Page 53 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 53
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 15 februarie 1968
In în tă rire a rîn d u riio r partidului
SPRIJIN CONCRET mitat, ceea ce a contribuit la
îmbunătăţirea muncii şi în pri
partid. Un
vinţa prim irii in
sprijin concret îl acordă comi
tetul orăşenesc şi organizaţii cii m c iic ilii
lor de bază de pe şantierul
ORGANIZAŢIILOR T.RC.H., celor din fabricile (Urmare dio pag. 1) vitatea lor. dacă lucrează sis
,,Sebeş*' şi „Căprioara", unita
tematic, nu au nevoie să râ-
tea de transporturi auto etc
Aşa se face că în prezent se rnlnA după program Şi nici să
nu văd de ce noi, discipolii ei
neglijeze bolnavul. Folosind a
păstrează o proporţie mai jus — nu i-am urma exemplul. cest stil de muncă, la sfîrşitiil
sănătoasă,
meni cu conduită
DE BAZĂ demnă, înaintată, apropiindu-se oameni ai muncii care intră în circumscripţiei sint cele ce ne zilei de activitate el ştie precis
de
tă între diferite categorii
Nu scriptele, nu evidenţele
clin punctul de vedere al struc
caic este situaţia sanitară
i-
rînclurile partidului.
turii morale de comunişti.
Un neajuns care se mai ma
deja schiţat in mintea sn pro
nute la zi, ele sint în orice jtqo-
Ca urmare a îmbunătăţirii nifestă în prezent este acela că asfixiază. Urmărite corect, ţi mediatâ în circumscripţie, are
întărirea continuă a noduri acţionează organizaţiile de ba activităţii desfăşurate de orga într-un număr destul de mare ment îndrumătorii, orientatorii gramul de activitate pe viitor.
lor partidului, educarea mar- ză este aceea a alcătuirii, în nizaţiile de partid cu activul de organizaţii de bază nu se a şi sprijinul activităţii noastre. Lucrînd astfel zi de zi, munca
xist-leninislă a celor care s-au drumării şi antrenării în mun fără ele partid şi in rînclurile cordă încă suficientă atenţie Citez un exemplu : statistică nu mai 'este un ca
înrolat în frontul comuniştilor că a activului fără de partid. tineretului, tot mai mulţi mun muncii de educaţie marxist-le- Fişa unui copil corect nota non. o greutate, o sursă de
au o însemnătate deosebită De ani de zile, pe lingă fie citori, ingineri, tehnicieni, lu ninistă a tovarăşilor care au tă şi în concordanţă cu reali inervare. Dimpotrivă, ea dă
pentru creşierea continuă a ro care organizaţie de bază mun crători clin instituţiile de învă- intrat recent în partid. In une tatea, notarea corectă şi peri satisfacţie medicului şi chiar
iului de conducător al organi ceşte lin mare număr de oa ţâmint, medico-sanitare, co le organizaţii cum sînt cele de odică a stării de sănătate, a a pasiunea de-a urmări mai de
zaţiilor <.lc partid, pentru în meni încadraţi în aotivul fără merţ etc. cer să fie primiţi în la cooperativa „Sebeşana", clin limentaţiei şi medicaţiei pro parte fenomenul sesizat, de a
făptuirea sarcinilor elaborate de partid, aducînd o contribu rîndurile partidului. In cursul unele secţii ale celor două fa filactice pe baza consultaţiilor observa ce se întîmplă.
