Page 57 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 57
2 DRUMUl SOCIALISMULUI Vincii 16 febiuorîc 1968
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
Expunerea tovarăşului Nicoiae Ceauşescu
(Urmare din pag. 1) semnate : in judeţele OU, Să condiţii şi mai bune pentru în oamenii muncii în această pri rentabilităţii unităţilor din e să rezolve operativ sarcinile ce ganelor de porlid.şî de stat o In intreago activitate poli
laj, Teleorman, Bistrjţa-Nâsâ- făptuirea egalităţii în drepturi vinţă. In delimitarea comune conomia locală. le revin, problemele care apar grijă deosebită pentru recru tică şi educativă, un rol im
mitetele de partid judeţene ud, Ialomiţa, Buzău şi Tulceo. a tuturor cetăţenilor, pentru ga lor şi satelor va trebui sâ se Consiliile populare judeţene pe plan local. tarea, promovarea şi califica portant revine organizaţiilor
şi consiliile populare vor tre la un medic revin între 1400 şi In localităţile în care trăiesc asigure acestora dimensiuni au datoria sâ se preocupe cu Garanţia desfăşurării cu re rea cadrelor. Viaţa arată că de masă şi obşteşti — sindi
bui sâ acorde o atenţie deose 1/00 locuitori, iar numărul naţionalităţi conlocuitoare să corespunzătoare, un important mâi multă stăruinţă de dez zultate superioare a activităţii bunul mers al construcţiei so catelor, Uniunii Tineretului
bita modernizării agriculturii, paturilor de asistenţă medicală fie aplicate prevederile consti potenţial demografic, profilul voltarea construcţiilor de organelor locale o constituie cialiste, progresul economic, Comunist, organizaţiei de fe
dezvoltării cu precădere a a in spitale la 1.000 locuitori es tuţionale privind folosirea lim social-economic adecvat re locuinţe, atit proprietate de respectarea neabătută a prin tehnico-ştiinţific, gradul de va mei — chemate să-şi sporeas
celor ramuri agricole pentru te de numai 3-5, ceea ce este bii materne în administraţia surselor locale, o puternică stat, cit şi proprietate persona cipiului muncii şi conducerii lorificare a resurselor materi că aportul la mobilizarea oa
care există cele mai prielnice cu mult sub media pe ţară. de stat, şcoli şi in instituţii de bază materială cuprinzînd u- lă. de îmbunătăţirea condi colective, principiu de bază în ale şi de muncă depind in mod menilor muncii, la rezolvarea
condiţii în judeţele respective. Existenţa unor importante ne cultură Pe măsura dezvoltării nitâţi agricole de stat şi coo ţiilor de transport in comun, organizarea vieţii politice şi (le decisiv de competenţa cadre problemelor vieţii noastre so
La dimensionarea judeţelor ajunsuri în amplasarea reţelei potenţialului economie al în peratiste. unităţi comerciale, de organizarea unui comerţ stat din ţara noastră. Se impu lor. dc pregătirea lor profesio ciale.
nală şi politică, de priceperea
s-a avut în vedere ca reţeaua sanitare, în repartizarea cadre tregii ţări şi a îmbunătăţirii de servicii, căi de comunica modern şi civilizat, (le lăr ne ca hotărîrile şi deciziile şi iniţiativa cu care ele elabo O cerinţă obiectivă a creş
(Ic căi dc comunicaţie — căi lor medicale intre judeţe şi repartiţiei teritoriale a forţelor ţii, precum şi dotări social- girea activităţii edilitai-gos consiliilor populare, ale comi terii rolului conducător al
rează şi rezolvă sarcinile în
ferate, drumuri naţionale, ju mai ales între mediul urban şi de producţie, egalitatea în culturnle, care să Ic permită podăreşti, de înfrumuseţarea tetelor executive sâ fie rodul credinţate. partidului In societate este
de
deţene şi comunale — sâ per cel rural face necesar ca M i drepturi a tuturor cetăţenilor, să reprezinte entităţi viabile, continuă a localităţilor din cu unor largi consultări şi dezba De aceea, comitetele judeţe dezvoltarea democraţiei co
cu largi perspective de dez
partid, atragerea tuturor
mită legături cît mai directe, nisterul Sănătăţii, consiliile indiferent de naţionalitate, ca voltare economică şi soeial- prinsul judeţelor. teri, al experienţei şi cunoş ne de partid şi consiliile popu muniştilor la elaborarea ho-
uşoare şi rapide între locali populare sâ ia măsuri pentru pătă un fundament tot mai Pornind de la experienţa tinţelor tuturor factorilor che lărîrilor, sporirea contribuţiei
tăţile din cuprinsul judeţului mai buna utilizare a fondurilor trainic, sporesc posibilităţile eulturalâ. Constituirea unor de pinâ acum in administraţia maţi sâ îndeplinească sarcinile lare vor trebui sâ acorde o a lor la înfăptuirea politicii
şi reşedinţa lui. Judeţele au destinate dezvoltării bazei ma pentru ridicarea nivelului de comune mari. potrivit crite locală de stat şi ţinînd seama stabilite. Deputaţii în con tenţie deosebită cadrelor de partidului. Obţinerea de noi
0 reţea ramificată de diferite teriale a ocrotirii sănătăţii, trai al întregii populaţii. riilor adoptate de Conferinţa de rolul şi atribuţiile pe care siliile populare, membru co conducere, creşterii şi promo
