Page 56 - Drumul_socialismului_1968_02

PROLETAR! DIN TOATE ŢAR!LE, UNIŢI-VAt
m
fi itm *.
Mm x
• • ' l i O G O I

s

ANUL XX. NR. 4081 VINERI 16 FEBRUARIE 1968 4 PAGINI 25 DE BANI
In secţia a treia „fus" de la Uzina ,30 DecemhVie*' Cu-
gir. se află in funcţiune un strung automat cu 6 axe. Sta­
bilirea tehnologiei optime dc lucru este premisa exploată­
rii raţionale a acestei maşini moderne. Ea preocupă îndea­
LUCRĂRILE SESIUNII proape pe şeful secţiei. Aurel Păstina, tehnologul Nicolae
Voina şi strungarul Ioan Taman.

Preludiul unor
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE noi succese

uternica ascensiune in­ devărat salt calitativ în acti­
dustrială a Văii Jiului, vitatea depoului C.F.R. Pe­
exprimată sintelic prin creş­ troşani. Un număr de 12 lo­
Joi dimineoţo s-ou deschis terea de 2,5 ori a producţiei comotive Diesel-eleclrice au
lucrările celei de-a IX-a se­ Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de cărbune faţă de nivelul a- înlocuit pe această secţiune 20
siuni, extraordinară, a celei nului 1950. a avut drept com­ locomotive cu abur. Pentru
de-a V-o legislaturi a Marii ponentă principală dezvoltarea trecerea la tracţiunea Diesel-
Adunări Naţionale. * vertiginoasă a traficului fero­ electrică au fost pregătite 28
Supremul for al ţarii va dez­ viar. Punctul iniţial al aces­ echipaje de bord. Mecanicii
v
bate timp de două zile pro­ ■ r n Ok| w i r i i tei dezvoltări ■ îl constituie I B Ioan Dascălu, Aurel Marcu.
punerile privind îmbunătăţi­ construcţia liniei ferate Bum- Ferdinand Bozero, losif Cri-
rea organizării administrativ- cu privire la imlunataţurea organizam beşti-Livezeni, magistrală nu şan, care pină nu demult con­
teritoriale o României, în sco­ numai prin importanţa ei e- duceau locomotive cu abur.
pul sporirii eficienţei între­ conomlcă. ci şi prin măreţia pot fl văzuţi acum, după ab­
gii activităţi economice, va­ lucrărilor de artă feroviară solvirea cursurilor de specia­
lorificării la un nivel supe­ ce leagă Valea Jiului de re­ lizare, la pupitrul de coman­
rior o resurselor naturale şl giunile din sudul ţării, de la dă al puternicelor locomotive
de muncă ale ţării şi dezvol­ a cărei inaugurare se împli­ Diesel-electrice. Dacă meca­
tării armonioase o tuturor o- administrative a teritoriului nesc in acest an două dece­ nicii dieselişti sînt pregătiţi
şezârilor patriei. nii. în şcoli specializate la Timi­
Alături de deputaţi, Io lu­ In aceşti ani a crescut ca­ şoara sau Craiova, ajutorii lor
crările sesiunii iau parte nu­ pacitatea de transport a reţe­ şi-au ridicat gradul de califi­
meroşi invitaţi din întreaga lei feroviare. Ea este marca­ care profesională chiar la
ţară — activişti de partid şi tă de construcţia noului tri­ depoul Petroşani. Cursurile
de stat, conducători oi insti­ aj Petroşani, a staţiei Iscroni, de meconici-ajutori dieselişti.
