Page 55 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 55
iei 15 februarie 1966
4 6RUR01 SOCIALISMULUI
re de la existenţa sa s-a dez V IE T N A M U L D E S U D fanlerie americane a fost ata Azi încep la Paris consul
cată timp de trei ore de uni
voltat prin mijloace proprii,
C O N F E R I N Ţ A fără ajutor străin, ducînd o asemenea, în provincia Darlac
tăţi ale forţelor patriotice. De
care
politică a dezvoltării
poate fi invidiată de mulţi. o bază de artilerie americană tările franco - vest - germane
a fost atacată în două rînduri
In legătură cu problemele
actuale ale dezvoltării, repre
U.N.C.T.A.D. zentantul cambodgian a de Forţele F.N.E. au de o subunitate a armatei PARIS 14 (Agerpres). . îmbunătăţirea activităţii eco
eliberare. Şi in
populare de
jurul capitalei sud-vietname/e,
clarat că progresul „lumii a
nomice în Franţa şi mai ales
Astăzi (joi) vor începe la Pa
patrioţii au continuat ofensiva
treia'*, este condiţionat, după bonjbardind cu mortiere de 60 ris întrevederile dintre cance în R.F. a Germaniei".
derne, o largă cooperare in lansat noi atacuri mm sectorul Binh Chanh din larul vest-german Kurt Georg Ehumerind alte probleme ce
părerea sa. de trei
factor» :
introducerea tehnologiei
mo
NEW DELHI 14. — Trimisul printr-o agenţie internaţională provincia Gia Dinii, la 7 kilo Kieşinger şi preşedintele Fran vor fi abordate in cursul tra
special Agerpres, Ion Puţinelu, aflată sub auspiciile O.N.U. ţei, generalul de Gaulle. Con tativelor, agenţia France Pres
transmite : Dezbaterile gene Louis Negre a arătat, totodată, ternaţională, în care să fie li metri est de Saigon. Ei au a- sultările dintre Paris şi Bonn se arată că miniştrii transpor
rale din plenara Conferinţei că ţara sa pierde circa 15 la chidate orice discriminări şi SAIGON 14 (Agerpres) — şului Hue, in special in secto lacat cu rachete şi arme auto au loc în baza tratatului de turilor Georg Leber şi Jean
Naţiunilor Unite pentru co sulă din valoarea produselor bariere şi, ultimul, dar nu cel Agenţia France Presse relatea rul „de sud-est. In provincia mate punctul strategic Ap cooperare franco-vest-german, Chainant, vor examina nivelul
merţ şi dezvoltare se apropie de export din cauza taxelor mai puţin important, voinţa Quang Ngai patrioţii au ata Dong. la !) kilometri nonl-esl care prevede schimburi anua contingentelor în materie de
de sfirşit. In şedinţa de ridicate de tranzit. naţională. înţelegîndu-se prin ză că forţele patriotice din cat o poziţie deţinută de tru de capitala suil-vielnamezâ. L le de vizite. transporturi rutiere între Fran
Vietnamul de sud au lansat în
aproximativ 15 kilometri vest
miercuri au luat cuvîntul alţi Ministrul de externe al Se aceasta efortul propriu. pele guvernului de la Saigon. Rcferindu-se la agenda de ţa şi R.F a Germaniei, pre
12 vorbitori, în majoritate re negalului. Doudou Tliiam, a cepînd de marţi o nouă serie provocîndu-le pierderi în oa de Saigon, în apropiere de lo lucru a acestor întrevederi, a cum şi proiectele de organiza
prezentanţi ai ţârilor în curs declarat că participanţii la de atacuri împotriva poziţiilor meni şi materiale de război In calitatea IIoc Mon. luptele genţia France Presse conside re a transporturilor la scara
deţinute de trupele americane
de dezvoltare din Africa şi conferinţă trebuie să acorde şi saigoneze în trei sectoare zorii zilei de miercuri a fost continuă fără încetare de 15 ră că cererea Angliei de ade comunităţii europene Miniştrii
America Latină. La începu Iul toată atenţia cerinţelor for A U S T R A L I A zile. rare la Piaţa comună se va apărării. Gerhard Schroder şi