căi de comunicaţii care se pentru distribuirea şî folosirea Strîns uniţi, sub conducerea Naţională a partidului, va du le vor avea consiliile popu mitetelor executive, lucrăto vării în munci (le răspundere realizări în toate domeniile
îmbină şi se completează re mai judicioasă a personalului partidului, cetăţenii ţârii — ce Ia creşterea puterii lor e lare judeţene, s-a ajuns la rii din celelalte institu a celor mai buni oameni în de activitate necesită sporirea
ciproc. sanitar. români, maghiari, germani, conomice, prin dezvoltarea ac concluzia că este necesară îm ţii locale trebuie sâ fie toate domeniile de activitate exigenţei, a spiritului critic
tivităţii industriale, agricole,
faţă de lipsuri şi neajunsuri,
Creşterea rapidă a forţelor Un mare număr de judele sîrbi şi de alte naţionalităţi — meşteşugăreşti şi de deservire, bunătăţirea structurii aparatu conştienţi de răspunderea co Aceasta esle goranţia îndepli faţă de tot ceea ce frîneazâ
muncesc cu însufleţire pentru
lui propriu şi restrîngerea nu
de producţie, amplificarea şi au condiţii favorabile pentru înfăptuirea hotărîrilor Con va crea posibilităţi pentru mărului acestuia, precum şi lectivă şi personală pe care o nirii in cele mai bune condiţii mersul nostru înainte Fiecare
de
a marilor sarcini trasate
diversificarea legăturilor din dezvoltarea turismului. a gresului al IX-lea şi ale Con folosirea mai intensă a resur organizarea pe criterii mai poartă pentru elaborarea hotâ- congresul partidului pentru comunist are datoria de a mi
tre unităţile teritoriale, dintre staţiunilor balneoclimaterice, ferinţei Naţionale, punîndu-şi selor locale şi a foiţei de judicioase a unităţilor din rîrilor şi îndeplinirea lor. pen dezvoltarea tării noastre pe lita cu energie neslăbitâ pen
întreprinderi şi celelalte or pentru amenajarea unor lo muncă, pentru efectuarea unor tru buna desfăşurare a muncii tru- aplicarea hotărîrilor par
ganizaţii socialiste sporesc curi de agrement şi odihnă ca toate foiţele şi capacitatea lor lucrări sociale şi edilitare de subordinea organelor judeţe organelor locale. calea socialismului şi comu tidului, de a fi un exemplu
considerabil rolul transportu re vor trebui valorificate din creatoare în slujba propăşirii- mai mare amploare, intensi ne In concordanţă cu prin In întreaga lor activitate, nismului. (Aplauze). în îndeplinirea obligaţiilor
şi înfloririi naţiunii
cipiile
de perfecţionare a
noastre
rilor şi telecomunicaţiilor, im plin de noile organe judeţene, socialiste (Vii aplauze). ficarea vieţii culturale. conducerii şi planificării e consiliile populare trebuie sâ Rolul conducător al partidu de muncă. în respectarea dis
pun măsuri care sâ asigure municipale, orăşeneşti şi comu In viitor va trebui să se asi acorde o atenţie deosebită lui se realizează prin partici ciplinei şi normelor de con
dezvoltarea căilor de comuni nale. gure fiecărei comune atit o conomiei naţionale, activităţi creşterii rolului deputaţilor, a parea directă şi contribuţia vieţuire socialistă, vădind
le economice din subordinea
caţie, repartizarea lor judici împărţirea administrativ-te- Stimaţi tovarăşi deputaţi, bază materială trainică pentru consiliilor populare — in leşi dintre cei mai buni mun concretă a organelor de partid, înalte calităţi profesionale, po
oasă pe cuprinsul ţării şi al ritorialâ a ţârii reflectă grija creşterea şi diversificarea pro dustria locală, gospodă citori, ţărani şi intelectuali. Ei a tuturor comuniştilor la înde litice şi spirituale. Pentru co
Măsurile adoptate de Confe
fiecărui judeţ. partidului şi statului nostru rinţa Naţională — ţinînd sea ducţiei cît şi şcoală de invâ- ria comunală şi locativă, sînt chemaţi sâ folosească în plinirea sarcinilor şi hotârî- munişti nu există ţel mai
In alegerea oraşelor reşedin pentru aplicarea consecventă ma de procesul obiectiv al ur ţâmlnt general, cămin cultu proiectore şi construcţii, treaga lor autoritate pentru a rilor stabilite, la transpunerea înalt decît acela de a-şi pune
ţă de judeţ s-n avut în vede a politicii naţionale, pentru n- banizării, însoţitor firesc al in ral, bibliotecă, cinematograf, prestări de servicii şi al otrage masele de cetăţeni la în viaţă a politicii partidului toate forţele în slujba intere
re ca acestea sâ ocupe o po sigurarea in fapt a deplinei e- dustrializării — prevăd creşte dispensar, magazine, unităţi tele — voi fi organizate gospodărirea treburilor ob şi statului, in acest scop, co selor generale ale socialismu
ziţie cît mai centrală pentru galităli în drepturi a tuturor rea rolului oraşelor şi centre pentru prestări de servicii — pe baza gestiunii economice şteşti. Cu cît se vor întări le mitetele judeţene, orăşeneşti şi lui, oi prosperităţii patriei, a
a asigura legături multiple şi cetăţenilor indiferent dc na lor muncitoreşti In funcţie de ceea ce va permite desfăşura proprii Aceasta obligă atît în găturile organelor de stat lo comunale de partid, ce se bunăstării poporului nostru.