de Conferinţa Naţională a ţie însemnată la îndeplinirea anului trecut, de pildă, pe în brici, în transportul auto. mun curative şi profilactice a copi Şi observaţia este o latură a
partidului Prezenţa activă in unor sarcini, la ridicarea ni treaga organizaţie orăşenească ca de educaţie se rezumă doar lului, dinlr-o privire orientea cercetării ştiinţifice. Pe baza
organizaţiile ele partid a celor velului lor de pregătire politi au fost primiţi în partid peste la 1-2 expuneri şi la încadra ză în mod diferenţiat şi nu observaţiei, medicul, cu m ij
mai înaintaţi oameni ai mun că in vederea intrării in rîn- 160 de tovarăşi rea in în'fâţămin'ul de partid mecanic, activitatea noastră. loacele sale. poate lua uneori
cii dă acestora putinţa să se durile partidului. Organizaţii Urmărind cu atenţie modul In altele, această importantă Fişa copilului arată date alar măsuri locale, iar rezultatele
afirme ca forţă mobilizatoare, de partid cum sînt cele de la în care se desfăşoară această sarcină este lăsată pe seama mante. Aici insistăm ; aici este pot fi imediate spre satisfacţia
să conducă ou pricepere colec circulare I a fabricii „Sebeş", activitate, biroul comitetului o- comuniştilor cu experienţă punctul slab ; aici mobilizăm sa. Alteori însă, medicul adu
tivele în mijlocul cărora îşi şantierul T.RC.H., I.M.T.F, râşenesc a ajuns la un moment mai îndelungată, fără ca birou toată capacitatea noastră. nă date şi conturează numai
desfăşoară activitalea. Cel mai neiniţiat medic —
etc, ca să dăm numai citeva dat la concluzia că. deşi mun rile organizaţiilor de bază să prima verigă — observaţia —
Comitetul orăşenesc de partid exemple, lucrează bine cu ac ca în ansamblu s-a îmbunătă manifeste preocupare serioasă şi aceasta am constatat-o cu raportează către centrele sta
Sebeş şi-a îmbunătăţit mult tivul fără ele partid ; acesta es ţit. existau încă unele neajun pentru folosirea unei game tinerii absolvenţi — clacă sint tistice şi, la rîndul lor. acestea
munca pe această linie, mani- te invitat să participe la dez suri. Rămăseseră in urmă din largi de forme de educaţie. disciplinaţi şi ordonaţi în acti- Ia centrele de cercetare, care
festînd o preocupare continuă baterea unor probleme în adu acest punct de vedere unele or Biroul Comitetului orăşenesc pe baza mijloacelor şi metode
pentru întărirea numerică şi nările generale ale organizaţii- ganizaţii din domenii impor lor tot mai specializate, elabo
calitativă a tuturor organizaţii lor.de bază, periodic în fata tante cum sînt : construcţiile de partid Sebeş cunoaşte prin rează măsuri de combatere a
lor de bază. Tinînd seama de tovarăşilor cate îl formează instituţiile sanitare şi coopera cipalele lipsuri ce mai există „LUNA morbidităţii respective.
indicaţiile organelor superioa sînt prezentate expuneri cu tiva agricolă Acestea au fost în munca de primire El tre Depozit modern Aici. medicul de circum
re, comitetul orăşenesc a acor caracter educativ, alteori 11 se apoi ajutate să desfăşoare < buie să lupte pentru înlătura scripţie trebuie să vadă că da
dat şi continuă să acorde un încredinţează sarcini concrete, muncă mai susţinută pentru Aspect de la laminorul A L B I T U R I L O R '1 tele statisticii sale nu au ră
sprijin concret birourilor orga şi sint ajutaţi îndeaproape de sporirea numerică şi calitativă rea lor. acordind Un sprijin dc 650 mm al Combinatu de mobilă mas regi. imobile, ele sint mo
nizaţiilor de bază, ajutindu-le către comunişti cu experienţă a ilndurilor lor. De pildă, pc concret şi eficient în această lui siderurgic din Hune In peste 20 dc unităţi ale bile, circulă canalizate a
sâ desfăşoare o susţinută acti ca să şi le îndeplinească. Toa loturile dc munrâ ale şantie privinţă tuturor birourilor or doara. Aici se executa tă O.C.L. Produse industriale colo unde trebuie, iar cînd
vitate politică în rîndul oame te acestea contribuie la creşte rului 504 ah fost create mal ganizaţiilor de bază ierea barelor de oţel la di din regiune s-a organizat ia Hunedoara rezultatele se obţin la sca
nilor muncii. rea şi educarea lor multilate multe organizaţii de bază fie mensiunile cerute. „Luna albiturilor''. Cu acest ră mult mai mare ca cea a
Una din formele prin oare rală, la formarea lor ca oa- care cu un specific bine deli C JIANU prilej au fost amenajate vi circumscripţiei, el, medicul
trine şi expoziţii speciale Pc bulevardul Republicii circumscripţiei, trebuie să în
cuprinzind cele mai felurite din Hunedoara s-a dat în ţeleagă. să aibă convingerea şi
ţesături din bumbac. Din folosinţă un modern depo satisfacţia că o părticică din
gama celor peste 100 de ar zit de mobilă. Acesta arc o marele succes îî revine şi lui.
