Page 58 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 58
Vineri t6 februarie 1960 DRUMUL SOCIALISMULUI 3
PENTRU TIMPUL DUMNEAVOASTRĂ LIBER
Puţine sint momentele
viaţă care pot stirnl emofia
unei amintiri pierdute în ne
gura anilor. Un astfel de mo
ment rar a avui loc la liră- murjeă u jo ir J : 14.15 Dumbrava m inu
nlşca. cu prilejul ..Lunii căr nata t 14.ăl) M elodii cu Pataetiou ; 15.00
ţii la sate", cind scriitorul Vineri buletin dc atici. Buletin m eteo-rutier :
15.15 Coordonate culturale : 15,30 Re
Traian Uba a prezentat une cital de opereta Ion Dacian : 15,4:5
le fragmente din creaţia sa. Din repertoriul lui A lin N'oreanu : 16.00
Sport. Duletin meteorojo-
Radiojurnal
Amintirea l-a dus cu două 16 februarie fic : 16.15 Clnteec ale ceferiştilor cl
decenii şi ceva in urmă. Re petroliştilor ; 16.45 M elodii populare de
gimentul de artilerie antiaeri pe p laiuri bănăţene < 17,15 Irt slujba
Proiectul de lege stabileşte, re administrativ-teri tor ia le ale ană înainta spre localitatea patriei : 17,45 Caleidoscop muzical :
13.00 Duletin d t jtir i : 18.0.5 Cronica e-
totodată, că sfaturile populare municipiilor, oraşelor şi comu Sojronta. urmărind trupele eon.om,eă ; (.4,15 M uriră de estrada :
orăşeneşti şi comunale îşi con nelor urmează a fi făcute de hitleriste. Pe drum, căpita Spectacole f 30 Jurnal agrar : 18,50 Viers de
(Urmare din pag. I) blicii Socialiste România. Pre stantin Sandu, Aurel Mogo, tinuă activitatea, sub denumi către Comitetele executive ale nul Pete Romulus şi locote doină fermec.tţa ; 10.00 Radiogazel» de
seara : 10,30 O melodie pe adresa dum
şedintele Comisiei adminis Lina Ciobanu, Mihai Uborny, rea, după caz, de consilii popu Consiliilor populare judeţene nentul Traian Uba au găsit C A LA N : „O m ul rare a v ita l. moar neavoastră ; 20.00 Duletin de ( lir i •
trative, deputatul Emil Bobu, Gheorghe Paloş, Constantin lare municipale, orăşeneşti sau provizorii şi supuse spre apro un băiat de vreo 4-5 ani, plin tea*'. p ie ii de V ictor E ltîm ia. Prezint* 20.05 Rodiomagazin sportiv ; 20,17 M e
Mareo Adunare Naţionala o expus apoi raportul comun Daicoviciu, Petre Nicolae. comunale. bare Consiliului de Miniştri. de praf, cu veşmintele rup Tea iru l dc sfat „V alea fiu fa i" P tirn - lodii romAncjli ; 20.15 Teatru radiofo
nic serial * (Tosin.-,
de Ponait Istrati.
a aprobat propunerea făcuta. al comisiilor administrativă Nîcolae Bădescu, Nicoloe Tă- Se apreciază ca deosebit de Pîno atunci în alcătuirea jude te, şi s-au gîndil la copiii lor gaiti. Seri:i a V -.i . .,0 pedeapsă n e în m tin îlî*:
ARAD : „Surprize la estradă", «per-
bircă, Kovacs Gyârgy, Gheor important faptul că şi la aces ţelor. municipiilor şi oraşelor, care. poate rătăceau şi ci tn. larol m utica).coregrafic so ijinu t de 2 1.0*1 M cridianr-m elodii Emisiune de
Şedinţa de dimineaţă a şi juridică asupra Proiectului ghe Tătoru, Filip Geltz, Vic te nivele în componenţa co vor intra oraşele şi comunele spatele frontului, tot atll de Teatrul dc m i «Ic c il rad- Deva. Maria loin^ : 22.00 Radiojurnal. Sport
Moment
22.30
luat opoi sfirşit. de lege privind organizarea tor Mesaroş. Troian Glrba, mitetelor executive pot fi a prevăzute în anexa la prezen goi şi de ilămînzt. C IIG IR i ..A fost odată". piesa pen Duletin meteorologic • inima si ve rsul:
poetic.. P artidului.