rapide cu toate oraşele şi co ţionalitate. (Aplauze puternice, importanţa şi perspectivele de rea unor activităţi complexe, treprinderile, cît şi organele cale cu masele populare, cu cit vor constitui potrivit vi Acţionînd în acest fel, or
munele din cuprinsul judeţu îndelungate). In decursul vea dezvoltare se propune organi ridicarea nivelului de civili locale ale puterii de stat să cetăţenii îşi vor exercita mai itoarei structuri adminislra- ganizaţiile de partid vor în
lui. Chiar şi în cazurile în ca curilor, în unele ţinuturi ale zarea localităţilor urbane in zaţie şi apropierea treptată se ocupe cu mai multă răspun intens drepturile şi libertăţile tiv-tei itoriale a ţării, vor deplini una din prevederile
re acest criteriu nu s-a putut ţârii noastre, împreună ’cu ro municipii şi oraşe de diferite a condiţiilor de viaţă ale dere de îmbunătăţirea muncii garantRte de Constituţie, cu a- trebui sâ-şi perfecţioneze fundamentale ale Constitu
realiza pe deplin, localităţile mânii au trăit maghiari, ger categorii. Vor fi organizate ca populaţiei de la sate de cele în sectoarele respective, (le tit se vor manifesta mai de stilul şi metodele de muncă, ţiei. care vorbeşte despre
mărginaşe se află în ge mani, sîrbi şi alte naţionali municipii oraşele mai impor de la oraşe, factor esenţial al desfăşurarea unei activităţi ca plin potenţialul creator al sâ studieze mai profund con rolul important şi hotărî-
neral la o distanţă mai mi tăţi. Ei au luptat umăr la u- tante. cu o populaţie moi nu desăvîrşirii construcţiei socia re sâ corespundă mai bine ce poporului, forţa şi eficienţa de diţiile concrete în care acţio tor pe care îl are partidul
că, au legături mai bune şi mâr împotriva asupritorilor şi meroasă. care au un rol în liste şi al creării premiselor rinţelor cetăţenilor mocraţiei noastre socialiste. nează. punînd în centrul preo I q conducerea întregii activi
gravitează în mai mare mă a exploatatorilor comuni, pen semnat în viaţa economică, pentru construirea societăţii (Vii aplauze). cupărilor ridicarea eficienţei tăţi sociale. (Aplauze puterni
sură spre reşedinţa judeţului tru înfăptuirea năzuinţelor lor politică, socială şl cultural-şti- comuniste. (Aplauze îndelun Pentru activitatea în dome Organele administraţiei de şi rolului activităţii partidului. ce). De aceea, am considerat
din care fac parte. de libertate, o viaţă mai bună inţificâ a ţârii, cu îndelungate gate). niul invâţâmintului. ocrotirii stat, aparatul lor, lucrătorii Comitetele judeţene şi oră că este bine ca, prezentind
asistenţei
sănătăţii,
sociale,
Stabilite pe baza nivelului şi progres sociaJ. Valorile ma tradiţii istorice, precum şi cele culturii şi artei, pentru pro din unităţile acestora, ca şi cei şeneşti de partid au sarcini Marii Adunări Naţionale pro
actual de dezvoltare şi a teriale şi spirituale acumulate care au condiţii favorabile pen Stimaţi tovarăşi. blemele financiare, agricole, de d;n oricare sector de activita importante în rezolvarea pro punerile pentru noua organi
perspectivelor evoluţiei lor de-a lungul timpului pe aces tru o dezvoltare mai susţinu comerţ şi altele se vor înfiinţa te trebuie sâ dea dovadă de blemelor economice pe plan zare teritorial-administrativă
viitoare, oraşele reşedinţă sînt te meleaguri, marile înfăptu tă în viitor Municipiile vor Reorganizarea administra instituţii executive şi unităţi receptivitate şi solicitudine fa teritorial, în coordonarea în a ţârii, sâ mă refer şi la ro
chemate sâ joace un rol sti iri dobîndite în anii socialis dispune de o autonomie mai tivă a ţării creează condiţii de specialitate cu dublă su ţă de cererile, propunerile şi tregii activităţi economice lul şi sarcinile care revin or»
mulator în intesificarea în mului întruchipează talentul, mare decît alte centre urbane pentru creşterea râului orga bordonare : atît faţă de consi sesizările cetăţenilor. Rezol- din raza lor. Ele vor trebui să gnnelor de partid In înfâptu
tregii vieţi politice şi social- priceperea şi energiile creatoa în utilizarea fondurilor ma nelor locale ale puterii de liile populare judeţene, cit şi vînd cu operativitate şi în bu se preocupe de mobilizarea irea acestora. (Aplauze).
eeonomice pe întinsul jude re aie tuturor oamenilor mun teriale şi băneşti puse la dis stat şi îmbunătăţirea activită faţă de organele centrale de ne condiţii cerinţele acestora, şi valorificarea rezervelor de
ţelor. In cadrul preocupărilor cii fără deosebire de naţiona poziţia lor, in conducerea şi ţii acestora, pentru participarea resort. Instituţiile executive şi tratind cu respect problemele care dispun întreprinderile Stimaţi tovarăşi deputaţi.