ticole dedicate „Lunii albi
Iată dar că medicina nouă.
turilor". cea mai mare des suprafaţă de 1.G00 m p şi curativo-profilactică, are două
facere o are şi de data a poale cuprinde mobilă din
ceasta ţesătura din damasc circa 70-80 de vagoane De mari compartimente de activi
uni şi cu model în relief, pozitul amintit este dotat cu tate : cea curativă cu rezulta
specifică lenjeriei de pat. te şi satisfacţii imediate şi cea
De o bună apreciere în stivuitoare electrice pentru profilactică, la care rezultatele
privinţa fineţii şi desenului transportarea şi depozitarea apar mai devreme sau mai tîr-
Cheltuielile neeconomicoase turnare. La oţelâria electrică te 17 milioane lei. Ele survin cesle penalizări reflectă unele se bucură articolele produse mobilei. ziu. dar la o scară aşa de ma
re că pot constitui o mare bu
Cine răspunde) sau neproductive sînt rezulta cantităţi mari de rebut s-au în principal datorită slabei or aspecte negative privind înde de industria noastră textilă. curie pentru omenire.
plinirea în mod neritmic a pla
ganizări a muncii in sectoarele
tul unor lipsuri în activitatea
produs datorită apariţiei des
întreprinderilor în organizarea tul de des a crăpăturilor inter de aprovizionare, transport in nului de producţie, a nelivrării
producţiei, în evidenţă, în păs
tern şi desfacere. Deşi numărul
ne la otelul pentru rulmenţi în
de perturbarea trarea valorilor materiale, pre special, defecţiuni care s-au de ore admis pentru staţiona la timp şi conform graficului
stabilit a produselor siderur
cum şi în îndeplinirea la timp constatat mai des la benefici rea vagoanelor CF R. in ca gice.
a obligaţiilor contractuale. A ari. drul C.S.H este destul de mare Şirul cheltuielilor neecono EM BLEM ELE EDUCAŢIEI
actm tati ceste cheltuieli, care nu au o In sectorul de laminoare re- — DG ore vagon — totuşi mul micoase, care au diminuat eco
utilitate practică, diminuea bularea metalului a fost de- te diîn ele au depăşit această nomiile obţinute de siclerurgiş-
ză beneficiile întreprinderi tii luinedoieni este completat fiul. Cadrele didactice nu au
şi de dobîn/ile plătite pentru
in fermele lor, constituie un balast al pre sînt urmarea slabei gospodăriri Ş C O L A R E luat imediat măsuri împotriva
împrumuturile
restante.
Ele
ţului de cost.
cazului Kriscenko, pentru a-i
Din analiza econotnico-finan- aduce la... temperatura vieţii
ciarâ a activităţii din anul tre a mijloacelor circulante şi îşi normale. La ce s-a ajuns ? Tî-
ds animale ? cut a Combinatului siderurgic Cheltuielile nepro au izvorul mai ales în optica Poate că mulţi oameni, tre- ceşti elevi s-au convins că tre nârul a început să lipsească de
din Hunedoara, se evidenţiază
din
greşită a unor lucrători
o preocupare care a dus la li serviciile de aprovizionare, ca cînd pe lingă blocurile în con buie să se încadreze în disci la şcoală, să frecventeze tot
cofetăria
mai des
şi uneori
plina
şcolară
a colectivului
strucţie de la Cugir, nici nu-şi
Firesc ar fi ca în aceste nele rezultate satisfăcătoare pe re se conduc după ideea că dau seama că în clădirile spa nostru. Obţin astăzi rezultate chiar restaurantul. întrebat
zile de iarnă activitatea din linia economisirii cheltuielilor „mai bine să prisosească, de- ţioase alăturate şoselei, peste bune la învăţătură şi participă fiind de către latăl său de
cadrul fermelor de animale materiale şi băneşti. Economii cît să lipsească". Numai că a o mie ele elevi se iniţiază în împreună cu noi la activităţile unde are bani, elevul Kriscen
le la preţul de cost realizate
ale cooperativelor agricole, să peste sarcina de plan au însu ductive-„rebinete“ cest lucru a costat C.S.H. cî- tainele fabricării de maşini- cultural-artistice. ko. Vasile i-a răspuns foarte
se desfăşoare în bune condi- tev-a sute de mii de lei unelte. Este Grupul şcolar al senin: „Ce te interesează ?•'