Dupâ-amiazâ, (a reluarea administrativă a teritoriului ta lege. — Ce faci aici ? — l-a în tru copil de Afecu Popovlci gi V intcln 22.35 Dansaţi in rilm ul preferat 23.00
Gafi(a. Prezintă Teatrul de papuji din
Avram Bunociu. Maria Zido- leşi, în afară de deputaţi, şi ce Avînd in vedere considera- D in albumul m elodiilor de dragoste :
lucrărilor, deputatul Troian Republicii Socialiste România trebat căpitanul Romulus. Alba liilia . 24.00 Ithlctin de jtir i ; 0.05—3.55 Estrv-
ru, Tudor Drâganu. tăţeni cu merite deosebite p? ţiunile expuse mai sus. Comi
lonaşcu, preşedintele Comi şi asupra Proiectului de lege siile administrativă şi Juridică — hni rnuf mama. F dusă da nocturna o Buletine de jtir i ji me-
\
tărîm obştesc şî de stat care
teo-rutîere la orele 1.00, 2.00, .1.00 ji
siei juridice, a prezentat ra privind osigurarea conducerii ☆ nu sînt deputaţi. propun Marii Adunări Naţio .1.50.
portul comun ol acestei co locale de stat în unităţile ad- Lo omiazâ au avut loc şe nale adoptarea proiectelor de Cinema
misii şi al celei administra ministrativ-teritorîale pinâ Io dinţe de lucru ale unor comi Propunerile de delimita legi în forma prezentată.
DEVA :
(cinematograful
Capcana
tive privind Proiectul de lege olegerea consiliilor populare. sii permanente ale Marii A ..Patria") : Dosarul X II („A ria ") ; S I Te eviziune
pentru modifîcorea unor ar La discuţio generală au dunări Naţîonofe. M BRIA i PintUnacol ; H U N ED O AR A )
Viata la .cL 'stcI; Căufa(i idolul („C o n
Cuvintul deputatului TE LIU C ! Un film cu o fată fermecă
ticole din Constituţia Repu luat cuvintul deputaţii r Con Lucrările sesiunii continuă. structorul") , Comisarul X („Flacăra") J
iarnS.
1(1,00 furu rile olimpice de
toare t PETROŞANI : Escroc făta voie
(„R epublica") ; Rîo Conclios : Zosia („7 • Patinaj viierS 1.500 m — bărbaţi.
Noiembrie") ; LU PEN I : Lo.ma („C u l • Fond s x r Iun — femei ; 12,45—
tural") , V U LC A N : O fatA fericită : 14.30 Slslon, special bărbafl (mania
Aurel Kog? („M in e ru l") Tom Jones („7 Noiem Sumarul d in : 18.00 Lu ordinea zilei.
17.
I) ; 17.30 Ci.m de limba rusă :
P ETR fLA ? Fantoma* conlra
Scollaod
distrat
Profrsorol
Yard : I.ONEA :
producţiei
jtiln tifle i
Organizarea
a
Raportul comisiilor juridica şi adminis brie") • A N IN O A S A i Dr. PrHtocios t dc a lucru , 18.20 18,30 Peotra tinerefo)
ţ|
Radiografia
zilei
muoeil :
D ulelinul
circu
R A R flA T E N I î
Spartacut seriile I ji
co
raliere ;
Pcolru
II t ORAŞTIE : C analiile
(„P a tria "] t
laţiei
18,55
p ii :
A.B C. :
Singor pc lume („Flacăra") ;
GEOA-
C U -
13.30
G IU -I1A T : l ocomotiva furata t
înarmaţi cu experienţa ani
trativă ia proiectul de lege pentru lor de muncă intensă pe care lui unic de execuţie teritorial | cunoscuta (.,7 Noiem brie") : SFHFŞ î gcolor : AcasA la... Ion ,|alea ; m o iic a ll
Telejurnalul
de seara i 20,00 — Dule
GIR : Conic
fiobby, spaima vestului
— Direcţia sanitară judeţeană.
