ru uunţă râ în oraşele Kue. Quang
wick. ombasodorul Morii Brita le Consiliului regional ol Insulei american din Saigon ca şi din puri de elicoptere la mică în ă l Chi. Quang Nham si Tam K u
nii la Bucureşti. Wight, a oferii un dineu in cin- restul V ie tn am u lui de sud". ţime în ju ru l ambasadei şî se desfăşoară lupte de stradă.
Delegaţia a fost întîmpinotă steo oospeţilor români P o triv it agenţiei, „ocuparea, postului rlr radio A lte grupuri Pol civil re la tă rilo r corespon
chiar temporară, a curţii A m de elicoptere se îndreaptă că dentului din Saigon al agen
basadei Statelor Unite de la tre îm p re ju rim ile Saigonului. ţiei ReiHor. aerodrom urile ba
Saigon, este o grea lovitură unde aeroportul principal si zelor m ilita re de la Da Nang.
Sesiunea Camerei Populare SUEDIA. — Micul Svante Jansson, din fotografia de mai morală dală am eiîcaniloi mai m ulte posturi m ilita re a Clui Lai, Fii Rac au fost supu
această
„D e sp ic
se unui puternic fir de m ortip-
fortăreaţă
mericane au fosl atacate". Do
sus, locuitor in virstă de 12 ani ni localităţ ii Borlânge este
de pe acum student, urmind ro in anul rare vine să-şi în com plet nouă. dotată cu ceie si un comunicai oficial saigo- i o. lu n u ri şi rachete P o trivit
declaraţiei unui purtător de cu
mai moderne dispozitive
de
nez anunţă că s-a restabilit o r
a R.B. Germane cheie studiile la universitatea din Gothcnburg (facultatea de securitate se a firm a câ este ab dinea în jurul pa latului prezi roportul fim Oicn Moa au (osf,
vin! m ilita i -american, pe ae
matematică).
solut inexpugnabilă şi cu toa
denţial, agenţia France Presse
te acestea partizan ii au reuşi» relatează că schim burile dc distruse şi avariate mai m ulte
BERLIN 31 - Corespondentul a acestor două stole". Vorbito să pătrundă re la tiv uşor in focuri continuă Numeroase avioane.
Agerpres, St Deju. transmite : rul a relevat opoi importanţa curtea ambasadei. Necesitatea clădiri şi vehicule sini: incen
U. R. 5. S. — La sfirşitul a- Miercuri, la Berlin ou incepul de a se recurge la elicoptere si Lupte indii iile continuă sâ
oului tiecut, a fost semnat luciările sesiunii Cometei Popu stabilirii unor reloţii normale şi Restabilirea relaţiilor diplomatice la paraşulişti pentru apărarea diate pe străzile care înconjoa a se desfăşoare la Pleiku şi K on-
o unei colaborări intre cele doua
ră palatul. Postul de radio
protocolul privind schimburile lare a R D. Germane, care exa stole germone pe baze egalită ambasadei, alestâ vigoarea a- fost incendia!, in sta la ţiile fiind liiin . unde sînt instalate baze
reciproce de mărfuri pe cnul minează proiectul noii constitu ţii în drepturi, subliniind că efor sallului p a rtiza n ilo r". complel distruse. m ilita re de mare însemnătate
1968 între România şi U.R.5.S. ţii o ţării turile R D. Germone şi ale cetă intre R. S. F. Iugoslavia strategică.
