Page 59 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 16 februarie 1968
P. Seqers, iost ministru al
VIZITA TOVARĂŞULUI Pentru legali CONFERINŢA li II apărării, căruia reqele Bau
dot! In t-a încredinţai
mier
curi o misiune de informare
EMIL BODNARAŞ zarea P. C. U. N. C. T. A. D. II li in vederea soluţionării crizei
guvernamentale din Belgia, a
II
declara! că nu consideră drept
II Inevitabilă organizarea de noi
IN CUBA din Berna* ia Dezbaterile generale se apropie II II alegeri. In ceea ce priveşte
obiectul misiunii sale, P. Se-
gers a precizat ziariştilor că
de stîrşit II va analiza în mod obiectiv
BONN 15 (Aqerpres). — Co II
HAVANA 35. — Corespon ţiei Relaţii Externe a CC. al mitetul de iniţiativă pentru DELHI 15. — Trimisul spe Şeful deleqatiei Guineei, II situaţia politică din ţară şi va
dentul Agerpres, V. Stamate, P.C.R , a vizitat diferite regi legalizarea Partidului Comu cial Aqerpres, Ion Putinelu, Ousmane Baldet. a sprijinit re I) face o serie de propuneri.
transmite: Tovarăşul Emil uni aie Cubei. nist din Germania a organi transmite: In penultima zi a comandările cuprinse în Carta II
Bodnaraş, membru al Comi A fost vizitată fabrica de za dezbaterilor generale din ple de la Alger a grupului celor II
tetului Executiv, al Prezidiului hăr „Camilos Cienfuegos" din zat la Bonn o conferinţă de nara Conferinţei Naliunilor 77, menlionînd totodată, că II
Permanent al C C. al P.C.R, provincia Havana, staţia termi presă, unde a luat cuvîntul pentru Comerţ si Dezvoltare trehuie să se de- prioritate în II Generalul Suharto, pre
care face o vizită de prietenie nală din portul Matanzas, de Max Schafer, membru al Co au luat cuvîntul reprezentan deplinirii recomandărilor şi ho- II şedintele interimar al Indone
în Cuba, a oferit la 14 februa unde zahărul se încarcă direct mitetului Vorbitorul a cerut ţii Guineei, Ecuadorului, Suda tărîrilor adoptate la prima con II ziei, a declarat în parlament
rie, la Havana, un dineu in în calele navelor, combinatul anularea legii prin care a nului, Republicii Toqo. Iorda ferinţă U.NC.TA.D. Actuala II că „este imposibil să albă loc
cinstea conducătorilor de minier Moa, din provincia O- fost interzis P.C. din Germa niei. Luxemhurqului si trei re aleqerile generale în terme
partid şi de stat ai Cubei Au riente. de exploatare a zăcă nia şl a ordinelor emise în prezentanţi ai unor orqanizatii conferinlă. a spus el, trebuie II nul proiectat, deoarece nu au
luat parte Fidel Castro. prim- mintelor de nichel. Conducă Germania de vest cu privire Internationale. să precizeze anumite domenii U fost adoptate actele legale nc-
secretar al C.C al P.C, din tori ai organizaţiilor provincia la arestarea lui Max Reimann Ibrahim Zakaria, secretar al speoifice in care sâ fie înche- II cesare**. Generalul Suharto a
Cuba. prim-mimstru al Gu le ale PC. din Cuba. miniştri, şl a altor conducători al late acorduri concrete şi ase- II prezentat apoi .sugestia gu
vernului revoluţionar al Repu directori ai întreprinderilor au partidului, precum şî la urmă Federaţiei Mondiale Sindicale, menea acorduri sâ se realizeze II vernului ca aleqerile generativ
blicii Cuba, Osvaldo Dorticos dat ample explicaţii, au pre rirea judiciară a comunişti care a luat primul cuvîntul. pînă la sfîrşitul lucrărilor'Con- să aibă loc la un an şl |u*
Torrado. preşedintele Republi zentat principalele secţii ale lor. s-o referit în mod special la ferintei. r mălaie dună adoptarea leqilor
cii Cuba. RauJ Castro, Rami- obiectivelor. Mst Schafer a protestat rolul nefast ne care-l joacă Jose Ricardo Martinez Cobo, H
ro Valdes Menendez, Sergio del La Santiago de Cuba, capita Împotriva faptului că autori marile monopoluri pe piaţa şeful delegaţiei Ecuadorului, a H corespunzătoare şi, cel mal
Vale Jimenez. Armando Hart la provinciei Oriente, a fost vi tăţile împiedică publicarea In acest an. în rafturile magazinelor din U.RSS. vor mondială, arătînd că domina declarat că nu poate fi vorba H tfrziu intr-o perioadă de
Davalos, membri ai Biroului zitat oraşul şzolar ..26 iulie", nroleclulul noului proqrnm a! apare numeroase noutăţi ale întreprinderilor industriale ţia lor împiedică dezvoltarea de promovarea proqresului în ţj cinci ani.