tin meteorologic — Pnblicitalc i 20.15
(„M uncitoresc") : Femeia ne-
sălbatic
conducerea partidului şi statu
Stodinul muzical — Cultura
Noi nu putem trece cu vede
lui nostru î-a dedicat progresu rea faptul că. dacă pe întrea Reîntoarcerea lui Surrodff („P rogre de-a lungul tim pului. Dezvoltarea mu
zicii instrumentale. P reilotfi > GlicorgHe
sul ") t Oglinda ir dona le(e („Sebeşul"):
lui României socialiste, expe
modificarea unor articole ale Constituţiei rienţă pe care tovarăşul ga ţară indicatorii stării de să m ilio n ' ALRA IU L IA : Călătorie fau- Firea t 21.00 — Reportaj "68 — Fero-
A P O LD P L l)R SUS i Cum «3 furi mi
v io rii • 21,20 Jocurile olimpice de Ia r
nătate sînt favorabili, apropiin-
Subteranii
nă — Reportajul film ai al com petiţii
(„2a
fnsdcl
August") :
Nicolae Ceauşescu. în expune
rea prezentată la sesiunea du-se de cei din ţările dezvol („V ic to ria ") : TEIUŞ : Sindbad m ari lo r zilei ; 21,35 — Film de a ven tuiii
tate, există încă diferenţe teri
aur
narul • Z L A T tf A i C ăutătorii dc
Parola — piococlle a studiourilor sovie
Socialiste România noastră, a asemuit-o cu „un toriale, a căror atenuare se im mări : G U R ARAR ZA : Fcriţi-v.A aiito- tice • 22,50 — locurile olimpice de Ia r
din Afbansa» : H AŢEG : Pantera nea
gra : flP A D i Sorcouff — ligM il celor 7
bogat izvor de tărie şi vitali
pune ca o necesitate imperioa
nă.
-
Patinaj o rlittic i fig orl libere
socialiste",
tate al orînduirii
examinăm astăzi măsurile pri să. Comunele, avînd un poten m ohilul : IL f 1 : Şeful sectorului sufle tilrb a ti ; 24,00 Telejurnalul de noapte.
te.
ţial economic în continuă dez
vind reorganizarea administra- voltare, vor crea condiţii de
tiv-teritorială a ţării. Pentru realizare a unor lucrări social-
noi este clar că toate aceste culturale de mal mare amploa Radio
— prezentat de deputatul Traian ionaşcu — măsuri în ansamblul lor reflec re decît satele actuale, ceea ce Vremea
tă o concepţie unitară asupra va contribui la atragerea şi
vieţii politice, economice şi so stabilizarea în comune a unui PROGRAMUL I : 6.00-8,25 M -iic ă
Comisia Juridică şi Comisia de judeţe, oraşe şi comune ; denumiri, actualul articol 79 ciale a ţârii, izvorîtâ dintr-o procent mai mare de intelec si actualităţi '■ 8.25 Moment poetic in PENTRU 24 ORE
administrativă ale Marii Adu organizarea acestora ca unităţi din Constituţie urmează să fie profundă şi ştiinţifică analiză tuali. contribuind Ia rezolva undeva departe... şi nu mai terpretat de Violeta Andrei de la Tea Vreme irbim b ltoa rc tu cerul tempo
tru l Muncitoresc C F R
C iulesti : 8..10
nări Naţionale, întrunite în şe administrativ-teritoridle, care, înlocuit cu dispoziţii corespun a schimbărilor petrecute la rea unor importante probleme vine. F.u trebuie s-o caut... La m icrofon, melodia uieferatii : O.tlO rar acoperit. Temporar va ninge slab.