In conformitate cu protocolul, Expunerea cu privite la pro ţenilor ei sînt îndreplote spre . După cum relatează agenţia, Un com u ni’ al american pu
Echimbul de mărînri dintre iectul constituţiei a losl lăcuta lichidarea scindării Germaniei. şi R. F. a Germaniei „preşedintele Johnson a r ă S A IG O N 31 (Agerpres). blicat m iercuri seara arăta că
cele două ţări creşte, în com de Waller Ulbricht. prim-secre „Realizarea securităţii europe mas de veghe pinâ tîrziu in A ge nţiile de presă in fo rm ea in ultim ele 48 de ore detaşa
paraţie cu 1967, şi va repre tor ol C C al P S U G . preşedin ne. a spus W. Ulbricht. impune noaptea de m arţi spre ză câ la Saigon situaţia este mentele F.N.K. au declanşat 4fi
zenta aproximativ 770 milioa tele Consiliului de Stat ol RD ca toote statele europene să ru rang de ambasade şi vor m iercuri. EI a chemat pe p rin departe de a li restabiliLâ în de al acu ri asupra oraşelor un
ne ruble. U.R.S.S. vtr livra în Germane Vorbitorul a relevat că stabileoscâ relaţii diplomotice B E LG R A D 31 (Agerpres). face schimb de ambasadori. cip a lii săi colaboratori si a urma puternicelor atacuri lan de se află puternice concen
România utilaje de transport ocest proiect reflectă nu numai normale cu ombele state ger La Belgrad şi la Bonn a Cele două guverne sint con m e n ţin u t un conlacl telefonic sate de unităţi ale p a trio ţilo r trări dc h u p e ale S.U A.
şi ridicat, utilaj rutier şi de realizările istorice ale R D G , ci mane". Vorbitorul s-a referit o- fost dai p u b licită ţii concomi vinse că reluarea re la ţiilo r d i perm anent cu D eparlam entul siid-viel.namezi în mai m ulte Ca urm are a situaţiei deose
construcţii, moşîni-uneîte, ca şi sarcinile de construire o unei poi la necesitotea primirii in tent un comunicat comun iu de Stat, cu ambasada S.U.A. şi puncle ale capitalei. Avioane bit rlc d ific ile pentru regim ul
mioane, cocs, minereu dc fier, societăţi socialiste dezvoltate O N U o celor două state ger goslav— vest-german cu u rm ă plomatice va con tribu i la p ro cu statul m ajor american de si elicoptere americane bom saigonez ..prcsedinlele" V ie t
laminate, bumbac, tfclevizoore, Constituţia noastră, a subliniat mane torul c o n ţin u i: movarea şi dezvoltarea re la ţii la Saigon". „Indispoziţia — bardează fără încetare colo namului de sud. Nguycn Van
ceasuri şi alte mărfuri. Din ni, garantează poporului drep In numele Comisiei pentru e- „G uvern ul R F. a G erm a lor reciproce. Ele sînt, de ase continuă agenţia — a do m nit două sectoare ale Saigonului Thie. a decretai in sta u ia rr^ le
România, vor fi livrate in turi şi libertăţi democratice, asi Icbororeo constituţiei socialiste niei şi guvernul Republicii So menea, convinse că această şi pe celălalt mal al flu v iu lu i controlate de forţele p a lrio ti gii m arţiale pe întreg eui-rin-
U R S.S, nove, maşini-uneltc, gură condiţiile pentru dezvolto- a R D G., Wolter Ulbiicht o pro cialiste Federative Iugoslavia, hotărîre este în concordanţă Polomae, unde şefi m ilita ri ce : extrem italea străzii Hai sul ţării
utilaje electrotehnice., produse reo ti/.ică şi spnituolă a noii ge pus ca. după discutarea lui în au căzut de acord să reia încc- cu necesitatea dezvoltării cola au stat de veghe la Pentagon
petroliere, ţevi, produse chi neraţii. Comera Populară, proiectul rle pînd de la 31 ianuarie rela borării paşnice in tre statele >V
mice, mobilă, confecţii şi alte Referindu-se la relcţiile dintre Constituţie să fie supus dezba europene şî că reprezintă o S A IG O N 31 (Agerpres).