partidului şi statului pentru litate — adevăraţii făuritori ai organizarea activităţilor locale tot mai activă a maselor largi unităţile de specialitate vor a pe care ei le ridică, lucrătorii pentru creşterea producţiei
dezvoltarea economică şi cul istoriei ţării noastre (Vii aplau economice. edilitar-gospodâ- populare la viata economică sigura organizarea şi desfăşu din aparatul de stat îşi înde şi a productivităţii muncii, Măsurile pentru îmbunătăţi
turală a tuturor oraşelor, se ze). Esle meritul orinduirii so reşti şi culturale şi politică Noile unităţi ad rarea în bune condiţiuni şi în plinesc una din îndatoririle lor reducerea cheltuielilor de fa rea împărţirii administrative
va acorda o atenţie deosebită cialiste. al partidului şi statu Municipiu) Bucureşti, capita ministrative ce se vor con mod unitar în cuprinsul ju principale In societatea socia bricaţie, sporirea rentabilită a ţării, vor înlesni mai buna
reşedinţelor (Ic judeţe care in lui de a fi realizat înfrăţirea la Republicii Socialiste Româ stitui vor fi conduse de con deţului a activităţilor do care listă. unde puterea aparţine ţii economice. îmbunătăţirea organizare şi coordonare pe
prezent sînt insuficient dez poporului român şi a naţiona silii populare judeţene, muni poporului, lucrătorii din ad calităţii producţiei. teritoriu a factorilor care de
voltate din punct de vedere lităţilor conlocuitoare, de a fi nia. va avea o organizare pro cipale, orăşeneşti şi comuna ele răspund. ministraţia de stat, indiferent O preocupare centrală a or termină dezvoltarea economi
economic şi edilitar-gospodâ- asigurat lichidarea oricăror ‘ prie. corespunzătoare rolului le, Organe reprezentative ale !n noua organizare adminis- de sarcinile şi funcţiile, pe ca ganelor locale de partid tre că, soeial-politicâ şi culturală
său de principal centru politic,
rese, pentru ca ele sâ poată forme de discriminare naţio cetăţenilor din unităţile ad tratîv-leritorială vor fi simţi re le deţin, trebuie să fie e buie sâ fie înfăptuirea hotâ- a României, perfecţionarea le
exercita o influenţă crescîndâ nală. deplina egalitate in drep economic, cultural şi ştiinţific ministra tiv-teritorinle, consi tor lărgite atribuţiile şi compe xemplu in aplicarea şi respec lîrilor Conferinţei Naţionale găturilor dintre organele cen
asupra localităţilor (lin cuprin turi a tuturor cetăţenilor ţă al ţârii. liile populare vor fi alese in tenţele consiliilor populare tarea legilor, să slujească cu a partidului pentru perfecţio trale şi locale, creşterea efi
sul judeţelor. rii (Aplauze). Societatea noas Municipiul Bucureşti, cele conformitate cu principiile municipale şi orăşeneşti şi ale devotament interesele cetă narea organizării şi conducerii cienţei şi operativităţii orga
nelor de conducere ale jude
In organizarea noilor unităţi tră socialistă, în care au dis- . lalte municipii, precum şi o care stau la baza sistemului comitetelor lor executive. Sar ţenilor, ale maselor de oameni industriei, construcţiilor, cir ţelor, oraşelor şi comunelor,
administrativ-lentoriale s-n părut pentru totdeauna clase raşele mai importante vor pu nostru electoral : votul uni cina de înaltă răspundere de ni muncii. (Aplauze). culaţiei mărfurilor, transpor antrenarea mai largă a mase
urmărit asigurarea condiţiilor le exploatatoare, se caracteri tea avea în subordine, ca uni versal, egal, direct şî secret, a organiza la un nivel (le civi Iri vederea constituirii jude turilor, a întregii activităţi lor la conducerea statului şi
lizaţie tot mai înalt viaţa
a
necesare dezvoltării in fieca zează prin comunitatea intere tăţi distincte, alte oraşe, pre principiul participării cetă zeci şi zeci de mii de cetăţeni ţelor şi municipiilor, a îmbu economice In această amplă la rezolvarea problemelor vie
ţenilor la organizarea şi con
re judeţ a unei bogate activi- selor fundamentale şi strinsa cum şi comune suburbane si ducerea alegerilor, al respon impune extinderea sferei de nătăţirii modului de funcţio acţiune. ele au datoria sâ ţii sociale şi obşteşti. Fiecare
(âţi culturale şi sociale. Re coeziune a celor ce muncesc în tuate în imediata lor apropie sabilităţii deputaţilor faţă de activitate a acestor organe, nare a organelor locale ale pu studieze problemele care a judeţ, oraş şi comună trebuie