Politic al C C. al PC. din Cu construit în clădirile fostei for P.C. din Germania El a făcut din Armenia. normală a relaţiilor economice tarile în curs de dezvoltare
ii
ba, precum şi Râul Roa. mi tăreţe a poliţiei Moncada. lua apel la colaborarea tuturor In foto : „Sevan" — maşină automată de spălat vase cu dintre state si. îndeosebi, a co atit timp cît nu sini eliminate jj
nistru de externe. Osmany tă cu asalt la 26 iulie 1953 de forţelor democratice din R F. comandă program, pentru o familie din 5—C persoane, este merţului ţărilor în curs rle practicile discriminatorii de pe
Cienfuegos, preşedintele Co un grup de tineri revoluţio a Germaniei, la unitatea cla una din noutăţi. dezvoltare Diata teilor dezvoltate din ii Senatul italian a aprobat in
misiei de politică externă a nari. în frunte cu Fidel Cas sei muncitoare. punct de vedere Industrial ii cursul nopţii de miercuri spre
C C. al PC. din Cuba, coman tro Reprezentantul Sudanului ii ioi. după 29 de zile d» dez
dantul Manuel Diaz. membri Tovarăşul Emil Bodnaraş a In cadrul conferinţei de Beshir El Bakri, a arătat ci ii bateri. cu 199 de voturi con
ai C.C. al P.C. din Cuba. depus o coroană de flori la Dresă a mai luat cuvîntul cu tara sa a fost „puternic lo ii tra 27, noua lege electorală
A participat, de asemenea. Mausoleul lui Jose Marti, erou noscutul om politic Merbert VIETNAMUL DE SUD vită" de devalorizarea lirei ii
Vasile Muşat. ambasadorul al luptei pentru independenţa Mies. care a vorbii despre sterline şi i-a redus capacita- j,
ii
României la Havana. Cubei necesitatea normalizării relaţi U. Kekkonen a fost tea de finanţare a programelor jj
Dineul s-a desfăşurat intr-o La Santiago, tovarăşul Emi) ilor Intre cele două state Interne de dezvoltare. In urma |;
atmosferă tovărăşească. de Bodnaraş a avut o convorbire qermane şl realizării unui a B ă t ă lia d e la H u e reales preşedinte acestei devalorizări — a ^pus ||
caldă prietenie. tovărăşească cu Guillermo el — preturile la produsele ||
Miercuri, tovarăşul Emil Garcîa, membru al Biroului cord cu privire la renunţa HUE. 15 (Agerpres). — Unul be cu napalm Luptele de la af Finlandei noastre de export şi. îndeosebi. |>
Bodnaraş, împreună cu Dumi Politic al C.C. al Partidului rea folosirii (oriei In relaţiile din trimişii speciali în Vietna Hue şe desfăşoară din sudul la bumbac s-au redus cu 14,3 |(
tru Lazâr, membru supleant Comunist din Cuba dintre ele. mul de sud ai agenţiei France Citadelei (centrul oraşului) pî- la sută fată de perioada ante- ||
al C.C. al P C.R., şef adjunct Presse, Claude Lorieux, trans nâ în regiunea canalului Pha HELSINKI 15 (Agerpres) rioară. Bakri s-a pronunţat ||
al secţiei relaţii externe a C C. mite câ luptele dintre trupele Cam — limita meridională a Cei 300 de electori de pentru reducerea tensiunii din ||
al P.C R., au vizitat uzina me americane şi unităţile Frontu localităţii. semnaţi recent prin vot u relaţiile internaţionale ca una ||