mărfuri cele două state germene. W. Ul terii de către toţi cetăţenii R.D. ţiile diplomatice. contribuţie pozitivă la proce U ltim e le ştiri transmise de
In loto : Pregătirea produc bricht a spus, printre altele că. Germane. Ele vor stabili cîl mai curind sul de reducere a Încordării în agenţiile de presă arată câ în
princip alele oraşe din V ie tn a
ţiei uzinei „Moscobet", care ,,ovînd în vedere reolitotea is cu putinţă m isiuni diplom atice Europa**. centrul oraşului Saigon se des S P E C T R U
urmeoiâ să io drumul Româ torică o formării a două state Comera Populoro a oprobot mul de sud şi în special în
niei, conform protocolului germane, deocamdată există expunerea preşedintelui Consi
semnat. numai coleo convieţuirii paşnice liului de Stat ol R D Germone. făşoară lupte violente iu lie
foiţe le patriotice şi cele ame-
Şedinţa ConsiBiului ricano-saigoneze. Agenţia
câ
France Presse transm ite
Comunicat comun m ie rcuri la ora 10 se desfăşu „Democraţie World Report" o anchetă la
unele din cele mai mari uni
ju ru l
rau lupte de stradă în
Presa americană despre sovieto-indian de Miniştri al Franţei pa latului prezidenţial din cen guatemaleză1 versităţi din S.U.A. pentru a
studia ceea ce se considera
tru l Saigonului. Coresponden drept „cea mai mare revoltă
DELHI 31 (Agerpres). - La în PA R IS 31 (Agerpres). In ce priveşte „Cazul Pueblo", tul agenţiei France Presse re a studenţilor din istoria Uni
proiectul de buget al S.U.A. cheierea vizitei făcute în Indio M ie rcuri a avut Ioc Ia Pa m in istru l de externe Couve de latează câ „exp lo ziile dc gre Viurdlo» ii de ziare din Ciu- versităţii amei icancu. Conclu
de A. N Kosîghin, pieşedintele ris şedinţa săptămînalâ a Con M u rv illc a arătat că Franţa nade şi de m orliere sînt înso dad dc Guatemala anunţă zia la care ajung reporterii
Consiliului de Miniştri al U R S.S., s iliu lu i dc M in iş tri al Franţei. doreşte ca această problem ă sâ ţite de rafale de m itra lie re pe zilnic: „Cadavrul unui ne este că principala cauză a
0 STATELE UNITE „AR PUTEA DEVENI UN STAT GARNI a fost dat publicităţii un comu In cadrul aceslei reu niuni au fie reglementată pe cale paşni străzile ora şului". cunoscut a fost găsit pe ma revoltei studenţilor este re
ZOANA". nicat în care se arată că în ca fost trecute în revistă o scrie că. Consiliul de M in iştri fra n lul rîului Montagua11, „Un crutarea si războiul din Viet
0 „BUNĂSTAREA POPORULUI AMERICAN A FOST ADUSA drul convorbirilor cu primul mi cez a fost inform at, de aseme In noaptea de m arţi spre grup de oameni morfi a fost
JERTFA PE ALTARUL RĂZBOIULUI". nistru indian. Indira Gondhi. ou dc aspecte ale situaţiei in te r nea. de câlre Andre Belten- m iercuri, în ju ru l orei 3. u n i descoperit..." Citind aseme nam. „Se prevede, scrie r'
vista, că demonstraţiile stu
legătură
naţionale actuale. In
tăţi ale forţelor palriotice
au
fost abordote relaţiile sovieto- court. secretar de stat Ia M i nea ştiri, guatemalezul nu
WASHINGTON 31 (Agerpres). Pe de altă parte, după cum indiene, precum şi unele proble cu siluaţia din Vietnam . Con pătruns în centrul Saigonului. se mai miră, pentru că ase denţilor vor continua si tor )
,.$oconî“, „descurajator", - □ relatează corespondentul din siliu) de M in iş tri a luat cuno nisterul A face rilo r Externe, alacînd concomitent toate menea crime, rezultai al lua amploare pină c.înd răz
ce şl i n sint termenii sub care Woshington al agenţiei Fionce me intemaţiona'e actuale Păr ştinţă de luptele violente ca despre dezbaterile din cadrul punctele .strategice ale oraşu „actioUâlii“ organizat iilor te boiul din Vietnam va incetau