ţeaua de învăţămmt general activitatea consacrată înflori re şi care au strînse legături alegători. creşterea aportului lor la so terii şi ale administraţiei de par în cursul aplicării măsu să considere drept o sarcină
asigură în toate judeţele cu rii patriei comune — Republi cu activitatea din aceste cen luţionarea multiplelor proble stat, sînt supuse spre exami rilor preconizate, sâ sintetize primordială sporirea continuă
prinderea copiilor de vîrslâ ca Socialista România (Aplau tre urbane. Consiliile populare vor avea me pe care le ridică moderni nare şi aprobare Marii Adu ze şi sâ generalizeze experien a bunurilor materiale şi spi
ţa pozitivă, sâ participe la de
şcolară. De asemenea, în (oate ze puternice). In propunerile supuse dez sarcina de a conduce activi zarea oraşelor patriei noastre. nări Naţionale proiectele de finitivarea acestor măsuri. rituale ale societăţii, valori
judeţele există licee teoretice Politica naţională marxist- baterii s-a prevăzut a se orga tatea locală, nsigurînd dezvol Consiliile populare municipale legi pentru modificarea unor ficarea mai bună a eforturilor
şi de specialitate. Astfel, 1G leninistâ a Partidului Comu niza ca municipii, in afara Ca tarea economică, social-cultu şi orăşeneşti vor trebui sâ a articole ale Constituţiei, orga In soluţionarea problemelor şi energici creatoare a celor
judeţe au intre 15-25 -licee, 7 nist Român, deplina egalitate pitalei. lin număr (le 30 de o ralâ şi edili tar-gospodâreaseâ corde toată atenţia realizării niza ren administrativă a teri economice, comitetele judeţene ce muncesc, înflorirea tuturor
judeţe au mai mult de 25 li în drepturi a tuturor cetăţeni raşe In urma dezbaterii pu a judeţelor, oraşelor şi comu investiţiilor pentru activităţile toriului, asigurarea conducerii se vor sprijini pe comisiile e- localităţilor patriei, ridicarea
cee. iar 16 judeţe au sub 15 lor se reflectă în participarea blice şi a propunerilor făcute nelor, apărarea proprietăţii economice, sociale şi edilitare locale in perioada pînâ la ale eonomice care-şi vor desfăşu necontenită a nivelului (le trai
licee. Trebuie arătat că, la o reprezentanţilor oamenilor de cetăţeni, comisia centrală socialiste şi personale, exer locale, să se preocupe Intr-o gerea consiliilor populare. Fă ra activitatea sub îndruma al populaţiei.
populaţie relativ egală, în u muncii de toate naţionalităţile de partid şi de stat a ajuns citarea drepturilor cetăţeneşti, mai mare măsură de construc ră îndoială că Marea Adunare rea şi conducerea lor. Con Noua organizare adminis-
nele judeţe, numărul elevilor in organele centrale şi locale la concluzia că mai pot fj respectarea legalităţii socialis ţia de locuinţe şi edificii pen Naţională, exarrnnînd aceste stituite din activişti de partid traliv-teritorialâ constituie ca
din licee variază între limite ale puterii de stat. unde se dez organizate ca municipii oraşe te şi menţinerea ordinii pu tru învăţâmînt. cultură şi o măsuri, le va aproba, deoarece şi de stat. cadre din econo drul în care îşi voi desfăşu
blice.
destul de largi. Astfel, in ju bat şi se hotărăsc problemele le Tîrgovişte, Tirgu Jiu. Că crotirea sănătăţii, de dezvol ele corespund pe deplin cerin mie şi specialişti cu experien ra de-acum înainte activitatea
deţele Buzău, Botoşani. Ialo care privesc prezentul şi vi lăraşi. Sighişoara. Turnu Folosind competenţele şi tarea prestaţiilor de servicii. ţelor dezvoltării ţârii noastre ţă in problemele tehnice şi partidul şi statul nostru. în
miţa, Neamţ, Olt revin la itorul ţârii, în participarea lor Măgurele, Sighetul Marmatiei, responsabilităţile sporite ce li Ele au datoria sâ adopte mă (Aplauze puternice). cconomicc-financiai e. aceste tregul popor, în vederea în
1 000 locuitori între 12-17 elevi la întreaga activitate economi Gheorghe Gheorghiu-Dej, Tul- se acordă, manifestînd iniţia suri bine fundamentate pentru comisii vor exercita contro făptuirii obiectivelor desăvir-
faţă de 26-32 elevi în judeţele că, politică şi socială a patriei cea, Lugoj, Deva, Focşani, tivă şi spirit gospodăresc, or continua dezvoltare a local Mâ Stimaţi tovarăşi. lul asupra întreprinderilor şi şuii construcţiei socialiste, şi
Braşov, Hunedoara şi Constan noastre Astfel, în Mmea A Tecuci, Dej şi Odorhei — lo ganele locale ale puterii de ţilor urbane, sâ antreneze activ instituţiilor economice repu creării condiţiilor pentru tre