şedinţei, plenara a aprobat re mulate in Carta de la Algei', principale : la sud de paralela declanşat un puternic tir de afla in centrul convorbirilor Pierre Messmer. vor discuta
mortiere şi tunuri fără recul a
comandările Biroului confe pe care a calificat-o drept „o 17, în regiunea platoui ilor înal supra navei americane „Tu dintre cei doi oameni de stat - despre unele proiecte comune,
rinţei de a se constitui trei declaraţie a dreptului la dez O c u v i n t a r e ş i m a i te şi în Delta fluviului Me- rist", la 9 kilometri est de Sai SAIGON 14 (Agerpres) — Va fi, de asemenea, discuta între care şi cel al avionului
grupuri de lucru, care să se voltare". kong. Astfel, în provincia Qu- gon. Vasul american a fost a Un comunicat al Comandamen tă colaborarea economică din de transport franco-vest-ger
ocupe în detaliu de cîteva Mohamad Aii Daar. minis m u lt e a r e s t ă r i ang Tri, patrioţii au bombar tului armatei populare de eli tre cele două ţâri. Agenţia man „Transall". Vor mai fi
probleme incluse pe ordinea trul industriei şi comerţului al dat cu tunuri de 105 mm punc variat. In zona Deltei fluviu berare din regiunea Saigon-Gia France Presse subliniază că discutate o serie de probleme
de zi şi care n-au fost repar Somaliei, s-a referit în mod MELBOl'RNE 14 (Agei- te strategice situate în apropie lui Mekong au fost semnalate Dinii, dat publicităţii de a „cel puţin acest aspect va fi legate de cooperarea ştiinţifi
tizate comitetelor sesiunii. A preş). — re de baza americană Gio in ultimele 48 de ore atacuri genţia „Eliberarea", arată că un prilej de satisfacţie pentru
ceste grupuri de lucru vor fi deosebit la necesitatea stabi Puma cuvintare publică a Linh. In apropiere de Hue. împotriva poziţiilor trupelor forţele patriotice an scos din membrii celor două guverne în că, culturală şi pe linie de în-
lizării preţurilor la materiile
pentru a doua zi consecutiv, ei
constituite în cursul zilei de saigoneze în şapte din cele 16 luptă mai mult de zece mii de cursul convorbirilor, dată fiind vâţâmînt.
prime pe piaţa mondială, pre noului prim-minislru aus au lansat miercuri un contra provincii ale acestei regiuni.
joi. două din ele cuprinzînd cum şi la extinderea coope tralian John Gorton, s-a atac. bombardînd cu mortiere In regiunea platourîlor înal soldaţi inamici, dintre care
cîte 55 de membri, iar unul rării între ţările în curs de soldat cu... numeroase ares de 82 mm un regiment de in te, la 40 kilometri de baza a- trei mii de militari americani,
34 de membri, care vor fi a dezvoltare. tări, transmite agenţia Uni fanterie saigonez. Lupte vio mericanâ Dak To, o unitate a- au distrus la sol sau au dobo- Olanda şi Italia nu vor
leşi pe principiu! reprezentă ted Press International. In lente continuă pe străzile ora parţinînd diviziei a 4-a de in-
rii regionale. Ele vor prezenta Referindu-se la legătura in timp ce proaspătul premier rit aproape 200 de avioane şî
plenarei conferinţei — la sfîr- disolubilă dintre dezvoltare şi încerca să explice auditoriu au distrus 600 de vehicule mi participa la unele
şitul dezbaterilor — rapoarte pace, şeful delegaţiei Cam lui său. într-una din perife litare. Comunicatul adaugă că
bodgiei. Nong Kimny, a con
cu privire Ja problemele ali damnat agresiunea SU.A. in riile oraşului Melbourne, că forţele patriotice au lansat a
mentaţiei mondiale, la transfe Vietnam Asistăm, a spus el. „prezenţa trupelor australie Manifestaţii împotriva octivitati ale C.E.E.