presa americano o primii proiec Presse. Congresul american „o ţile ou constatai un progres sa ic se desfăşoară în Vietnam ul Consiliului M in isteria l al lui. U n ul din principalele o- roriste de extremă dreajdă, Decanul Kauffman de la U-
tul de buget, prezentat luni de primit cu răceala bugetul record tisfăcător în domeniul colaboră de sud între forţele patriotice U E.O. ale cărui lucrări au bicclive l-a constituit ambasa sînt- la ordinea zilei niversilatea din Wisconsin
preşedintele Johnson. Ziarul ce ia fost transmis luni de pre rii economice, culturole, ştiinţi şi cele amerieano-saigoneze. luat sfirşit. m a rţi la Bruxelles. da americană, o adevărată fo r Activitatea teroristă din declară : „Nu sint de părere
„Wall Street Journol" vorbeşte şedintele Johnson". Referindu-se fice tăreaţă. cu cinci etaje şi fără Guatemala este desfăşurată că universităţile ştiu cum să
despre ..iresponsabilitatea fisca Io reacţiile congresmanilor, a- Cei doi premieri şi-ou expri ferestre, adăpostită de un zid de organizaţii extremiste ca: rezolve acest conflict. In e
lă core apare în cheltuielile con genţio consideră că guvernul nu mat îngrijorarea în legătură cu înalt de beton si păzită in per M A NO (Mişcarea naţională senţă studenţii cer încetarea
siderabile" şi de „perspectivele continuarea agresiunii america Sifuatsa din R.Â. Yemen manenţă de u n ilâ ţi de şoc ale a an ticom uniştilor organi recrutărilor, încetarea războ
sumbre" care stau in faţa ţării. va primi toote creditele solici ne în Vietnam şi consideră că infanteriei marine. zaţi). N.O.A (Noua organi iului din Vietnam" .
Ziorul subliniază că. după cîl tate pentru finonţoreo programe încetarea necondiţionată a bom Patrioţii au reuşit sâ păli un zaţie anticomunistă) sau dc In timp ce în ţară au loc
se pare, Statele Unite „or pu lor sale pe viitorul exerciţiu fis bardamentelor americane împo dă în ju ru l orei 3 în grădina alte „noi“ şi ,,noiu bande de mari demonstraţii şi marşuri,
tea deveni un stat garnizoană", cal. acestea urmind să fie redu triva R D Vietnam ar crea con- C A IR O 31 (Agerpres). — tă a fost oprită de trupele re ce înconjoară ambasada, sâ dis terorişti. Aceste organizaţii, ale tineretului, arderea ordi
ţinînd seama de uriaşele chel se în special în domeniul chel cîiţii pentru convorbiri în vede După cum anunţă agenţia publicane si că guvernul de la trugă poarta principală si ho declarate ilegale de către gu nelor dc chemare, nesupune
rea unei reglementări o situaţiei
tuieli consacrate capitolului înar din Vietnam. R e n te i, ambasadorul R epubli Sanaa va sesiza Consiliul de lu l de la in tra re şi sâ ocupe cî- vern, sînt (inantatc Si îndru rea la Incorporare, Lot mai
mării. tuielilor civile. cii Arabe Yemen (R A.Y.) la Securitate. teva clă diri anexe. Pentru apă mate de către armată. Dc In mulţi tineri trimişi Să lupte
Pentru ziarul .Journal of Com- Cairo, a înm îna l secretarului Mesajul guvernului re p u b li rarea ambasadei, comand ar venirea la putere a guvernu in Vietnam dezertează din
merce", „acest mesaj este des general al Ligii Arabe, un me can de la Sanaa cere tu tu ro r m enlul american a fost nevoit lui preşedintelui Montenegro, rindul forţelor armate ale
curajator, deoarece americanii saj din pai tea p rim u lu i m inis ţâ iilo r arabe sâ denunţe acest sâ Irim ilă noi trupe, care au Guatemala nu a cunoscut de- S.U.A,, fu semn de protest
sint ameninţaţi să fie storşî. da tru vemenit, Hassan A l A m ri, act de agresiune îm potriva Re fost paraşutate pe acoperişul ctt scurte întreruperi ale stă împotriva războiului.