-truni pentru ca şi producţiile mat mai bine de 16 milioane Pierderile din întreruperi U.M. Cugir. care şi-a făcut Tovarăşul Iosif Clonţa, di Oare pe un părinte nu-1 inte*»
obţinute să fie corespunză lei. Ele sînt rodul unei mai bu au cauzat şi ele o cheltuială deja o tradiţie în formarea şi rectorul grupului şcolar, ară reseazâ de unde are fiul lui
toare. In multe unităţi sînt ne organizări a producţiei şi a nejustificată din punct de ve pregătirea cadrelor specializa ta că întreg colectivul cadrelor bani ? Dacă i-a cîştigat prin
semnalate însă o serie de nea muncii, a gospodăririi judicioa dere economic de peste 700.000 te în diferite meserii. De mo didactice se străduieşte în pro muncă cinstită sau., prin alte
junsuri. Despre acestea ne se a materiilor prime şi ma ce trebuie închise lei. Izvorul lor a fost alimen dul cum cadrele didactice, or cesul de învăţămînt să forme mijloace ? Cine mai poate să
scriu in corespondenţele lor terialelor, a îmbunătăţirii cali tat de exploatarea neraţionalâ ganizaţiile U.T.C.. se ocupă de ze clin elevi oameni instruiţi, fie vinovat într-un astfel de
unii îngrijitori de animale. tăţii produselor siderurgice. a agregatelor şi încălcarea dis instruirea şi educarea acestor culţi, cu un larg orizont spiri caz? Bineînţeles că şi părin
Din conţinutul scrisorilor pri Analiza mai profundă a mo ciplinei tehnologice Numai în tineri depind în mare parte re tual, care să fie un exemplu ţii. Dacă aceştia nu ar tolera
mite la redacţie spicuim cîte- dului in care s-a desfăşurat anul trecut s-au înregistrat zultatele muncii lor, compor de comportare in producţie şi de la început nici un fel de
va probleme mai deosebite. procesul de producţie scoate terminată în principal de a Iimită Este firesc acest lucru circa 3 000 ore opriri acciden tarea in şcoală, producţie şi societate apucături fiilor lor, nu s-ar a
„In cadrul cooperativei a însă la iveală o serie de de variile cauzate, de defecţiuni atîta vreme cît parcursul va tale şi mers încetinit. Aceste societate. De aceea s-au orga — Ce aţi făcut pentru ca a- junge ia astfel de cazuri.
gricole din Rîu Alb-Haţeg ficiente, care constituie tot a- le electrice şi mecanice la a goanelor nu este urmărit cu ri opriri reprezintă de fapt pier nizat acţiuni educative pe di ceastâ străduinţă să se împli Fiindcă a venit vorba de
munca în sectorul zootehnic tîtea rezerve de sporire a acu gregate, cît şi de nerespectarea gurozitate. cît în depozite ma deri de capacitate de producţie, ferite teme : „Cum ne compor nească ? părinţi, vom putea spune şi
este slab organizată, precizea mulărilor. Pe primul plan se diagramelor de încălzire in nipularea materiilor prime şi irosire de timp productiv, for tăm în şcoală şi in societate", — Am organizat concursuri aici două cuvinte: s-au în-
ză tov. Aurelia Albescu, în situează cheltuielile neecono cuptoarele adînci. In acelaşi a materialelor nu se face în ţă de muncă neutilizatâ. „Cum folosim condiţiile cre «Cine ştie meserie, cîştigâ", tîmplat 3-4 cazuri la exame
scrisoarea pe care ne-a tri micoase. In anul trecut ele au timp. insuficientul control, ritm corespunzător şi pe mă Iată doar citeva „robinete" ate de partid pentru instruirea iar împreună cu organizaţia nele de admitere cîncl părinţii,
mis-o. La grajdul de bovine înglobat citeva zeci de milioa munca uneori superficială şi sura intrării vagoanelor. prin care s-au scurs fără nici şi educarea noastră", „Cum ne U.T.C, am iniţiat diferite ac pentru ca fiii lor să reuşească,
de la Coroieşti nu se lucrea ne de Jei. chiar slaba calificare a unor Deficienţele semnalate sînt o justificare sume importante comportăm la locul de produc tivităţi cultural-artistice, am s-au folosit de diferite terti
ză după un program bine Pierderi importante, cifrate laininatori au condus la re determinate şi de slaba disci de bani, care ar fi putut şi ţie". Participind la una din dezbătut în adunări teme de puri, de toate relaţiile posibile.