rul de tehnologie, precum şi ne in Vietnamul de sud" ar tacuri împotriva principalelor
la expansiunea comercială şi la un război inuman şi necru fi rezonabilă, o masă de organisme ale administraţiei,
cooperarea economică a ţâri ţător. dus de una dintre cele ceput să manifeste împotri războiului dus de S.U.A. pi-ecum şi asupra comanda BRUXELLES 14 (Agerpres). pene (C.E.E.). Agenţia France
peste 3.000 de persoane a în
lor în curs de dezvoltare. mai dezvoltate ţâri ale lumii mentelor armatei saigoneze, Olanda şi Italia nu vor mai Presse relevă câ cele două ţâri
Au luat apoi cuvîntul re împotriva unei ţări incompa va războiului din Vietnam. participa la activitatea în do au anunţat marţi Comisia uni
prezentanţii Boliviei, Republi rabil mai sărace, dar hotârită Oratorul a încercat să liniş dezorganizîndu-le întregul me meniul tehnologiei din cadrul că câ nu vor trimite reprezen
să-şi apere independenţa. Ţara
cii Mali, Senegalului. Soma mea — a menţionat reprezen că Australia nu intenţionea în Vietnam canism de conducere. Comunităţii Economice Euro-
tească publicul,
promiţînd
liei, Republicii Malgaşe. Dane tantul cambodgian — a fost tanţi la reuniunea înalţitor
marcei, Cambodgiei, Ruandei. ză să trimită noi trupe care funcţionari (aşa-numitul „grup
Congo (Brazzaville), Burundi serios ameninţată de a fi atra să participe la agresiunea Marechal") care trebuia, în
şi Liberiei. să în acest război. Acest răz împotriva poporului vietna LONDRA. — Numeroşi re BERLIN.— La Berlin a a
boi ne dovedeşte, o dată in virtutea acordului „celor şa
Şeful delegaţiei boliviene. plus, că chiar în discuţiile e mez. .Dai- manifestaţia n-a prezentanţi ai diferitelor orga vut loc o conferinţă de presă Mosi!ll,a Conferinţa militară se", să pregătească hotărirîle
Reinhardo Caprini Enrico, a conomice nu este posibil să putut fi oprită decît cu aju nizaţii politice şi obşteşti din in cadrul căreia ziariştilor din
cerut eliminarea cauzelor care ignorăm factorul politic. Tre torul bastoanelor de cauciuc Londra au demonstrat marţi în R.D.G, şi corespondenţilor de Consiliului ministerial al Pie
generează fluctuaţiile preţuri buie relevat, a spus Kimny. şi a gazelor lacrimogene. faţa reşedinţei primului mi presă strâiftl le-a fost prezen ştiinţifică ţei comune în domeniul ştiin
lor pe piaţa materiilor prime. faptul că o cincime din popu „Numărul arestaţilor nu es nistru britanic şi sediului Mi tat apelul F.D.I.F., în care fe ţific şi tehnologic. Sesiunea
In acest sens, el a optat pen laţia lumii ntr este reprezen te cunoscut", apreciază nisterului Afacerilor Externe, meile din întreaga lume sînt prevăzută pentru 15 şi 16 fe
tru încheierea de acorduri in tată la conferinţa noastră : France Presse. cerind încetarea războiului din MOSCOVA 14 (Agerpres). — Uniunii Sovietice. La lucră
ternaţionale pe fiecare produs Vietnam. Demonstranţii pur chemate să-şi intensifice lupta La Moscova s-a deschis rile conferinţei participă ofi bruarie a c. a fost anulată.