tuţiilor centrale şl organizaţii­ Republicii Socialiste Remania precum şi a unei reţele ample in cadrul cărora predau lecţii
lor obşteşti, personalităţi ale care deserveşte noile mine tehnicienii Martin Elemer,
vieţii economice, ştiinţifice şi Dilja. Paroşeni. Livezeni. U- Comşa Mihai, Căluţoiu Ioan
culturale. zina de preparare Coroeşti, şi alţii, a căror pregătire
Asistă şefi ol misiunilor di­ Termocentrala Paroşeni şi al­ multilaterală este unanim re­
plomatice acreditaţi in ţara Stimaţi tovarăşi deputaţi, suplimentară ce întîrzie şi în­ fiinţeze încă patru judeţe faţă tradiţionale şi căile de comu­ Din aceste date rezultă că. te mari unităţi care au îm­ cunoscută, au fost absolvite
noostră Sînt prezenţi, de ase­ greunează înfăptuirea directi­ de 35 prevăzute iniţial. nicaţie spre diferitele reşedin­ deşi în anii construcţiei so­ bogăţit peisajul industrial al piuă în prezent de peste 40
menea, ziarişti români şi co­ Comisia centrală de partid velor organelor centrale, de- Cele patru judeţe ce se pro­ ţe de judeţe. Totodată, s-a ţi­ cialiste s-au realizat progrese Văii Jiului. de tovarăşi. Avantajele trece­
respondenţi oi presei străine şi de stat supune dezbaterii terminind în acelaşi timp o pun a se constitui in plus sînt nut seama de numeroasele în repartizarea raţională a for­ Modernizarea continuă a rii de la tracţiunea cu aburi
la Bucureşti. M arii Adunări Naţionale pro­ dispersare neraţionalâ a forţe­ următoarele : sugestii venite din regiunea ţelor de producţie pe teritoriul traficului feroviar s-a concre­ la tracţiunea Diesel-electrică
lor. împărţirea administrativ- — Judeţul Mehedinţi, cu re­ Crişana şi se propune schim­ ţării, totuşi se menţin unele tizat in introducerea tehnicii sînt incontestabile. In condi­
Ora 10. întreaga asistenţa punerile cu privire la organi­ şedinţa la Turnu Severin, ca­ şi tehnologiilor înaintate dc ţiile creşterii masive a tona­
întîmpîno cu puternice şi în­ zarea judeţelor şi municipiilor, teritorială în vigoare generea­ barea denumirii judeţului Cri­ zone mai puţin dezvoltate din lucru şi in acest comparti­ jului trenurilor, timpul de
delungi aplauze pe conducă­ stabilite pe baza principiilor ză numeroase suprapuneri de re va cuprinde localităţile din şana în Bihor. punct de vedere industrial, ment de activitate. In staţia parcurs al unui tren de mar­
Turnu Se­
actualele raioane
torii partidului şi stotului. aprobate de Conferinţa Naţio­ atribuţii în activitatea regiuni­ Comisia centrală de partid şi cărora va trebui să li se acor­ Petroşani au fost încheiate lu­ fă pe distanţa Petroşani-Si­
de o atenţie sporită în viitor.
In loja din dreapta îau loc nală a Partidului Comunist lor şi raioanelor, afectează i­ verin şi Vînju Mare, o parte de stat supune aprobării Ma­ Menţinerea unor astfel de zo­ crările de centralizare elcctro- meria a fost redus cu o oră
a comunelor raioanelor Stre-
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Român. Parte componentă a niţiativa unităţilor de bază. haia. Calafat şi Filiaşi, pre­ rii Adunări Naţionale propu­ ne se explică într-o anumită dinamică şi telecomandă prin şi jumătate, scăzind totodată
nerile de organizare adminis-
Ion Gheorghe Maurer. Gheor- ansamblului de măsuri, pentru diminuează răspunderea or­ măsură prin faptul că ani de care se asigură un trafic spo­ şl cheltuielile de transport.
ghe Apostol, Alexandru Bîrlâ- perfecţionarea conducerii vie­ ganelor locale, duce la menţi­ cum şi oraşul Orşova. In trativ-teritorială a României zile fondurile de investiţii au rit, reducerea perioadei de Depăşind cu succes greută­
deanu, Chivu Stoica, Alexan­ ţii economice şi sociale, reor­ nerea unui aparat administra­ noul judeţ se asigură le­ fn 39 de judeţe. (Vii aplauze). fost alocate cu precădere ora­ manevră şi creşterea securi­ ţile inerente legate de trece­
dru Droghici, Paul Niculescu- ganizarea administrativ-terito- tiv nejustificat de mare. gături mai lesnicioase cu Noua hartă administrativă a şelor reşedinţă de regiuni ; în tăţii circulaţiei. Traseele care rea la un nou tip dc tracţiu­
Mizil, llie Verdeţ. Maxim rială constituie o acţiune de Măsurile aprobate de Con­ oraşul reşedinţă decît în ţării corespunde pe dc-a-ntre- prezent, aproximativ 40 la leogă Valea Jiului de Sime- ne, colectivul depoului C.F.R.