dinţă comună de lucru, în zi dispunînd de căi de comunica zătoare pe care proiectul le noi în anii construcţiei socia privind asistenţa medicală. Duletin de ştiri : «J,3fl File. de legenda : V lntul va ju fla slab p in i la p o trivit
lele de 13 şi 14 februarie 1968, ţie cît mai directe cu centrele şi cuprinde. liste. Documentele Conferinţei Eficionţa legilor sau a mă — l^mo cu noi. poale o uom ..Domnul de rouă" : '.1,55 Refrene dragi; dîn vest. Temperatura va fi cuprinsa
ziua între zero ji 1 grade, loeal mai
10.10 Curs de lim bii rusă ; 10.30 Dan
au examinat Şi discutat Pro administrative, pot să contri Proiectul de lege cuprinde, ne permit să cunoaştem direc surilor organizatorice, oricît găsi împreună. suri simfonice de rmnpnr.itnri romăni : ridicată, iar noaptea Intre -7 ji -4 gra
iectul de lege pentru modifi buie la dezvoltarea armonioa de asemenea, dispoziţii ce au ţia în care evoluează fenome de justificate ar fi ele în prin Micuţul, văzind că poate 10,45 Şut, steagul partidului — program de. Dimineaţa ceată Incalî
de cîn/ece , 11,00 D ulclin dc jtir i : 11.0.1
carea unor articole ale Consti să a localităţilor ; creşterea a ca scop să asigure creşterea nele social-economice din ţa cipiu, depinde de modul de a- să aibă încredere in oameni Cronica economică; I I . 15 Recital de
tuţiei Republicii Socialiste tribuţiilor şi sarcinilor oraşe rolului organelor locale ale pu ra noastră şi constituie un plicave a lor, de conţinutul ac aşa mari, s-a luat după ei. opera Zoc Dragntescu : 11.30 Un efrrt PENTRU URMĂTOARELE
dc oră cu fnrmatia Rirbnrd Oscbanl-
România. lor şi comunelor ; întărirea co terii de stat, în organizarea- şi ghid care ne călăuzeşte în sta tivităţii ce se desfăşoară in ca Ochii Iul, sălbăticiţi dproapc. tzkf ; 11.45 Sfădii medicului : Necesi- 2 ZILE
Comisia juridică şi Comisia munelor, ca unităţi administra conducerea vieţii economice, bilirea ş» aplicarea în practi drul organizatoric respectiv, se îndreptau lacomi spre bu tal«,\ alimentaţiei dietetice ; 12.00 Cînt.i
administrativă au constatat că tive ; eliminarea verigilor in politice şi social-culturale lo că a programului de ocrotire a depinde de activitatea noastră, cata dc pline din rucsacul ţi orchestra de muzică populară ..P laiu
nui soldat. La primul pupas
Vreme schimbătoare m cerul m jî mult
acest proiect de lege, elaborat termediare, a paralelismelor, cale, sporirea iniţiativei şi ope sănătăţii. a tuturor. i s-a dat de mîncaro. S-a a rile D ijlr ilc i” din RacSu : 12,15 Duletin acoperit ; temporar vor cădea pre
de jtir i ; 12,?.* Sntrere ale muzicii ti-
în vederea aducerii la îndepli in atribuţii, toate acestea în rativităţii lor Mandatul tutu Înfăptuirea complexului de In domeniul ocrotirii sănă şezat cu miiltă atenţie jos jnare : 12,45 Radiojurnal Duletin me cipita ţii sub formJ de ninsoare. V lntu l
nire a directivelor Conferinţei scopul participării, tot mai ror consiliilor populare, inclu măsuri ce decurg din hotăriri- tăţii. ca de altfel şi în alte sec Mtihlle ii tremiirâu ţlntnd teorologic ; 12.55 Intîlnire cu melodia v* sufla potrivit din nord-vejt ; tem
Naţionale a Partidului Comu largi, a maselor la activitatea siv al consiliilor populare co le Marii Adunări Naţionale .vor toare de activitate, efectele u gamela şi lacrimile prelin- populara ji interpretul preferat ; 1.1.10 peratura în ujnară «cădere. Dimineaţa
de
reală locala.
Parada s n jijtilo r ji a orchestrelor
nist Român din 6-8 decembrie de stat şi ia activitatea ob munale, urmează să aibă o du duce cu certitudine la dezvol nor măsuri organizatorice se gindu-se pe obrajii plini de
1967; constituie o expresie a ştească. rată unică de 4 ani. tarea tuturor sectoarelor de manifestă după o perioadă re praf se amestecau cu făţim i
politicii generale a Partidului Pe linia acestor principii ca Alte norme prevăd principi activitate, la creşterea conti lativ îndelungată şi au carac turile dc pline cazonă, ince- A