in parte. Cît priveşte institui mă refer la R.P. Chineză, ca- tau pancarte pe care se putea şi să folosească toate formele miercuri o conferinţă militară ţeri superiori sovietici, oameni Guvernele de la Haga şi
rea unui regim general de citi : „Porporul Angliei se pro de acţiune în vederea încetă ştiinţifică consacrată semicen de ştiinţă, precum şi delegaţii Roma consideră câ probleme
preferinţe, reprezentantul bo nunţă pentru încetarea războ rii imediate a agresiunii ame militare din Bulgaria, Ceho
livian a relevat că trebuie să iului din Vietnam", „Guvernul ricane în Vietnam. tenarului forţelor armate ale slovacia, R.P.D. Coreeană, Cu le cooperării tehnologice nu
specifice ale ţârilor în curs de Dificultăţile economice Angliei trebuie să ceară S.U A. ba. R.D. Germană, Iugoslavia, sînt reglementate de tratatul
se ia în considerare condiţiile
să pună capăt acestui război",
de la Roma şi câ ele trebuie,
dezvoltare, pentru ra aceste „Salutăm orice iniţiativă de Mongolia, Polonia, Ungaria, deci să fie discutate într-un ca
preferinţe să se aplice cu ma pace cu privire la Vietnam". R.D. Vietnam. Din România
ximum de eficienţă. ale Suediei participă o delegaţie condusă dru mal larg decît acela al
Ministrul de finanţe al Re PARIS. — La chemarea „Co de general maior Popa Con Pieţei comune. Cele două gu
publicii Mali. Louis Negre, STOCKHOLM 14 (Agerpres). nul suedez. Aşa se explică de mitetului naţional de acţiune stantin. verne fac referiri în mod spe
a subliniat că problemele dez Referindu-se la o serie de ce proiectul de buget, pe care pentru sprijinirea şl victoria După cuvîntul de deschide cial la cunoscutul memoran
voltării nu pot fi soluţionate aspecte ale vieţii politice şi ministrul finanţelor l-a supus poporului vietnamez", marţi dum al ţârilor Beneluxului,
fără ca toţi cei interesaţi să economice suedeze, cotidianul parlamentului, prevede o creş seara s-a desfăşurat la Paris re rostit de mareşalul Greciko.
participe Ja aceste dezbateri. francez „Le Monde' scrie, tere sensibilă a creditelor des o manifestaţie la care au par raportul consacrat îm plinirii potrivit căruia tehnologia ar
Este regretabil, a spus el, că printre altele, că Ja începu tinate recalificării muncitori ticipat citeva zeci de mii de a 50 de ani de existenţă a for putea fi sectorul cel mai po
unor ţări cum sînt R.P Chi tul acestui an. Suedia Intîm- lor fără lucru. O noutate a persoane. Autorităţile au inter ţelor armate a fost prezentat trivit pentru o acţiune comu
neză. R P.D. Coreeană şi R D. pină dificultăţile economice proiectului de buget o con zis desfăşurarea demonstraţiei nă cu Marea Britanie şi cele
Vietnam nu li se permite să pe care le cunosc şi alte ţari stituie propunerea de adopta în faţa sediului Ambasadei de mareşalul Matvei Zaharov,
participe la U NC.T.A D. Louis vest-europene". Ziarul arată re. începînd cu 1 ianuarie 1969. S.U.A., astfel îneît aceasta a şeful statului major general al lalte ţâri candidate la Piaţa
Negre s-a referit apoi la aju că devalorizarea lirei sterline a taxei la valoare adăugată avut loc între Piaţa Republicii forţelor armate sovietice. comună.
torul în alfmente, rare a de a sporit mult dificultăţile ex (T.V.A.). Pînâ in prezent, pro şi Piaţa Bastiliei.