gul intereselor generale ale so­
condiţiile apartenenţei la ju ­
Berghîonu. Florion Dănălo- importanţă deosebită care va ferinţa Naţională a partidului deţele Gorj şi Dolj. cietăţii şî ale cetăţenilor. Mo­ sută din producţia industrială ria şi Filiaşi au fost consoll- Pelroşant a reuşit să-şi în­
che. Constantin Dragon, exercita o Influenţă pozitivă a­ pornesc, d e ja necesitatea înlă­ — Judeţul Sălaj, co reşedin­ dul în care s-a desfăşurat ac­ .a ţârii este concentrată în dafe şl modernizate, ceea ce treacă prevederile planului
Gheorghe Rodulescu, Vasile supra dezvoltării multilaterale turării acestor neajunsuri, a ţa la Zalău, care se va com­ ţiunea de delimitare a judeţe­ Bucureşti şi actualele oraşe a permis remorcarea trenuri­ lunii ianuarie cu 15 la suia,
Vilcu. a patriei noastre, asupra bună­ deschiderii unor noi posibili­ pune din localităţile raioanelor lor reprezintă una dintre cele reşedinţe > de regiuni. Elim i­ lor cu locomotive grele, de obţinind economii la preţul
stării şi fe ricirii întregii na­ tăţi pentru manifestarea ca­
In loja din stingă se află pacităţilor creatoare ale po­ Şimleu şî Zalău, precum şi o mai grăitoare expresii ale dez­ narea disproporţiilor care tipul cel mai modern. de cosi in valoare de 1.870.000
membrii Consiliului de Stat. ţiuni. (Aplauze puternice), porului nostru, creşterea ini­ parte din comunele raioanelor voltării democraţiei socialiste, mai există în repartizarea te­ Semnificativ în această di­ lei.
Fundalul sălii Marii Adu­ Vîaţa arată că progresul ge­ ţiativei şi responsabilităţii or­ Dej, Huedin şi Cehul Silva- ale participării efective şi ne­ ritorială a forţelor de produc­ recţie este trecerea treptată Realizările cu care ceferiş­
nări Naţionale este dominat neral al societăţii este indiso­ ganelor locale, valorificarea niei. înfiinţarea judeţului Să­ m ijlocite a maselor la făuri­ ţie. intensificarea dezvoltării la tracţiunea cu locomotive tii din Petroşani cinstesc zi­
de harta Republicii Socialis­ lubil legat de organizarea ju ­ mai bună a potenţialului ma­ laj contribuie la dezvoltarea rea destinelor ţârii noastre. tuturor judeţelor constituie în Diesel-eleclrice, fabricate In ua lor constituie, de fapt
te România, care, printr-un dicioasă a teritoriului şi a ad­ terial şi uman al tuturor ora­ mai intensă din punct de ve­ (Aplauze). Se poate afirma cu continuare unul din obiective­ ţara noastră. încă cu trei ani preludiul unor noi succese.
sistem electronic, marcheozâ ministraţiei locale, care favo­ şelor şi comunelor ţârii, in dere economic şî social-cultu- deplin temei că această orga­ le principale ale politicii e­ în urmă. în Valea Jiului şi-an Ceferiştii nodului feroviar Pe­
propunerile privind organiza­ rizează amplasarea raţională a scopul ridicării nivelului de ral a acestei zone. nizare adm inistratîv-teritorialâ conomice a partidului nostru. făcut apariţia primele loco­ troşani sînt animaţi de dorin­
rea administrotiv-teritorială a forţelor de producţie pe cu­ viaţă material şi spiritual al — Judeţul Covasna. cu reşe­ a ţării este opera întregului Pe baza orientării stabilite motive Diesel-eleclrice remor- ţa de a contribui prin regu­
României, supuse dezbaterii prinsul ţării, dezvoltarea ar­ dinţa la Sfîntu Gheorghe, ca­ nostru popor. de Congresul al IX-Iea , re­ cind trenuri pe distanţa Cra- laritatea şi siguranţa circula­
I deputaţilor. Lucrările sesiunii monioasă a diferitelor zone şi oamenilor muncii. re va cuprinde localităţile din Judeţele ce urmează a fi partizarea investiţiilor din ac­ iova-Petroşani. La sfirşitul ţiei la realizarea unui trans­
Un principiu esenţial al per­
sînt deschise de preşedin­ localităţi Perfecţionarea struc­ fecţionării organizării admi­ raioanele Sfîntu Gheorghe şl constituite reprezintă unităţi tualul cincinal asigură ampla­ lunii decembrie tracţiunea port de înallă calitate, care
tele Morii Adunări Naţiona­ tu rii administrativ-teritoriale nistrativ-teritoriale a ţârii îl Tirgu Secuiesc. Aceasta asigu­ teritoriale complexe din punct sarea $i dezvoltarea unor o­ Diesel-elcctrică a fost intro­ să se integreze organic în
le. tovarăşul Ştefan Voitec. reprezintă o pîrghie importan­ constituie apropierea condu­ ră dezvoltarea econom ico-so- de vedere economic şi social- biective industriale în judeţele dusă şi pe secţia de circula­ munca minerilor Văii Jiului.