ţa In cursul aplicării măsuri dunare Naţională 86,1 la sută calităţi cu bogate tradiţii sau stat vor trebui sâ se preocupe masele de cetăţeni la realiza Noua împărţire administra- blicane şi locale, urmărind cerea la construcţia societăţii
cu un rol însemnat în viaţa
lor de perfecţionare a învâţâ- dintre deputaţi sînt români, judeţelor din care fac parte. permanent de utilizarea ju rea acţiunilor (le interes ob tiv-teritorialâ. sporirea însem modul cum se aplică hotărî comuniste Această acţiune de
rile de partid şi de stat şi cele
mîntului de toate gradele, or 8.6 la sută — maghiari, 2.1 la Din cele 44 de viitoare muni dicioasă a mijloacelor mate ştesc, să dovedească o grijă nată a atribuţiilor organelor ole comitetelor judeţene dc însemnătate naţională consti
ganele centrale — mă refer la sută — germani. 3.2 lo sută — cipii. 28 sînt reşedinţe de ju riale şi financiare proprii, de permanentă pentru satisface (le conducere ale judeţelor, o- partid în domeniul economic tuie o materializare a uneia
Ministerul Invâţâmintului — şi de alte naţionalitâţi. corespun valorificarea tuturor posibi rea cerinţelor populaţiei. rnşelor şi comunelor impun dintre principalele sarcini sta
consiliile populare vor trebui zător structurii notionale a deţ, iar 20 dau fiecare o pro lităţilor şi resurselor locale. creşterea rolului conducător al Ele vor analiza periodic mer bilite de Congresul al IX-lea
să se preocupe de îmbunătăţi populaţiei ţării. Dintre cei ducţie industrială de peste O sarcină de mare impor Atribuţii crescute în organi partidului. îmbunătăţirea or sul îndeplinirii sarcinilor de ş: Conferinţa Naţională a parti- *
organelor
plan. vor propune
rea repartizării pe teritoriu a peste 155000 depulaţi in or 1 miliard lei anual tanţă a consiliilor populare zarea şi conducerea vieţii eco ganizării şi metodelor organe centrale şi locale măsuri pen dulii i in domeniul perfecţio
nomice şi social-culturale (lin
reţelei şcolare, a bazei mate ganele locale ale puterii, peste Din cele 142 oraşe care nu este sistematizarea oraşelor şi mediul rural vor reveni in vi lor locale de partid în îndru tru perfecţionarea activităţii nării vieţii economice, sociale
riale şi a cadrelor didactice. 11 800 sînt maghiari, aproape vor fi municipii, 20 au peste comunelor, dezvoltarea lor ar itor consiliilor populare comu marea şî conducerea activităţii economice. şî de stat a ţârii noastre Fa
dc stat, economice, politice, so
20.000 de locuitori, iar 59 au o
Unităţile administrativ-teri- 2 800 sînt germani şi peste populaţie între 10000 şi 20.000 monioasă pe baza unor pla nale. Ele vor trebui sâ asigure ciale şi obşteşti. Sarcini importante revin co ilustrează consecvenţa cu care
t6riale propuse a fi create dis 2.400 — de alte naţionalităţi. locuitori. Un număr de 65 ora nuri de perspectivă care sâ dezvoltarea industriei meşte mitetelor judeţene şi orăşe partidul nostru înfăptuieşte li
pun în medic de 160 cinema Folosirea limbii materne în şe dau o producţie industrială asigure o repartizare raţiona şugăreşti şi de artizanat, a Corespunzător sarcinilor neşti de partid în conduce ma sa politică generală, sar
tografe, aproximativ 270 bi învâţămînt se asigură prin între 100 şi 500 milioane lei, lă a obiectivelor economice, prestărilor de servicii, ceea ce complexe ce revin unităţilor rea activităţii ideologice, a in- cinile actualei etape de dez
blioteci şi 300 cămine cultura funcţionarea a peste 1.700 iar 15 oraşe de peste 500 mi a dotărilor social-culturale şi va permite valorificarea mai administrativ-teritoriale de vâţămîntuluî şi culturii, pe ca voltare socialistă a tării îşi
le şi case de citit, iar 24 de ju şcoli şi secţii şi a peste 220 lioane lei. In politica de re tehnice^ed iii tare. încadrarea bună a resurselor locale şi a bază, se vor crea comitete de re Ic vor îndruma nemijlocit. îndeplineşte îndatorirea fa <â
lor într-un ansamblu modern
deţe au cel puţin un teatru licee şi secţii în limbile naţio partizare teritorială a forţelor de localităţi pe întregul teri forţei de muncă. Consiliile partid în toate oraşele şi co Ele vor trebui sâ se ocupe de naţiunea ' română. (A
sau instituţie muzicală — ceea nalităţilor conlocuitoare, frec de producţie este necesar sâ toriu al tării. Sistematizarea ‘ populare comunale sînt che munele, ceea ce va contribui la în mai mare măsură dc îm plauze îndelungate).