venit, după părerea sa. un
portului produselor din lemn dusele suedeze erau supuse li Participanţii au cerut înce R. F. A GERMANIEI. — Recent la Frankfurt a avut loc
mijloc de presiune şi intimi pe piaţa britanică, unde Sue nei taxe de 11 la sută pe cifra tarea necondiţionată a bom o demonstraţie în cursul căreia participanţii au cerut înce
dări din partea unor ţâri occi dia intilneşte o concurenţă ca de afaceri. bardamentelor americane, re tarea agresiunii americane in Vietnam. Poliţia a evacuat pe
nadiană din ce în ce mai pu
dentale dezvoltate, şi a cerut ternică. Şomajul, care atinge Cit priveşte poziţia guver cunoaşterea F.N.E ca singurul demonstranţi efectuînd mai multe arestări. be Yemen din direcţia oazei
Nedjran (frontiera de nord a
ca acest ajutor să fie ..depo- în prezent 1.7 la sută din nului suedez faţă de Piaţa co reprezentant al poporului din Yemenului cu Arabia Saudită)
Vietnamul de sud, retragerea
mună. cotidianul francez re
litizat". El a propus ca ajuto populaţia activă, a devenit o levă că în urma refuzului trupelor americane pentru ca a fost zădărnicită de forţele
rul în alimente să fie dirijat problemă grea pentru guver- Franţei de a angaja negocieri poporul vietnamez să-şi poată Protestul Cambodgiei adresat m ilitare ale tribului Marib —
cu Marea Britanie. în Suedia exercita deplin dreptul de a-şi anunţă agenţia MEN. Agenţia
se observă o nouă atitudine hotărî singur soarta. precizează că după o scurtă
faţă de C.EE. Ce! mai mare Consiliului de Securitate luptă, monarhiştii s-au retras
cotidian din Stockholm „Da- VIENA. — Pe străzile din suferind mari pierderi şi a-
gens Nyheter". scria recent că centrul Vienei s-a desfăşurat o NEW YORK 14 (Agerpres). violarea spaţiului aerian şi a handonînd o importantă can
„este timpul ra Suedia .să mare ilemonstraţie de solidari Ambasadorul Cambodgiei la teritoriului ţării sale de câne titate de armament.
dură o politică proprie şi să tate cu lupta poporului vietna O.N.U . Huot Sambath, a adre avioane şi trupe americane şi
nu mai navigheze la remorca mez. Intr-o telegramă adresa sat Consiliului de Securitate sud-vietnameze Secretarul general al O.N.LL In faţa clădirii Parlamen
Marii Britanii". ..Este vorba tă preşedintelui S.U.A., parti două scrisori în legătură* cu In scrisori se arată, printre U Thant, a făcut o vizită tului indian a avut Ioc o de
afirmă „Dngens Nyheter". de cipanţii la demonstraţie şi-au altele, câ la 18 ianuarie deta miercuri dimineaţa la sediul monstraţie la care sute dc stu
a încerca formarea unei gru exprimat protestul împotriva şamente ale forţelor armate a- Reprezentanţei generale a Re denţi au protestat împotriva
publicii Democrate Vietnam,
pări eronomice cu celelalte continuării agresiunii america mericano-sudv tnameze au din Paris, unde a avut o în creşterii şomajului in rîndul
tinerilor absolvenţi ai institu
ţări nordice. „Alternativa, ade ne în Vietnam. pătruns pe ti :orin) Cambod trevedere de peste o oră cu ţiilo r de invălăm int superior.
rai e-asociere (în cererea sa Dezertări din giei mai mul; de 200 de me reprezentantul general. Mai Pentru a participa la această
guvernul suedez n-a precizat NEW YORK — Un grup de armata sud-coreeană tri. desrhizînd focul asupra u Van Bo — anunţă agenţia demonstraţie, la Delhî au sosit
nu* post militar. Trei militari
France Presse. La ieşirea din
forma pe care ar lua-o admi studenţi de la Universitatea cambodgieni au fost ucişi iar clădirea Reprezentanţei gene reprezentanţi ai organizaţiilor
terea ţârii sale în Piaţa co din lowa au organizat o de unul rănit. rale. U Thant nu a făcut nici studenţeşti din diferite regiuni
aie ţării.
mună). este acum depăşită — monstraţie împotriva războiu SEUL 14 (Agerpres). Se menţionează, de aseme o declaraţie ziariştilor.