stabilit. Fiecare îngrijitor îşi la peste 88 milioane lei au pro glări incorecte a cilindrilor şi. plină în producţie Ja sectorul chiar trebuit să mărească vo aceste activităţi, ne-am propus educaţie, conduită, comporta Oare această comportare nu
începe activitatea intre ore venit din rebuturi, ca rezultat ca urmare au făcut să apară de descărcâri-încărcâri. Aici se lumul economiilor obţinute la să extragem cîteva aspecte din ment. La fiecare lecţie ele di- are influenţă şi asupra copi
le 6 şi 7, după cum crede de al unor deficienţe in tehnolo laminate cu împăturiri şi ba- înregistrează de mult timp un preţul de cost. la C S<. Hune discuţiile părinţilor, profesori rigenţie, profesorii dezbateau ilor? Intorcîndu-ne la cazul
cuviinţă. Unii se aplică pri gia de fabricaţie. Rebuturile vuri. suprapuneri de lamina mare număr de absenţe nemo doara. Din păcate însă parte lor, inginerilor şi elevilor. Ia cazurile de elevi care încâlcau Kriscenko vom mai spune cile
ma dată de curăţenie iar alţii constituie o cheltuială inutilă re tivate, învoiri etc. din ele şi-au făcut simţită pre tă ce spunea unul dintre elevi: disciplina, urmărind ca prin ceva în legătură cu îndrepta
de furajarea animalelor. Du de materii prime, materiale, Lichidarea cauzelor care ge Volumul cheltuielilor neeco- zenta şi în prima lună a anului exemple vii, printr-o muncă rea lui. Sincer vorbind, am a
— Sînt conştient că trebuie
pă aceasta numai cine vrea combustibil şi energic, cît şi nerează rebut trebuie să fie nomicioase a fost mărit cu mai 1968. Or, aşa cum se sublinia să învăţ cu multă sîrguinţâ susţinută şi combativă să de vut o mare satisfacţie auzind
perie vacile. Adăpatul lor se a capacităţilor mijloacelor deci în atenţia conducerii teh- bine de 1,7 milioane şî de a ză şi în documentele Conferin pentru a mă pregăti cit mai termine elevii indiseîplinaţi să că acest elev a fost ajutat de
face şi el după bunul plac al tehnice şi forţei de mun nico-adminislrative şi a orga menzile plătite pentru avariile ţei Naţionale, va trebui ca a între în regulile eticii şcolare. colegii săi să se îndrepte. Am
fiecărui îngrijitor. Nu este că. Ele reprezintă în fi la vagoanele C F R. şi cele pen pariţia cheltuielilor neproduc temeinic în meseria aleasă. Cazurile izolate sînt... întîm auzit şi angajamentul lui fru
voi fi un bun
Numai astfel
urmărită de către cei compe nal un consum material su nizaţiilor de partid Să se trea tru neîncărcarea la capacitatea tive să fie un puternic semnal muncitor la locul de producţie, plă toa re ? Iată o întrebare că mos, luat în faţa părinţilor,
tenţi buna desfăşurare a ac plimentar. în condiţiile în care că la aplicarea celor mai eo- nominală a acestora. Ele au numai a$a voi putea stâpini reia ne vom strădui să-i dăm cadrelor didactice şi în faţa a
tivităţii la acest grajd. Bri se înregistrează o scădere a respunzâtore măsuri, care să fost generate de neglijenţa în de alarmă pentru fiecare colec un răspuns în cele ce urmea peste 600 de colegi, că se va
gadierul zootehnic işi face a producţiei şi un plus de chel stopeze din timp breşele res manevrarea vagoanelor de că tiv de muncă din unităţile in tehnica din ce in ce mai mo ză. S-a prezentat un caz. Ele strădui să înveţe pentru a In
pariţia rareori pe aici şi a tuială neeconomicoasâ pective din procesul tehnolo tre unii salariaţi ai sectorului dustriale. Pentru evitarea şi dernă care se introduce în u vul Kriscenko Vasile. Influen tra din nou în rîndurile tine
zine. La noi în clasă e un a
tunci nu este de mirare că Printre cauzele care au ge gic. de transporturi. lichidarea lor trebuie să se fa devărat concurs pentru obţine ţat de rude şi prieteni, acest rilor disciplinaţi.