Comunist Român de ridicare a re urmăresc să asigure perfec ul conducerii colective in des nuă a standardului de viaţă al terul de a interesa nu numai plnd marşul, căpitanul Pete
întregii noastre societăţi pe ţionarea organizării adminis- făşurarea activităţii comitete poporului nostru. individul ci şi colectivitatea. Romulus l-a aşezat pe afetul întreprinderea de construcţii
trepte tot mai înalte de progres trativ-teritoriale a ţârii, textul lor executive ale consiliilor Referindu-se apoi la influen Studierea atentă a măsurilor unui tun Poate că. în închi
şi civilizaţie. propus să înlocuiască articolul populare şl a răspunderii fie ţa pozitivă pc care noua or preconizate pentru îmbunătăţi puirea IUI, micuţul se credea
Dispoziţiile proiectului de le 15 dîn Constituţie stabileştecâ cărui membru al comitetului e ganizare adminlstrativ-terlto- rea calitativă a asistenţei me pe uh cal năzdrăvan din po forestiere Deva
ge pentru modificarea unor ar teritoriul Republicii Socialiste xecutiv, atît pentru propria r ia IA o va exercita în domeniul dicale profilactice pe întreg te veştile spuse cindva de ma
ticole din Constituţia Republi România este organizat în ur activitate, cit şî pentru aceea sanitar, vorbitorul a subliniat ritoriul ţârii, prin folosirea ra ma sa. Visul insă a fost dc
cii Socialiste România, cuprin mătoarele unităţi administra- a organului din care face că ea . creează cadrul necesar ţională a bazei materiale şi a scurtă durată... O bombă că ANGAJEAZA u r g e n t
se în noul text al articolului tiv-teritoriale: judeţul, oraşul parte. pentru desfăşurarea la un ni fondului de cadre de tare dis zută Ungă tun i-a ucis pe
15, răspund necesităţii dc a şi comuna. Capitala Republicii Proiectul dispune constitui vel superior a acţiunilor .sani punem, implică aşadar o răs căpitanul Romulus şl pe co
îmbunătăţi structura adminis Socialiste România este muni rea, de către consiliile popu tare. pundere şi o exigenţă deosebi pil Cerul s-a răsturnat in o- pentru şantierul Valea Jiului :
trativă a ţării potrivit cerinţe cipiul Bucureşti, care este or lare, de organe locale de spe Actuala struoturâ adminls- tă pentru a se evita încă de pe chll lui albaştri şi miinile
lor actualei etape de desăvâr ganizat pe sectoare. Textul dis cialitate ale administraţiei de trativ-teritorialâ — a arâlat el acum eventualele deficienţe ce i-âu rămas încleştate pe coa — contabil şef ;
şire a construcţiei socialismu pune că oraşele mai importante stat supuse dublei subordonări, tn continuare — a creat greu ar putea să apară in viitor. ma de fier a calului său năz — contabil !.
lui în patria noastră. pot fi organizate ca municipii atît pe linie orizontală faţă de tăţi în desfăşurarea unei acti Este esenţial ca personalul drăvan.
Noile norme sint destinate să Proiectul de lege pentru mo consiliul popular care le con vităţi tehnice multilaterale. U- medico-sanitar, organele admi F.ra linişte tn sala căminu (nformafii suplimentare se pot cere la se
înlocuiască reglementarea în dificarea unor articole din stituie. cît şî pe linie verticală nitâţile noastre teritoriale, ca nistrative, lucrătorii din în lui culiural din Brănişca.
vigoare, adoptată cu mulţi ani Constituţie urmăreşte, de ase faţă de organele centrale ale re trebuiau să desfăşoare o treaga noastră reţea sfi înţe Dintr-odată s-a auzit un glas diul şantierului, comuna Cimpa; raionul Petro
în urmă, care, prevâzînd re menea, ca, prin dispoziţiile cu administraţiei de stat şi comi muncă tehnică de specialitate, leagă că s-a produs o adineâ venind din ultimele rinduri.
giunea şi raionul ca trepte in prinse in articolele 70 şi 73. să tetele executive ale consiliilor au devenit încetul cu încetul schimbare în felul de a gîndi şi — Căpitanul Pete Romu- şani, şi la sediul întreprinderii de construcţii fo
termediare între centru şi uni creeze cadrul juridic necesar populare superioare. organe cu un caracter tot mai de a acţiona al celor ce răs lus ii de la noi. Mi-o fost to restiere Deva, telefon 2b 60.