scrie ziarul — şi noi trebuie lui din Vietnam şi împotriva După cum relatează agen nea. câ în incursiunile recente 12.500 de muncitori de la
să construim un pod intre societăţii „Dow Chemical" care ţia de presă ACTC, în pro asupra teritoriului Cambodgiei „Noi considerăm existenţa două uzine ale companiei n-
vincia Cholla din Coreea de trupele americane sud-viet- celor două state germane drept mericane constructoare dc au
C.E.E. şî Asociaţia europeană fabrică napalm pentru arma
sud peste 1.7i)l) de soldaţi şi naineze au capturai si ..au de o realitate politică a Europei", tomobile „Chevrolet", au de
a liberului schimb (A.E.L.S.) ta americană. ofiţeri au dezertat din ar portat ru forţa" 25 de săteni a declarat secretarul general clarat grevă, ca urmare a e
negociind aranjamente care ar mata regimului de Ia Seul. pe care i-au eliberat mai tîrziu al Partidului Sociai-Democrat şuării negocierilor purtate în
din Finlanda, Errkki Ruati-
deschide calea unei cooperări OTTAWA — Congresul ca Un grup de tineri recruţi au Guvernul Cambodgiei. se a- Icainen, într-un interviu acor legătură cu unele prevederi
protestează
ratâ în scrisori.
în domeniul politic, comerrial nadian al muncii (C.C.M.), cea refuzat să se conformeze or împotriva acestor acţiuni şi dat televiziunii din R.D. Ger ale contractului colectiv dc
general
dinelor cartierului
muncă între
reprezentanţii
şi vamal, agricol sau tehnolo mai puternică organizaţie sin al cele) de-a doua divizii cere ca guvernele Statelor U mană. Totodată, el s-a pronun sindicatelor şi conducerea fir
gic". Organul conservatorilor dicală, care reuneşte I 500.000 sud-coreene. exprimîndu-şi nite ale Americii şi Vietnamu ţat. cu acest prilej. pentru mei. Marţi au declarat, de a
..Svenska Dagbladet' dezvoltă de membri, a cerut guvernu hotârîrea de a nu servi în lui de sud să le pună capăt crearea unei zone denucleari- semenea. grevă în sprijinul u
aceleaşi teze. lui Canadei să intervină pe rîndurile „mercenarilor" fără întîrzîere. zate in nordul Europei, aşa nor revendicări contractuale.
cum a propus
preşedintele
sud-coieeni care participă la
23.500 de muncitori canadieni
In cercurile politice suedeze, lingă guvernul Statelor Unite intervenţia şi acţiunile a Finlandei, Kekkonen. de la „General Motors Co“.
se vorbeşte astăzi din ce în pentru ca acesta să acţioneze gresive din Vietnamul de
R.S.F. IUGOSLAVIA. — Noul hotel construit recent pe
insula Katarina din nordul Ii toralului adriatic, punct de a ce mai mult despre „neutrali in direcţia restabilirii păcii in sud. In legătură cu Comisia O.N.U. pentru si Malayezia şi Singapore ela
tracţie pentru turism. tatea activă a Suediei". Vietnam. tuaţia femeilor a adoptat o re borează în prezent un tratat
. incidentele de la zoluţie în care sc condamnă două ţări „un maximum celor
m ilitar care să ofere
sclavajul, precum şi „practi
de
| graniţa dintre cile sclavagiste ale aparthei securitate" — a declarat în
dului şi colonialismului" faţă
ctirs de Bormann ; el trecea se niciodată fără o pălărie cu de femeie. Rezoluţia. cere. cursul unei conferinţe de pre
să viceprcmicru! şi m inistrul
unde
boruri largi şi fără o pereche
prin Austria,
Italia,
Oare mai trăieşte Bormann?(ll) intr-o mănăstire, iar apoi, de ochelari fumurii. Se pare I Izrael şi Iordania printre altele, tuturor statelor apărării al Malaieziei, Tun
timp
Bormann a stat citva
să acorde protecţie persoane
Abdul Razak. „Acest tratai va
IERUSALIM 14 (Agerpres).