evidenţa producţiei de lapte nerat rebutarea unei însemnate O al La cauză a cheltuielilor Tot în activitatea de aprovi- că simţită preocuparea şi răs rea celor mai bune rezultate tînăr a început să bea, să fu Considerăm că prin discuţi
se ţine destul de defectuos, cantităţi de metal în cadrul neeconomicoase o constituie lo zionare-desfacere s-au înregis punderea colectivelor din fie în procesul de învăţămînt şi Ia meze, să frecventeze localuri, ile care au avut Ioc între pro
că se face o mare risipă de secţiilor de oţelării, se numără caţiile pentru vagoanele C F R. trat cheltuieli neeconomicoase care sector de activitate, a fie orele de practică Am reuşit cafenele, păţind astfel, cu ac fesori. elevi, părinţi, toţi cei
furaje". nerespectarea temperaturii de In anul trecut C.S Hunedoara determinate de taxe pentru a cărui muncitor, tehnician, in să formăm o opinie colectivă tele lui de indisciplină, presti prezenţi au avut de învăţat
Din cele relatate de către evacuare, cît şi nepregâtirea Ia şi-a diminuat rezultatele eco nularea din planul de încărca giner şi funcţionar. în cadrul şcolii combătînd ast giul întregii şcoli. Dar să mer multe lucruri referitoare la e
senanatara scrisorii desprin timp şi de calitate corespunză nomice şi financiare prin plata re a vagoanelor şi schimbării fel individualismul, uşurinţa gem mai departe. In familie, ducaţie. Sperăm ca în viitor
dem faptul că la această u toare a oalelor şi trenurilor de unor locaţii în valoare de pes- de destinaţii. In principal a- V. FURIR şi lipsa de răspundere perso tînărul respectiv, îndemnat să existe o mai strînsâ legătu
nitate consiliul de conducere nală a unor elevi. Este ade probabil de rude care erau în ră intre şcoală şi familie, în
nu se preocupă cu răspunde vărat că în mijlocul nostru sînt ceartă cu părinţii lui, a înce tre producţie şi şcoală. Numai
rea cuvenită de felul în care cîteva cazuri izolate, care nu put să nu mai dea ascultare astfel se vor putea consolida
se desfăşoară activitatea în fac cinste şcolii noastre. Noi mamei care-1 crescuse şi nici principiile educaţiei comuniste
sectorul zootehnic. Fiindcă In v ita ţie că, am atras atenţia elevilor Hu- tatălui său. Părinţii, văzînd că şi nu vor mai fi... „cazuri de
ne aflăm la început de an, ar rubean Ioan. Panduru Ioan că pe zi ce trece fiul iese tot mai indisciplină'*. Elevii au înţel-;s
fi bine ca de pe acum să se actele lor de indisciplină fac mult de sub controlul lor. au că trebuie să înveţe şi mai bi
• pună un accent mai mare pe să scadă prestigiul şcolii noas ajuns Ia disperare. ne, să devină oameni de nă
organizarea muncii urmârin- tratam ent g la cia l tre. Am stat de vorbă cu ei, „Nu mai ştiu ce să fac cu dejde ai societăţii noastre so
du-se îndeaproape respecta copilul ăsta" — exclamase ta cialiste, să aibă o comportare
rea întocmai a programului de la om la om, i-am discutat tăl său în faţa cadrelor didac bună, cinstită, atît în şcoală,
de desfăşurare a activităţii La intrarea in oraşul Alba Trecuse mai bine de o oră în şedinţele organizaţiei U T C„ tice cărora se dusese să le cea cît şi in societate.
la fermele de animale. Briga iulia privirea trecătorilor este de cînd intrasem In local. De i-am sancţionat. Cu timpul a- ră sfaturi cum sâ-şî îndrume
dierul zootehnic şi fiecare în atrasă de o frumoasă reclamă aceea, l-am rugat pe tovară AUG. .TULA
grijitor de animale în parte prin care se arată că restau şul Octavian Presan. responsa
să fie traşi la răspundere rantul „Dacia“ din localitate bilul unităţii, să vadă ce are
pentru activitatea pe care o oferă consumatorilor mitică- de gind omul cu pricina.