tăţile adminislrativ-teritoriale pentru întărirea rolului Consi De asemenea, proiectul de mult administrativ. In acelaşi pund de rezolvarea probleme varăş de joacă
de bază, a creat suprapuneri liului de Miniştri, ca organele lege stabileşte înlocuirea in timp, in condiţiile existenţei lor de sănătate, fie ca medici, A fost unul din cele mai
şi paralelisme, a diminuat ro conducere generală a activită toate articolele Constituţiei a mai multor verigi intermedia fie ca organizatori. Medicina emoţionante momente din
lul comunelor şi al unor oraşe ţii executive pe întreg terito denumirii de „sfaturi popu re si a unor unităţi care înde de astăzi şi-a schimbat oare viaţa satului. Povestitorul
şi a dus la o mare creştere a riul ţării, să oglindească sarci lare". cu aceea de „consilii plinesc în aceleaşi localităţi cum înfăţişarea neavînd carac Traian Uba s-0 trezit încon
aparatului administrativ. nile sale considerabil sporite. populare", preoitm şi înserarea funcţii paralele, munca de în terul pur curativ pe care îl a jurat de batrinii şi tinerii din
vea medicina clasică. Medicul
Din analiza prevederilor tex Cît priveşte organele locale unor denumiri, corespunzătoa drumare metodologică şl do trebuie să desfăşoare o activi Brănişca. Toţi voiau să-i
tului prin care se propune în ale puterii şi ale administraţiei re noilor unităţi, in textele în coordonare a organului central tate din ce în ce mai'largă pe phnă inlr^hnri, să audă şl EXPLOATAREA ATELIERELE
a devenit din ce în ce mai pu
locuirea actualului articol 15 de stat, proiectul de lege pre care denumirea unor organe de linia profilaxiei bolilor Impor alte intimpICtri din viata con-
din Constituţie, ca şi din an vede înlocuirea actualei denu stat este legată dc unităţile ad- ţin eficientă. Prin eliminarea tant este că orînduirea noastră săteonuluî lor. Vestea s-a
samblul dispoziţiilor proiectu miri de „sfaturi populare", da ministrativ-teritoriale. verigilor intermediare şi a ac socialistă oferă şi condiţii co rospîndit in lot satul Au ve
lui de lege privind organiza tă organelor locale ale puterii Avînd în vedere toate aces ţiunilor paralele, organele de respunzătoare pentru îndeplini nit rudele căpitanului erou
rea administrativă a teritoriu de stat, cu aceea de „consilii te consideraţii pe care le-am conducere din teritoriu se a rea acestui important rol. sâ-l runohScă pe tovarăşul CENTRALE ALBA IliLIA
lui Republicii Socialiste Româ populare", care este mai potri enumerat, comisia juridică şi propie de locul unde se desfă Iul de n'-mp. *hitt timp cei
şoară efectiv munca sanitară.
Tn încheiere, vreau să subli
nia, rezultă că ele sînt călăuzi comisia administrativă vă roa niez cft programul şi planul de trei scriitori.* Traian Uf'
te de următoarele principii : a vită pentru desemnarea lor. Ca gă să vă însuşiţi textele aşa Unitatea de concepţie în con măsuri referitoare la sănătatea Mihai Tnnaru. Radu Ciobanu
propierea conducerii centrale urmare a adoptării acestei noi cum au fost formulate. ducerea ocrotirii sănătăţii, a- populaţiei face parte integran şi tovarăşul Victor Mure şan, A N G A J E A Z A DE U R G E N Ţ A :
slguratâ prin Ministerul Sănă tă din însuşi planul de dezvol din partea comitetului pen
fost
tru cultură şi artă. au
tăţii, îmbinată cu adaptarea o- tare a societăţii noastre socia însoţiţi dr oamenii satului muncitori calificaţi (cat. IV— VII) în meserii
Raportul comisiilor administrativă şi rientăriî generale la condiţiile liste. A făuri şi proteja sănă Brănişca • la noi le :
şi necesităţile specifice teritori
— Să ma; veniţi
ale, îşi vor găsi forme de rea tatea, unu! din bunurile cele — s-a auzit un glas din mul — STRUNGARI ;
mai de preţ ale omului, este o
ţime.
juridică asupra proiectelor de lege lizare armonioasă în concepţia sarcină nobilă şi plină de o cei patru Invitaţi plecase de — FREZORI ;
Se făcuse tirzin. Maşina cu
dublei subordonări a organu-
— SUDORI, ELECTRIC ŞI AUTOGEN.
mare răspundere
q
t •
• ii
q
^
»
•
a
privind organizarea administrativa mult, dar oamenii parcă tot lor H.C.M. 240/1063.