co nu de guvern, cel puţin de în care sc arată că forţe a rm a publicii Arabe Yemen, relevă ambasadei către ora 9 d im in e a r ii de urgentă, care limitează
infloţie". „Ceea ce este in mod te, a p a rţin in d A rab ici Saudite, agenţia UPI. ţa libertăţile constituţionale şi
particular dezastruos, continuă au pătruns pe te rito riu l Y e interzice activitatea partide
ziarul, este perspectiva unor de menului, în partea de nord- lor politice. De fapt, puterea Omul zăpezilor din
ficite uriaşe ce vor tiebui oco- vest a ţârii. Mesajul m enţio o define armata şi nu guver
perite de trezorerie şi care ar nează câ arm atele saudite do Evenimentele nul. Acum citeva zile a fost nou în actualitate
putea deveni şi mo' mori daco tate cu tancuri si a rtile rie grea. decretată din nou starea de
Congresul nu va spori impozitele au ocupai unele z’egiuni din urgenţă, pe o perioadă de 20
După cum relatează agen
şl nu vo reduce cheltuielile”. parlca dc nord-vesî a Yeme din Orientul Apropiat de zile In tară domneşte te ţiile de presă din mai multo
„Bunăstarea poporului omeri- nului si au atacat poziţiile ar roarea şi nesiguranţa. In ca (ari, devine tot mai evident
con a fost arlusă jertfă pe alta matei republicane în apropie 0 SUSPENDAREA LUCRĂRILOR DE DEBLOCARE A CANA- pitala fării se vorbeşte despre că omul zăpezilor diu llima
rul războiului" - scrie ziorul re de localitatea llaa-ad. G u LULUl DE SUE2. eventualitatea unei lovituri laia arc o rudă care trăieşte
„Washington Post". Preşedintele vernul dc la Sanaa, relevă a de stat, despre „un nou Santo pe coasta de vest a Amcricii
Johnson a prezentat un buget în genţia UPI, citind aceleaşi CAIRO 31 (Agerpres). - După focuri de artilerie core a ovul Domingo" Ceea ce se petre de Nord FsLe vorba despre
core prioritatea este ocordoto surse, acuză A rabla Saudită dc cum o onunţot un purtător de loc marţi dimineaţa între for ce azi in Guatemala aminteş un animal gigantic, păros si
„necesităţilor războiului vietna a fi invadat o parle a Repu cuvînt ol Ministerului Afoceri ţele izroeliene ţi egiptene. în te intr-adevăr de evenimente cu înfăţişare de om, care are
mez" — subliniază „Boltimore blicii Arabe Yemen şi de a fi lor Externe al R.A.U., relatează porteo de nord a Canolului de le care s-an petrecut în Repu o înălţime de 2,4 pină la .1 m
Sun". Ziarul remarcă faptul că dezlănţuit o „agresiune direc agenţia MEN, Administraţia Ca Suez. blica Dominicană ;>i primă şi o greutate de aproximativ
alocaţiile acordate „războiului tă" îm potriva reg im ului repu nalului de Suez a holărît să sus Totodotă, la Cairo se anunţă vara anului 1965 Militarii şi
împotriva sărăciei în S.U.A.14 sint pende operaţiunile de deblocore câ Solah Gohar, adjunct ol mi guvernul, indiferent de di 270 kg. El circulă din Colnm
moi mici decît cele de onul tre blican. a celor 15 nove sub pavilion nistrului afacerilor externe ol vergente şi poziţiile pe cam bia britanică prin Canada şi
cut. ţara trebuind să facă faţă După înlrevederea cu secre străin imobilizate în 2ono Cana R A.U.. o ovut o întrevedere cu se situează, sint dependenţi pină in California şi este cu
ţi ameninţării unui deficit buge R. P. CHINEZA. — Recent, la şantierul novai Kiongnan & tarul general al Ligii Arabe, lului încă din iunie 1967. Aceas ombosadorul Marii Britanii la de Washington. Şi cum ciută noscut sub numele de „p icio r
tar core. docă Coogicsul nu va Hutung din Şanhai, muncitorii au sărbătorit lansarea la apă ambasadorul vemenit la Cai tă hotărîre, a precizat purtăto Cairo, Harold Beeley, căruia î-a stăpîruil, aşa joacă sluga. Aşa mare“ in California şi de ,,oh
aproba supratoxa fi.scolo de 10 a primului vas transoceanic de transport — „Tung Feng“ — comunicat hotărirea privind în arată ,.independenta şi demo înalt." în Canada.