însă că a ajuns la capătul zi
1
lor care au avut de suferit de
cu un vapor, de la Genova lelor, ros de multă vreme de 1 Intr-o declaraţie făcută la pe urma practicilor sclavalu- permite ţărilor noastre să în
in Spania. In 1947, Bormann un cancer la stomac. Din cind I Ierusalim, premierul izrael lan, Iur. lăture o serie de cheltuieli
Wiedwald afirmă că Glu- pierzind mult singe s-a pră Dar împrejurările nu i-au ajunge in America de Sud. In cind mai visează totuşi la ■ Levi Eshkol. a afirmat câ Ior- suplimentare. întrucit ele vor
conjuga eforturile lor in di
ecks trăieşte tot in Chile. buşit la mimat citeva ore de permis să-şi atingă planul, Wiedivald, care împreună cu eventualitatea unei concilieri. I dania este vinovată pentru re- Un grup de profesori de fi recţia achiziţionării de arma
Tot el susţine că Mengele mers. Văzindu-l zăctnd la aşa incit, la Neuruppin, ei se Schwent au parcurs un alt In întrevederile sale cu oa I petatele incidente care au avut lologie şi matematică de ta U ment", a precizat Tun Abdul
este medic militar la o gar pămînt, cineva l-a luat şi văd nevoiţi să schimbe ruta. drum in 1946, a reuşit să gă menii din colonie, care amin I loc in ultimul timp de-a lun niversitatea din Salonic şi-au Razak.
nizoană din Antonio Lopcz, l-a dus la spitalul Koenig- întorşi la Dahlem. Bormann sească de lucru la poliţia mi tesc foarte mult de discursu I gul riului Iordan După cum prezentat demisiile în semn de
in nord-estul Paraguayului. icusterhausen. După citva şi Schwent se hotărăsc să se litară americană din Miin- rile lui Hitler, Bormann evo- I relatează agenţia France Pres- protest împotriva concedierii
Singurul şef al Gestapoului. timp. Wiedwald a încercat să îndrepte spre nordul Germa chen. La un moment dat. vă posibilitatea negocierii u I se. Eshkol a subliniat în le colegilor lor şi a îngrădirii li In semn de protest faţă de
Heinricli Muller, se pare că fugă din spital împreună cu niei. in speranţa că t or in- Schwent îi spune că ar vrea nui compromis in favoarea I gâtură cu aceasta că. „deşi lz- bertăţilor şi drepturilor lor de politica rasială din S.U.A., a
trăieşte in oraş, împreună cu un alt rănit. Celor doi li s-au tîlni acolo ultimul bastion de să se îmbarce pentru Ameri naziştilor, fie cu Curtea din I raelul doreşte să evite o vâr către regimul de la Atena. tleţii de culoare au hotărit să
soţia lui, o italiancă, şi ţine alăturat alţi cinci pregătiţi şl rezistenţă organizat, condus ca de Sud. Wiedwald, atras Haga. fie cu S.U.A. I sare de singe, nu poate ac- boicoteze inaugurarea, la 16
o băcănie in provincia Natal. ei să evadeze. Unul dintre ei, de amiralul Doenitz. Şi in a de aventură, hotărăşte să-l In 196.1, Bormann preconi- | cepta o situaţie în care forţe- februarie, a noii săli sportive
încercarea unor detaşamen
Dar dacă situaţia lui Bor- îmbrăcat in uniforma unită cest scop aleg calea cea mai însoţească. za o altă cale de recurs. Du I le iordaniene pot deschide ori te monarhiste de a pătrunde „Madison Square Garden", a
mann este deosebită de a ce ţilor DCE din Berlin, era îndrăzneaţă: austostrada spre , Părăsiseră Genova de trei pă o călătorie pe care a făcu I cînd focul". cărei construcţie a fost termi
lorlalţi, fuga lui nu a fost Martin Bormann. Din acelaşi vest care traversa liniile bri- zile la bordul unui cargou ar t-o in Europa. Schwent i-a pe teritoriul Republicii Ara- nată recent.