Deputaţii ou odoptot în tă pentru realizarea la un ni­ cerii centrale de unităţile de cială mai corespunzătoare a cultural, echilibrate ca supra­ Gorj. Mehedinţi, Olt, Harghi­ ţie Petroşani-Simeria.
unanimitate următoarea or­ vel superior â funcţiilor orga­ bază — oraşul şi comuna. In tuturor localităţilor din acest faţă, număr de locuitori şi po­ ta, Buzău. Suceava Ialomiţa, Diselizarca a marcat un a- I. BRANEA
dine de zi ! nizatorice şi politice ale statu­ concordanţă cu acest principiu, judeţ, cît şi condiţii mai bune tenţial economic, capabile să Vîlcea şi Covasna, creîndu-se
1. — Verificarea legalită­ lui socialist, oferă un cadru se creează judeţele, ca unică pentru organizarea judeţului asigure valorificarea la un ni­ condiţii favorabile progresu­
ţii alegerii deputatului decla­ prielnic progresului economic treaptă adm inistrativ-teritoria- Harghita. vel superior a resurselor ma­ lui industrial mai rapid al
rat ales în circumscripţia e- şi social-cultural al ţării, cre­ lă între organele centrale şi — Judeţul Brăila, cu reşe­ teriale de pe întreg cuprinsul acestora. Pe măsura creşterii
leetoralâ nr. 7 din oraşul ează condiţii pentru valorifica­ unităţile de bază. elim inîn- dinţa la Brăila, va reuni loca­ ţârii, în scopul ridicării bu­ potenţialului economiei naţio­
Focşani, regiunea Galaţi ; rea deplină a resurselor şi ini­ du-se în acest fel verigile in­ lităţile din raioanele Brăila şî năstării întregului popor. Por­ nale. încă în anii 1969—1970,
2. — Proiectul de lege ţiativei locale, pentru partici­ termediare inutile Kăurei ; crearea Iui corespun­ nind dc la tradiţiile is­ în perioada 1971—1975 şi în
locale,
torice
nive­
la
de
pentru modificarea unor ar­ parea largă a maselor populare Complexitatea şi diversitatea de mai bine criteriilor avute lu l actual de dezvoltare eco­ cincinalele următoare vor tre­
în vedere la stabilirea judeţu­
ticole din Constituţia Repu­ la conducerea activităţii dc crescîndâ a problemelor pe lui, ţinind seama de faptul că nomică. de Ia relaţiile stator­ bui alocate investiţii sporite
blicii Socialiste România ; s ta t; în acest fel, democraţia care le ridică dezvoltarea ac­ în anii socialismului oraşul nicite in anii construcţiei so­ pentru construirea de noi uni­
tăţi productive şi social-cul­
3. — Proiectul de lege pri­ socialistă, caracteristică orân­ tuală a ţârii, necesitatea de a Brăila a devenit un puternic cialiste, noile judeţe reunesc turale. pentru ridicarea econo­
vind organizarea administra­ duirii noastre, va cunoaşte o utiliza cit mai judicios resur­ centru industrial. oraşele şi comunele în zone mică a judeţelor mai puţin
tivă o teritoriului Republicii nouă dezvoltare. sele fiecărei localităţi, de a La delimitarea judeţelor s-a viabile, cu largi posibilităţi de dezvoltate.