ce constituie o importantă ba ventele (le 240.000 elevi ; iar se urmărească atit progresul teritoriului ţârii va trebui sâ mate sâ-şi sporească aportul îndrumarea mai concretă şi o- bunătăţirea muncii de propa Urmînd eu încredere Parti
ză materială pentru activitatea unui număr de 60 000 de elevi, diferitelor judeţe în ansam asigure o mai bună concen la dezvoltarea edilitai-gospo perativâ a activităţii pe plan gandă pentru cunoaşterea li dul Comunist Român. clasa
culturală Procesul susţinut de aparţinînd naţionalităţilor con blu) lor, cît şi dezvoltarea lo trare a unităţilor productive, dărească a satelor. Ia îmbună local. niei generale a partidului, a muncitoare, ţărănimea, inte
electrificare a localităţilor, locuitoare, care frecventează calităţilor urbane şi creşterea a fondului locativ, utilizarea tăţirea condiţiilor de trai ale Viaţa a arătat că esle ne politicii sale interne şi inter lectualitatea, întregul nostru
dezvoltarea producţiei proprii şcoli cu limba de predare ro rolului lor în viaţa economică mai deplină a suprafeţelor de ţărănimo. cesară o conlucrare mai efici naţionale, a obiectivelor prin popor munceşte cu însufleţire
de radio şi televizoore şi creş mână. li se asigură învăţarea şi socială a ţârii construcţie, eliminarea cu de- Pentru a-şi perfecţiona munca, entă şi moi strînsâ între orga cipale ce slau în prezent în pentru a da viaţă programu
terea «n de an a veniturilor limbii materne ca obiect de Dezvoltîndu-şi potenţialul săvîrşire a oricărei risipe de pentru a răspunde în mai ma nele de partid şi consiliile faţa societăţii noastre O aten lui elaborat de Congresul al
băneşti ale populaţiei (le la o studiu La Universitatea Babeş industrial şi social-cultural, teren, a neajunsurilor serioa re măsură cerinţelor popu populare, o mai bună coordo ţie deosebită trebuie să se a- IX-lea Rezultatele obţinute in
raşe şi sale creează condiţii Bolyai, Institutul de arte plas extinzîndu-$i legăturile cu zo se care se manifestă încă în laţiei. consiliile populare co nate a tuturor activităţilor din eorde educării oamenilor mun primii doi ani ai cincinalului
pentru pătrunderea în tot mai tice Şi Conservatorul din Cluj, na înconjurătoare, oraşele vor amplasarea noilor construcţii munale vor trebui sâ dezbată cuprinsul unităţilor teritoriale cii, tineretului în spiritul pa demonstrează realismul acestui
multe cămine a emisiunilor de la Institutul de medicină şi exercita o influenţă economi industriale, agricole şi de lo pe larg cu ţăranii, intelectua respective. Măsura preconizată triotismului socialist şi al In program, constituie o bază
radio şi televiziune, element farmacie. Institutul pedagogic că, organizatorică şi cultura cuit. Se impune ca în cel mai lii, cu toţi locuitorii satelor, ca primul secretar al comitetu ternaţionalismului. cunoaşterii trainică pentru noi şi tot mai
al progresului şi civilizaţiei ac şi Institutul de artă teatrală lă asupra unui număr cres- scurt timp să se elaboreze problemele economice, sociale lui de partid judeţean sau o şi respectului pentru trecu mari succese în edificarea noii
tuale din Tirgu Mureş se predă şi în cînd de localităţi rurale. A măsuri pentru sistematizarea şi cetăţeneşti ale localităţilor răşenesc sâ poată fî ales în tul glorios de luplâ al parti orînduiri. Asigurînd bunul
Pentru a îmbunătăţi infor limba maghiară In ţara noas ceasta va contribui la valo tuturor localităţilor şi sâ se lor, sâ-i atragă într-o mai ma acelaşi timp şi preşedinte al dului. al clasei muncitoare, mers al construcţiei socialiste
marea populaţiei şi a-i oferi tră se editează anual, intr-un rificarea mai intensă a resur perfecţioneze reglementările re măsură la dezvoltarea şi în comitetului executiv al consi al poporului nostru Este nece în patria sa. dezvoltarea for
posibilităţi sporite de a-şj spu tiraj de aproximativ 3.5 m ili selor materiale şi a forţei de cu privire la folosirea fondu liului popular judeţean sau o- sar ca munca politieo-educa- ţelor de producţie, perfecţio
ne cuvîntul în problemele e- oane exemplare, numeroase muncă, va accelera pătrunde lui funciar pentru construc frumuseţarea satelor noastre râşenesc. iar alte cadre de tivă sâ cultive mai intens ati narea relaţiilor sociale, înflo
eonomice. cetăţeneşti, culţura- manuale şi alte lucrări în lim rea elementelor de civilizaţie ţii sau alte activităţi neagri îndeplinirea sarcinilor pe partid sâ poată îndeplini şi tudinea combativă faţă de rirea democraţiei socialiste,
le. pe plan locol. pentru mai bile naţionalităţilor conlocui în mediu) rural, va apropia cole Este de datoria ministe care etapa actuală le pune în funcţii de conducere în orga concepţiile înapoiate şi in partidul nostru îşi îndeplineşte
buna cunoaştere a realizărilor toare. Cele 28 de publicaţii în condiţiile de viaţă ale popu relor şi a celorlalte instituţii faţa consiliilor populare ju nele locale nle administraţiei fluenţele ideologiei burghe suprema îndatorire fată de
si a experienţei pozitive dobin- limba maghiară, 6 în limba laţiei săteşti de cele ale ora centrale, a organelor de partid de stat va contribui la o mai ze. să contribuie mai mult la poporul român şi. în acelaşi
dite de unităţile industriale, germană. 2 in sîrbâ. precum şi şului. şi de stat să manifeste o grijă deţene. municipale, orăşeneşti bună folosire a cadrelor, la în afirmarea eticii noi. socia timp, îşi aduce contribuţia in-
agricole, de deservire, pentru publicaţiile in limbile altor na O latură esenţială a acţiu deosebită pentru folosirea şi şi comunale necesită perfecţio lăturarea suprapunerilor şi pa liste. la îmbogăţirea vieţii spi ternaţionalistă la întărirea for
intensificarea activităţii poli- ţionalităţi conlocuitoare însu nii de îmbunătăţire a orga gospodărirea judicioasă a fon narea stilului şi metodelor de ralelismelor existente în pre rituale a oamenilor muncii. ţelor socialismului, la creşte
tico-educative în rîndul mase mează aproximativ 600 000 de nizării adminîstrativ-terito- dului funciar — patrimoniu muncă ale organelor locale de zent între activitatea organe Sarcinile mari ce le avem rea influenţei şi prestigiului
lor locale de partid şi de stat.