desfăşoară şi mai cu seamă ruri alese, băuturi din cele mai — Are şi el toanele lui. De
pentru rezultatele ce le obţin. diverse sortimente, asigură o fapt, să ştiţi că nu e singurul,
De la cooperativa agricolă servire promptă etc, ele. dar o să-i lichidăm (expresia
din Bărâşti, unitate vecină, lmpin$i de curiozitate. dar aparţine în totalitate responsa
ne sînt relatate aspecte ase mai ales de foame, intrăm in bilului).
mănătoare. In scrisoarea pe local, in jut-ul orei 16. Ne aşe
care o trim it redacţiei un zăm la una din mesele libere, Consumatorii însă şi In spe
grup de cooperatori se preci dar destul de... neprimitoare ţă noi eram nemulţumiţi. A
zează că în sectorul zooteh (dezordinea, petele de pe fata cest lucru l-a remarcat şi res
nic munca este slab organi de masă, resturile de mincare ponsabilul. Pentru a ne cal
zată. îngrijitorii de animale te fac să-ţi pierzi orice poftă). ma. a trimis un alt ospătar ca
nu se preocupă în suficientă Aşteptăm. La mese vecine alţi re ne-a servil în citeva minute
măsură de soarta producţi consumatori exasperaţi de aş cu tot ce am dorit. Cit priveşte
ei întrucât în anul trecut li teptare scutură feţele de masă ospătarul morocănos, refrac
s-a asigurat o retribuţie fixă îşi aranjează cele trebuitoare. tar, inospitalier care nici n-a
şi acum vor acelaşi lucru. După o bucată de vreme, apa mai trecut pe la masa noastră
Mulţi dintre ei au făcut par re un ospătar căruia îi solici (de ininic) am aflat că se chea
te din consiliul de conduce tăm o listă de bucate. mă Oto Zeng. Dacă nici res
re şi cu toate acestea nu s-au — Nu mai avem. s-au termi ponsabilul restaurantului nu
este mulţumit de activitatea a
sesizat de faptul că viţeii ce nat. cestui ospătar, cine îl ţine to
trebuiau predaţi la I.R I C. au După acest dialog bliţ. inter tuşi să încurce buna deservire
fost respinşi a doua oară de locutorul o ia la goană fără să a clienţilor din local ?
la recepţie, că gunoiul de mai aştepte alte precizări. In
grajd in loc sa fie clădit în sistăm din nou să revină. Pînă
platforme este împrăştiat pe dud îsi face apariţia, se scurg A P.
o suprafaţă de aproape o ju alte zeci de minute. II rugăm
mătate de hectar fără a avea să ne servească u>i grătar. Du (N.A.). Dc Ja cîţiva consuma
posibilitatea să fermenteze ri pă un timp se întoarce şi ne tori din localitate am aflat că
să devină un bun îngrâşâ- precizează : dacă vrei să măninci ceva la
mînt. cît şi de alte deficien — Magazia e închisă, nu pot „ Dacia'* trebuie să aştepţi
te Problemele semnalate pot scoate carnea dccît după ora mult. Sc servesc cu prioritate
fi grabnic remediate şi acest 17. băuturile Probabil personalul
lucru trebuie să preocupe Ni se recomandă o ciorbă localului se conduce după glu
consiliile de conducere din pe care promite să o aducă de ma ..mincarea-i fudulie, băn-
unităţile respective, intrucit Combinatul de industrializare a cărnii din Haţeg. Aspect îndată. Dar. culmea, apare din tura-i t e m e l i e Ş i nu e bine. La Uzina „30 Decembrie din Cugir a fost adus dc curind un eleclrostivuitor neutru
ele răspund de buna desfă din depozitul de preparate de carne. nou şi ne spune : O revizuire a acestui compor încurcarea maşinilor de spălat rufe în vagoanele C.FH Cu el sc încarcă moi mult de 6
şurare a activităţii în cadrul Foto ; V ONOIU — Bucătăria s-a închis, nu tament este grabnic necesară şi maşini o dată, crescind simţitor productivitatea muncii la această operaţiune
fermelor de animale. mai servim ciorbă. se aşteaptă a fi materializată.