Socialiste România ; Măsurile pe care le supunem lua în mai mare măsură în ţinut seama, totodată, de o se­ progres.
examinării M arii Adunări Na­ Trebuie subliniat că înfăp­
4. — Proiectul de lege considerare specificul local, im­ rie de propuneri privitoare la Suprafaţa unui judeţ este în tuirea acestui obiectiv este în­
privind asigurorea conduce­ ţionale izvorăsc din necesita­ pun extinderea atribuţiilor şi schimbarea apartenenţei ad­ medie de aproape 6.100 kmp. lesnită de faptul că aceste
tea punerii de acord a organi­
rii locale de stat în unitâ|ile zării administrativ-teritoriale răspunderilor oraşelor şi co­ ministrative a peste 100 de co­ Gruparea judeţelor după su­ judeţe dispun de importante
administrativ-teritoriale pînâ munelor. Învestite cu compe­ mune, în funcţie de legăturile prafaţă este următoarea : resurse naturale $i de muncă
Io alegerea consiliilor popu­ cu schimbările calitative inter­ tenţe mai largi, organele aces­ pentru realizarea în viitor
lare ; venite in evoluţia forţelor de tor unităţi vor dispune de au­ a unei susţinute activităţi in­
producţie şi in repartizarea lor
5. — Proiecte de legi pen­ geografică, cu perfecţionarea tonomie sporită şi de posibili­ — pînâ la 5.000 kmp 10 judeţe : dustriale. De asemenea, avînd
tru oprobareo decretelor cu relaţiilor de producţie, cu mo­ tăţi mai mari pentru a desfă­ — de la 5.000 la 7.000 kmp 19 judeţe ; o însemnată bază de materii
putere de lege emise de Con­ dificările petrecute in structu­ şura o muncă rodnică, pentru — peste 7 000 kmp !0 judeţe. prime agricole, toate judeţele
siliul de Stal de la ultima se­ ra populaţiei, in profilul, di­ dezvoltarea economiei locale, au posibilitatea dezvoltării
siune a Morii Adunări Naţio- mensiunile şi condiţiile de via­ gospodărirea raţională a oraşe­ Rezultă, aşadar, că jumătate suprafaţă diferită de proporţi­ unei variate industrii produ­
nole. ţă ale oraşelor şi comunelor de lor şl comunelor, intensifica­ din totalul judeţelor au o în­ ile medii. cătoare de bunuri de larg con­
rea vieţii culturale.
La primul punct al ordinei pe întreg cuprinsul ţării. îmbunătăţirea organizării tindere apropiată de cea me­ Populaţia ce revine în me­ sum.
de zi, deputatul Demostene Victoria socialismului la ora­ adm inistrativ-teritoriale asigu­ die. In funcţie de condiţiile die pe un judeţ este de peste Noile judeţe cuprind zone
Botez, preşedintele Comisiei şe şi sate, avîntul continuu al ră aplicarea mai eficientă a naturale, starea căilor de co­ pedoclimatice diverse, care
de validare, a prezentat ra­ industriei, agriculturii, trans­ principiului centralismului de­ municaţie, precum şi de legă­ 450 mii de locuitori, gruparea favorizează dezvoltarea m ulti­
portul acestei comisii pentru porturilor. comerţului au de­ mocratic. creează condiţii pen­ turile dintre localităţi, au fost lor din acest punct de vedere laterală a agriculturii. Cu ex­
validarea mandatului depu­ terminat atragerea tot mai tru ridicarea întregii activităţi însă constituite şi judeţe *cu o fiind următoarea : cepţia a 9 judeţe, situate cu
tatului Mihai Marinescu, mi­ largă a diferitelor localităţi şi a organelor locale ale puterii precădere în zona de munte,
nistrul industriei construcţiilor zone la activitatea economică şi administraţiei de stat pe o în toate celelalte terenurile
de maşini, ales în locul deve­ a ţârii, extinderea legăturilor treaptă calitativ superioară, — pînâ la 350 m ii locuitori 8 judeţe ; agricole ocupă mai m ult de
nit vacant. Marea Adunare dintre acestea, Integrarea lor potrivit cu sarcinile complexe — de la 350 m ii la 550 m ii locuitori 21 judeţe! jumătate din suprafaţă. Con­
Naţională o volidot în una­ activă în complexul unitar al ce revin în etapa actuală ju­ - peste 550 m ii locuitori________________________ 10 judeţe. d iţii prielnice pentru creş­
nimitate mandatul noului de­ economiei naţionale. Procesul deţelor, municipiilor, oraşelor terea producţiei de cereale au