Io suta, se va ridica Io 20,9 mi construit aici. Noul vas transoceanic are un deplasament de ro a declarai corespondenţilor rul de cuvînt, a fost adoptată cetarea operaţiunilor de debloca craţia guatemaleză Pină acum s-au înregistrat
liarde dolari. 18.800 tone. de presă că agresiunea saudi în urma violentului schimb de re a novelor. Şi alte ambasade 120 de incidente cu omul ză
la
pezilor,
mergîndu-sc de
de Io Cairo ou fost informate simpla observare si descope
de Ministerul Afacerilor Externe Criminalitatea rirea de urme şi pină la ata
asupra acestei hotărîri. curi, în Columbia britanică
Minuscula insulă Nouru — ră. Rezoluţie in aceasta proble mai continua citeva zile cerce război, avioanelor ţi elicoptere se va ocupa de problemele le Peste 40 de incidente asemă
ti.000 de locuitori ţi o suprafaţă mă urmează să fie adoptată. tările. lor, ca şi explorările submarine, gate de zgomotele excesive, im TEL AVIV 31 (Agerpres) - In în S.U.A. nătoare an avut loc in alte
de 21 kmp — a devenit la 31 * 0 . efectuate cu ajutorul batiscafu- plicaţiile survolurilor regiunilor legătură cu schimburile de focuri trei (âri latino-americanc. Un
•anuarie independentă. Şeful Agenţia United Press Interna Au trecut 100 de ore de la lui „SP-300", pilotat de coman locuite, reacţiile asupia sistemu care ou avut loc morţi in porteo După cum amin fă şeful po geolog susţine că a fost ata
noului stat, Hommer de Roburt, tional, citind cercuri informate dispariţia submarinului francez dantul Cousteau, au rămas fă lui nervos al omului ţi prejudi nordică a Canalului de Suez, litiei din New York, numărul cat. eu pietre dc omul zăpezi
o primit din partea Australiei din Atena, anunţă câ recent ou „Minerva". Agenţia France Pres ră rezultat. ciile materiale provocate de o- un purtător de cuvînt al Minis crimelor „majore" petrecute lor iu timp ce făcea baie in
mandatul O.N.U, prin care o- fost arestaţi opt membri oi P.C. ❖ vioanele supersonice terului Afacerilor Externe ol !z- anul trecut în acest morc o tr-un nu situat, la 240 km
ceostâ ţară o administrat pină din Grecia, printre care ţi zia Generalul Robert Adebayo, * raelului. citot de Agenţia France raş american a crescut cn nord de San Francisco. Alte
acum insula Nauru. ristul Gheorghios Volsis. membru guvernatorul militar al Nigeriei In oraşul de teşedinţă Patria, Presse. o afirmat câ ..Izroelul a 22J Iq sută fată de cel înre două persoane sitsfin nu nu
al Comitetului Central. Nu se Occidentale, a avertizat popu o avut foc o demonstraţie de pro gistrat fu 1966 Iii raportul
♦ cunosc amănunte in legătură cu laţia împotriva oricărei tentative test, împotriva înlăturării guver acceptat deblocoreo navelor nu adresat de politie /'O ./. (Bi mai ră l-nu văzut pe omul
Adunarea Consiliului european aceste arestări. de fârimiţare a statului. Aceasta nului forţelor de stingo din sta mai prin partea de sud a Cana roul Federal de Investigaţii) zăpezilor, dar l-ou şi filmat.