Condiţiile de angajare, conform prevederi
nu se îndurau să se întoarcă
pe la rasele lor.
i asigurarea conducerii locale de stat Al'C.. JIJLA Informaţii zilnice la telefon 651, interior
pîni1 la alegerea consiliilor populare k.__________________________
prezentat de deputatul Emil Bobu
ANGAJEAZA DE URGENŢA :
Comisia administrativă şi ansamblul prevederilor cu Denumirile ce se propun a fi
Comisia juridică ale Marii A prinse în Legea privind unele atribuite judeţelor au în vede — inginer principal A.M.C. ;
dunări Naţionale. întrunite în măsuri de perfecţionare a con re atît tradiţiile istorice, cît şi
şedinţe comune de lucru în zi ducerii şi planificării economi importanţa actuală a unor o
lele de 13 şi 14 februarie 1968, ei naţionale, precum şi în alte raşe sau zone geografice. — inginer P.R.A.H. ;
au examinat Proiectul de lege legi adoptate de Marea Adu Dispoziţia proiectului de le
privind organizarea adminis nare Naţională în sesiunea pre ge prin care se prevede orga — maiştri A.M.C. ;
trativă a teritoriului Republi cedentă. corespunzind in ace nizarea a 44 de oraşe, ca muni
cii Socialiste România şi Pro laşi timp necesităţii de a per cipii. reflectă însemnătatea — maiştri P.R.A.FÎ. ;
iectul de lege privind asigura fecţiona structura administra deosebită pc care ele au dobîn-
rea conducerii locale de stat în tivă a ţârii potrivit cerinţelor dit-o în viaţa economică, soci- — muncitori A.M.C. ;
unităţile administrativ-tei ito- actualei etape de desâvîrşirea al-cultiiralâ şi de stat. cît şi
riale pînâ la alegerea consilii construcţiei socialismului. perspectivele dezvoltării lor — maistru principal reparaţii-tur-
lor populare. Proiectul de lege privind or viitoare.
Comisiile administrativă şi ganizarea administrativă a te Comisiile au constatat că bine ;
juridică au constatat că aceste ritoriului Republicii Socialiste proiectul de lege privind asi
proiecte de legi. reflectînd sar România cuprinde în Capito gurarea conducerii locale de — operatori turbine ;
cinile ce rezultă dîn directive lul I, privitor la unităţile ad Stat în unităţile administrativ-
le Conferinţei Naţionale a miri ist rativ-teritorîale, norme teriloriale pînâ la alegerea — operatori cazane ;
Partidului Comunist Român precizînd elementele caracte consiliilor populare, reglemen
dîn 6-8 decembrie 1967, răs ristice ale fiecărei unităţi ad- tează corespunzător această — operatori cazane apă fierbinte
pund cerinţei de îmbunătăţire ministrativ-teritoriale : judeţul, conducere în judeţe, prin crea
a structurii administrativ-teri- oraşul şi comuna. Se stabilesc, rea consiliilor populare Judeţe — operatori instalaţii auxiliare ;
torialc a ţârii şi de a pune de de asemenea, dispoziţii privi ne provizorii, alcătuite din
a ord organizarea adminislra- toare la organizarea unor ora actualii deputaţi ai sfaturilor — maiştri chimişti ;
tiv-teritorialâ cu schimbările şe ra municipii, la declararea populare regionale şi raionale
calitative intervenite în dez unor oraşe şi comune ca staţi De asemenea, se prevede n- — tehnicieni chimişti ;
voltarea forţelor de producţie, uni balneoclimaterice. legerca comitetelor executive
în repartizarea lor geografică, Stabilind organizarea judeţe ale consiliilor populare provizo — operatori Chimişti pentru staţii
în dezvoltarea societăţii, pre lor, Capitolul II al proiectului de tratare a apei.
cum şi cu modificările produ de lege ţine seama de factorii rii, în componenţa lor puţind
se în structura populaţiei în naturali, economici, demogra intra, pe lingă deputaţi, şi ce
condiţiile de viaţă ale locali fici. sociali şi tehnici, de com tăţeni care nu sînt deputaţi, Gurabarzo — cindva un cătun uitat de pe Criş, ore astăzi întreprinderea asigură locuinţe.
tăţilor patriei noastre. ponenţa naţională a populaţi dar care au desfăşurat o acti aspectul unui orăşel. Dezvoltarea continuă a întreprinderii mi
Proiectele de legi ce vă sînt niere Barza, s-a reffeela» şi in viaţo minerilor. Pentru ei s-au
supuse spre examinare şi a- ei şi de legăturile culturale şi vitate deosebită pe târim ob construit blocuri confortabile, magazine noi, iar modernul club al Strada Gării 8 nr. 6
doptnre sint organic legate de tradiţionale ştesc şi de sto’t. sindicatele le oferă ore plăcute de recreere.
--------------------------------------------------- |