putat. de edificare a noii orînduiri a şi comunelor. Această grupare evidenţiază şelor existente, apariţia de noi mai ales un număr de 13 ju ­
Primit cu aplauze vîî şi în­ fost însoţit de o tot mai in­ că, şi în privinţa numărului de localităţi urbane şi centre deţe, situate îndeosebi în zo­
sufleţite, o luat cuvîntul to­ Propunerile cu privire la or­ locuitori, mai mult de jumăta­ muncitoreşti na de şes, care deţin 55 la
varăşul Nicolae Ceouşescu, tensă participare a oamenilor ganizarea judeţelor şi muni­ te din judeţe se situează în Delimitarea judeţelor se în­ sută din suprafaţa arabilă şi
secretar genera) al C.C. oi muncii la dezbaterea şi solu­ cipiilor sînt rezultatul unor jurul mediei pe ţară temeiază pe analiza m ultila­ dau peste 60 la sută din pro­
studii îndelungate, efectuate cu
ţionarea problemelor generale
P.C.R., preşedintele Consiliu­ ale localităţilor unde trăiesc, participarea organelor locale La delimitarea noilor unităţi terală a factorilor economici, ducţia de grtu şi porumb a
lui de Stat ol Republicii So­ de partid şi de stat, a unui nu­ administrativ-teritoriale s-a are în vedere asigurarea unui ţării. Judeţele din zona de
cialiste România, care a pre­ precum şi ale întregii ţări. Ex­ măr însemnat de oameni de urm ărit ca în cadrul lor să cadru mai favorabil pentru deal dispun de importante
perienţa acumulată de mase în
zentat expunerea cu privire conducerea treburilor obşteşti, ştiinţă şi specialişti — geo­ existe un număr de oraşe me­ repartizarea raţională a for­ bazine pomiviticole ; astfel 12
la îmbunătăţirea organizării grafi. economişti, sociologi, is­ nite să joace un rol însemnat ţelor de producţie, a obiecti­ judeţe cuprind trei cincimi
administrative o teritoriului in gospodărirea oraşelor şi co­ torici, etnografi. Aceste pro­ *■ progresul economic şi soci velor economice pe teritoriul din întreaga suprafaţă ocupa­
munelor constituie un bun de
Republicii Socialiste Româ­ mare preţ al societăţii noastre, puneri. a căror înfăptuire v i­ al-cultural al judeţului Astfel, ţării, pentru ridicarea mai ra­ tă cu livezi, iar 13 judeţe
nia. un bogat izvor de tă r:e şi vita­ zează ansamblul activităţii so­ pe teritoriul a 16 judeţe se gă­ pidă a unor zone insuficient concentrează aproape 70 la
viilor,
sută din suprafaţa
Expunerea a fost subliniată litate al orinduiriî socialiste. ciale. viaţa tuturor cetăţeni­ sesc 2-3 oraşe, in 12 judeţe în­ dezvoltate. P otrivit principii­ Varietatea condiţiilor natu­
in repetate rînduri de aplau­ Actuala organizare adminis- lor, au fost supuse unei largi tre 4-6 oraşe, iar în 10 judeţe lor adoptate de Conferinţa rale, experienţa ţărănimii Ochii magici ai drum urilor de oţel.
zele deputaţilor şî invitaţilor. mai mult de 6 oraşe. In 7 ju ­ Naţională, s-a urm ărit ca fie­ Foto: V. ONOIU
trativ-teritorialâ a jucat un dezbateri publice. întrunind a­ noastre, posibilităţile existente
Preşedintele Morii Adunări rol pozitiv în înfăptuirea sar­ deziunea întregului popor. Ze­ deţe (Bihor, Caraş-Severin. care judeţ să dispună de o­
Naţionale, tovarăşul Ştefan cinilor construcţiei socialiste, cile de mii de sugestii făcute Constanţa. Prahova, Sibiu. biective industriale, să aibă pentru lărgirea bazei furaje­
Voitec, a arătat că, ţinind în mobîl*zarea maselor la rea­ în adunări publice. în presă, Braşov, Hunedoara), în care condiţii pentru o dezvoltare re permit tuturor judeţelor
seama de ampla şî cuprin- în scrisorile adresate conduce­ există 6 sau mai multe oraşe, economică multilaterală — dezvoltarea creşterii anima­ Depăşiri 8a foaie
zătoarea expunere prezenta­ lizarea politicii partidului. în­ rii partidului şi statului de populaţia urbană reprezintă premisă esenţială a folosiri! lelor — importantă ramură a r
tă de tovarăşul Nicolae să. datorită profundelor schim­ către oamenii muncii au con­ 42-68 la sută din totalul popu­ bogăţiilor naturale şi a re­ agriculturii.