de la Strasbourg a ascultat ra este, a spus el, „un subiect ex tul indian Bihor. După cum re- lului". Totodată, el c subliniat Se arată că jafurile nu sporit Cetăţeanul Rogei Patter-
portul cu privire la situaţia din * . ploziv, capabil sâ provoace o lateaiâ agenţia Reuter, poliţia că ..Izroelul nu vo occepto ca cu 50 la sulă fată de 1966. son, care l-a filmat, afirmă
Grecia, prezentat de deputaţii Solis Horwitz, ministru adjunct altă conflagraţie in Nigeria". Po a atacat cu bastoane de cau operaţiunile de deblocare să asasinatele cu 14.1 la sută, a ră omul zăpezilor văzut de
W. Siegmann (Olanda) ţi Sa- al apărării S.U.A., ci anunţat trivit declaraţiei lui Adebayo, a ciuc şi grenade lacrimogene pe creeze o nouă situoţie de o Iun tacul cn arme cu 7 la sută. el era de sc.v feminin, avea
muel Silkin (Marea Brilanie). Ra morţi demisia sa. El va ocupa numite elemente au început o demonstranţi, rănind 32 de per gul Canolului de Suez, core să iar violurile cu S,2 la sută. corpul acoperit cu păr. cn
portul, care cuprinde 97 de pa in viitor un post de profesor la campanie politică secretă pen soane. schimbe situaţia creată după recepţia nasului şi. o obraji
gini, a fost elaborat după inves Universilolea din Pittsburgh tru a obţine crearea unui stat încetarea focului". Lo rindul său.
(Pennsylvanîa). ♦ ministrul îzraelian al transpor lor, o înălţime de circa 2.10
tigaţii întreprinse în Grecia in central Voruba ţi o unui nou Morţi noaptea, spre miercuri, m şî o greutate dc aproxima
♦ turilor. Moshe Cârmei, a decla- De ce se revoltă
luna decembrie de către cei doi Comondamentu! marinei izrae- se menţionează că nu mai exis stat Ondo, în afara statului oc »n faţa birourilor redacţionale rot. potrivit Agenţiei France tir 160-IR0 kg O alta persoa
autori. El descrie situaţia grea liene a anunţat miercuri ca nu tă practic nici o speranţă de a cidental. ale ziarului cipriot grec „Patris" Presse. că „Izroelul refuză să ac studenţii americani ? nă susţine ră a văzut. un. a-
şeincnea om nl zăpezilor în
creată in această ţară după lo mai există practic nici o speran regăsi in viaţă pe cei 52 de * Marţi a fost înfiinţată la Stras din Nicosia, a explodai o bom cepte orice acţiuni unilolerole munţii Siskîţian, din nord-
membri ai echipajului,
bă. Observatorii politici remar
rămaşi
vitura de stat militară din apri ţă pentru găsirea submarinului rare vizează deschîdeiea Cana In Statele Unite s-a între estul Californiei, in perioada
„Dakar", dispărut în opele Mării fără rezerve de oxigen. Toote bourg, „Uniunea europeană con că faptul că acesta este cel lului de Suez. fără acordul său
lie, anul trecut, ţi cere restabi Mediterane joia trecută. Totuşi, cercetările întreprinse in ultime tra efectelor dăunătoare ale a- de-al treilea atentat de acest preolabil si fără să primeoscă prins de către reporteri ai celui de-al doilea război
lirea democraţiei în această ţa unităţi ale marinei îiroeliene vor le trei zile cu ajutorul navelor de «ioanelor”. Această organizaţie gen, împotriva ziarului „Patris'4. asigurări că toote navele îzrae- revistei „U S. News and mondial.
liene vor putea noviaa liber in
această regiune".
REDACŢIA SI ADMINI9TBAŢIA ZIARULUI : str. Dr. Petru Groza or. 33 telefon *2 7S is RS 23 17. — TIPARUL fofreorinderea ooligrafică Hunedoara—Deva 44 065