lor, fiecare judeţ va avea pre exemplare O însemnată con riale este transformarea comu naţional, de care este strins stal, oreşterea mobilităţii şi Creşterea răspunderii perso de îndeplinit cer ca fiecare or lor în lumea contemporană, la
vieţii
tribuţie la dezvoltarea
să proprie culturale a ţării aduc teatrele, nelor în unităţi administrative legată creşterea producţiei nale a cadrelor de con ganizaţie de partid sâ-şl spo cauza păcii în lume. (Vii şi
Noua organizare adminislra- ansamblurile şi alte instituţii puternice, cu răspunderi de materiale, bunăstarea întregu întărirea răspunderii acestora ducere din organele locale rească forţa mobilizatoare, sâ puternice aplauze).
tiv'-tei îtorialâ creează condiţii de artă în limbile naţionalită pline pentru activitatea econo lui popor. viitorul patriei In acest scop. vor trebui să fie (le partid şi de stat va acţioneze cu competentă, con-
pentru îmbunătăţirea muncii ţilor conlocuitoare care func mică social-culturalâ şi gos noastre înlăturate cu hotârire tendin determina rezolvarea mai ope centrînd capacităţile creatoa Avem deplina convingere că
cullui al-artistice pe plan lo ţionează în Cluj, Timişoara, podărească ce se desfăşoară Consiliile populare judeţene ţele manifestate în munca u rativă a problemelor economi re ale colectivului din locul întregul nostru popor, strins
cal Ţoale judeţele vor Irebui Tirgu Mureş. Oradea. Sibiu, pe teritoriul lor. O sarcină de au sarcina sâ se ocupe intens nor organe de stat de a îndru ce. sociale, culturale şi cetăţe unde îşi desfăşoară activitatea unit în jurul Partidului Co
sprijinite să dezvolte şi sâ di Bucureşti. Satu Mare. Sfîntu mare importanţă a organelor de dezvoltarea industriei loca neşti. In acest fel se va mani spre înfăptuirea telurilor tra munist Român, va munci cu
versifice activitatea instituţi Gheorghe si altele Ţoale aces judeţene de partid şi de stat. le şi a altor activităţi econo ma numai prin instrucţiuni şi festa mai din plin rolul de con sate de partid Organele şi şi mai mult nvînt pentru rea
ilor culturale, sâ utilizeze ra te forme de activitate, susţinu ce urmează a fi constituite, mice. care pot contribui la circulare, de a îngrădi iniţiati ducător al partidului nostru în organizaţiile (le partid trebuie
ţional importantele fonduri ce te şi încurajate de slatul nos este stabilirea în următoarele satisfacerea mai completă a va unităţilor în subordine, de lizarea grandioaselor sarcini
le sînt puse la dispoziţie pen tru. permit cetăţenilor din no citeva luni a viitoarelor loca cererii de consum a popu a soluţiona cu mari inlîrzieri toate domeniile activităţii e sâ stimuleze prin toate m ij ale desăvîrşirii construcţiei so
tru dezvoltarea culturii noas- durile naţionalităţilor conlocu laţiei. Ele vor trebui sâ acor conomice sociale din ţară. loacele iniţiativa oamenilor cialiste, punindu-şi priceperea
Ire socialiste. itoare sâ se bucure de avanta lităţi rurale din componenta de atenţie îmbogăţirii sorti problemele administraţiei lo (Aplauze), muncii, sâ asigure o largă şi inepuizabila sa capacitate
Judeţele dispun de un nu jele democraţiei socialiste, de lor. potrivit factorilor naturali, mentului de mărfuri, potri cale şi ale cetăţenilor. Comba Problemele complexe pe care consultare a cetăţenilor, par
măr important de unităţi pen drepturile garantate prin Con economici. demografici, so vi» specificului local, îmbu terea oricăror fenomene de bi le ridică dezvoltarea actuală ticiparea lor efectivă la dis creatoare în slujba progresu
tru ocrotirea sănătăţii — spi stituţie. pentru toţi cetăţenii ciali. culturali, tradiţiilor şi nătăţirii calităţii produselor rocratism şî formalism este o a economiei, ştiinţei şi cultu cutarea şi rezolvarea proble lui şi prosperităţii p;» t r iei
tale. dispensare, policlinici, ca patriei noastre. (Aplauze)1. particularităţilor existente în şi serviciilor, sâ adopte mă condiţie indispensabilă pentru rii noastre, necesitatea perfec melor construcţiei socialiste, noastre socialiste (Aplauze pu
se dc naşteri. In acest sector Noua organizare administra- diverse zone. ţinîndu-se sea suri pentru reducerea costu ca noile consilii populare să ţionării conducerii întregii manifestarea nestînjcnitâ a ternice ; întreaga asistenţă in
se menţin însă deosebiri în tiv-teritorialâ a ţârii asigură ma de propunerile făcute de rilor de producţie şi creşterea acţioneze ca organe de lucru, vieţi sociale cer din partea or spiritului lor creator. picioare. ovaţionează înde
lung).