Ceouşescu şi de strînso legă­ bări petrecute In societatea tribuit la definitivarea împăr­ laţiei. adică mai m ult decît surselor de muncă ale ţării, a sortimentele
tură dintre proiectele de legi noastră în cele aproape două ţirii administrativ-teritoriale a media pe ţară. In viitor. în ju ­ creşterii nivelului de viaţă Baza tehnico-materialâ e­
înscrise Io punctele 2, 3 şi 4 ţârii. deţele Ilfov, Botoşani. Brăila. Astfel. 20 de judeţe au fiecare xistentă. înfăptuirea prevede­ In prima lună din acest zent. sarcinile de producţie
de pe ordineo de zi, Biroul decenii de cînd a fost stabili­ In vederea cunoaşterii mai Covasna. Vaslui, Bistriţa-Nâsă- peste 20 întreprinderi indus­ rilor cincinalului privind creş­ an, colectivul de muncă al au fost depăşite la toate
Marii Adunări Naţionale pro­ tă, ea nu mai corespunde pe ud, Ialomiţa, Iaşi. Buzău, Sălaj triale de importanţă . republi­ Uzinei „Victoria" Călan şi-a sortimentele : la fontă cu
! aprofundate a dorinţelor ma­ care au pînâ la 3 oraşe, va fi cană. terea gradului de mecani­
pune ca în continuare să deplin noi» etape de dezvolta­ sei cetăţenilor din localităţile depăşit planul la toţi indi peste 0,4 la sută, la semi-
aîbă loc o singură discuţie re Practica a dovedit că regiu­ unde s-au propus modificări necesar în cursul industria­ După volumul producţiei zare şi chimizare a pro­ calorii. Cum ritmicitatea a <ocs cu mai bine de 0.3 la
generală, care să privească nile reprezintă unităţi terito­ lizării socialiste, al progresului industriale globale, situaţia ce­ ducţiei' agricole, extinderea devenit o caracteristică si sută, la lingoliere cu 9 la
proiectele de legi menţionate, însemnate. Comisia centrală de general al economiei naţionale, lor 39 de judeţe se prezintă lucrărilor de hidroamelioraţii activităţii, pentru ca In lu­ sută, la piese mecanice tur­
după core vor urma discuţii riale prea întinse pentru a pu­ partid şi de stat a organizat să se asigure dezvoltarea ora- astfel : favorizează dezvoltarea inten­ na februarie să se obţină nate cu 14 la sută. Ia cilin­
pe articole şi votul asupra tea rezolva în mod operativ în aceste localităţi largi adu­ aceleaşi realizări frumoase, dri de laminoare cu 1.7 la
fiecărui proiect de lege în problemele tot mai complexe nări populare. Pe baza acestor — pînă la 2 miliarde lei 14 judeţe ; sivă şi multilaterală a agri­ au fost luate din timp toate sută şi Ia radiatoare cu 0,3
porte. ale dezvoltării economiei, ale consultări, a studierii m ultila­ — de la 2—4 miliarde Iei 8 judeţe; culturii noastre socialiste. Co- măsurile. Aşa se face că, în la sută.
terale a sugestiilor făcute, perioada scursă de la în­ I. CRASCA
(Continuare tn pag. a vieţii social-culturale; raioa­ Comisia a ajuns la concluzia — de la 4—6 miliarde lei 9 judeţe ; ceputul lunii şi pină in pre­ Călan
nele se interpun ca o verigă că este necesar să se mai în­ — peste 6 miliarde lei 8 judeţe. (Continuare în pag. a 2-a)