nici ea mai puţin originală. grup făcea parte şi Rolf tanice. O dată ajunşi in plin gentinian cind Schwent ii comunicat lui Wiedwald un J AMMAN. — După cum re-
Potrivit relatărilor lui Wied Schwent. îmbrăcat in uni cimp. grupul se îndreaptă di mărturiseşte lui Wiedwald că proiect destinat Crucii Roşii I latează agenţia UPf, un purtă-
wald, la 2 mai 1945. m timp forma camuflată a S.S.-işti- rect spre nord. în direcţia scopul lui era să-î intilneas internaţionale. Ce se cerea de I tor de cuvînt oficial iordanian,
ce armatele aliate reduceau lor. care avea să devină din Gliicksburg la frontiera da că in America pe Bormann la Crucea Roşie rămine des I a calificat drept nefondate a K. S. CEHO
ultimele posibilităţi de rezis acel moment primul locote neză Aici. Wiedwald s-a des care se afla în Argentina. Din tul d e ‘obscur. In mare se fă I cuzaţiile Izraelului adresate SLOVACA. „Ma
tenţă nazistă in Berlin, un nent al lui Bormann. Planul părţit de tovarăşii lui de afirmaţiile lui Wiedwald re cea invitaţia ca o comisie I Iordaniei în legătură cu incî- şina zburătoare"
caporal al diviziei SS „Frund- lor era să fugă la Dahlem. la drum aşa incit urmarea a iese că în viaţa acestuia s-an neutră să viziteze Colonia J dentele armate de-a lungul pentru o singură
sbergu se afla in spitalul un unchi al lui Wiedwald venturii nu a mai putut s-o produs două evenimente e Waldner 555 pentru a-şi da I riului Iordan, arâtînd câ pre- persoană KD-67
ambulatoriu sovietic. din Două zile mai tîrziu, la 4 mai. relateze decît pe baza celor senţiale: este de uerecunos- seama că ea nu reprezintă un I mierul Eshkol a denaturat rea- IDEAL, realizntă
Koenlgwusterhausen. Nume după o călătorie pe care povestite de Schwent. Rezis cut şl totodată muribund. Du pericol. Irealismul unor ase i litatea. Purtătorul de cuvînt a de constructorii
le lui era Erich Karl Wied Wiedwald a relatat-o cu mul- tenţa întruchipată in persoa pă operaţia de chirurgie es menea elucubraţii a fost scos subliniat hotârîrea Iordaniei clubului Rotor, al
wald. El făcuse parte dlntr-un • te amănunte, grupul ajungea na iui Doenitz murise încă tetică, pe care şi-a făcut-o la in evidenţă de descrierea pe j de a „atrage atenţia Consiliu Societăţii tehnico-
grup însărcinat să apere ho la casa din Dahlem. acoperită din faşă, înainte ca cei cinci sosirea sa la Buenos Aires. in care a făcut-o Wiedwald vie- lui de Securitate asupra ame ştiinţifice din Brno
telul Adlon, situat in plin cu Iederă şi părăsită. .4»/ ră sâ reuşească să-l intilnească. 1947, figura lui s-a schimbat ţii din această colonie. Din a- ninţării deschise, lansate de poate atinge o v
centrul oraşului, la mică dis mas acolo cinci zile. La 10 Jşa incit lucrurile i s-au în complet, iar cicatricea care-i firmaţiile lui reiese că Wald- premierul Eshkol împotriva teză de 120 km/n
tanţă de bunkerul lui Hitler. mai au pornit spre Sud — curcat din nou lui Bormann. marca fruntea pe fotografiile ner 555 tăieşte în realitate a- !! Iordaniei, astfel îneît Consi- cu un consum
O explozie de obuz l-a scos Mecklembourg. Bormann vor Singura soluţie era parcurge din timpul războiului a dis gonia morţii şi este cert pen- ! liul să facă faţă răspunderii 10—13 1/oră.
insă din luptă Rănit cu»n bise de o proprietate mare rea itinerariului de evaziune părut. Pentru a disimula tru toată lumea că ea nu va J sole in ceea ce priveşte men-
era. a încercat să-şi croiască care exista acolo şi unde spe al SS-iştilor. Unii anchetatori rezultatul acestei operaţii, nu supravieţui celui care a ere- J ţinerea păcii în regiunea O-
singur drum spre sud. Dar ra să se ascundă mai bine. au reconstituit drumul par- prea reuşite, Bormann nu ie- at-o. * rientului Apropiat".
44.065
nrnAGTTA ri ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: ttr. Dr. Petro Groza ar. 35. telefon 12 75 158S. 2317, — TIPARUL întreprinderea oollpraflcă Huoedoara— Deva