talurgică „Cubana de Acero" Şedinţa Vecei Executive Federale lui Naţional de Eliberare con niversal s-au întrunit joi
din Havana, specializată In u % * „Americanii care au debar în clădirea Parlamentului dintre condiţiile cooperării e- |(
tilaj agricol. In prezent, aici tinuă în oraşul Hue. Miercuri cat luni la gord-est de „Cita din Helsinki, pentru a-1 a conomice mondiale. ||
se montează prima tranşă de a R.S.F. Iugoslavia seara, după 14 zile de luptă, delă" sînt surprinşi de puterea lege pe nou) preşedinte al Sedinla de dupâ-amiază s-n II
1 000 de vagoane basculante scrie corespondentul francez, de foc a adversarului, precum Republicii Finlandeze. Cu încheiat înainte de vreme, ft penlru desfăşurarea alegerilor
pentru transportul trestiei de drapelul Frontului National de şi de excelentele poziţii şi for 201 voturi. Urho Kekkonen Cînd urma să ia cuvîntul re- || regionale adoptată recent şi
zahăr, livrate de România. BELGRAD 15 (Agerpres) — examinată de asemenea, situa Eliberare flutura deasupra fos tificaţii din jurul palatului şi a fost desemnat pentru a prez.entantul Repuhlicii Sud- || de Camera Deputaţilor. Po
ţia schimburilor efectuate de
In continuare, a fost vizitat Vecea Executivă Federală a Iugoslavia cu statele care fo tei capitale a împăraţilor An- pagodelor imperiale", aprecia treia oară în această înaltă Africane sala a rămas goală || trivit noii legi, primele ale
Centrul naţional de cercetări R.S.F. Iugoslavia, întrunită la losesc sistemul clearing, pre nam. ză A.F.P. De obicei, puţinul te funcţie pe o perioadă de C iar preşedintele Conferinţei a |) geri regionale vor avea loc la
1.4 februarie sub
preşedinţia
sfirşilul anului viilor concomi
ştiinţifice de pe Jîngă Univer lui Mika Şpilialc, a ascullat ra cum şi relaţiile economice ale In ultimele zile. americanii ren pe care unităţile de infan ani anunţat suspendarea şedinţei, li
V
sitatea din Havana. Inaugurat portul secretarului de stat pen Iugoslaviei cu Italia, Franţa şi terişti marini americani îl cu -------------------------------------------- ii tent cu alegerile municipale
recent, centrul dispune de nu Iran. încearcă sâ contracareze acţiu ceresc în timpul zilei este a şl provinciale.
meroase laboratoare dotate cu tru afacerile externe, Mu-rko nile patrioţilor, folosind cu in bandonat în timpul nopţii. ii
Nikezici, cu privire la rezulta
aparataj modern pentru efec Vecea Executivă Federală a tensitate aviaţia Asupra ora Marţi noaptea, de pildă, infan ii
teriştii marini americani s-au O R IE N T U L A P R O P IA T
tuarea unor cercetări în cele tele vizitei Iui I. B. Tito în A f hotârît deschiderea Ambasadei şului vechi, aparatele ameri
mai diferite domenii ale ştiin ganistan, Pakistan, Cambodgîa. R.S.F. Iugoslavia în R.F. a repliat intr-un perimetru de a- La Pretoria se pune la cale
ţei. Oaspeţii români au fost India, Etiopia şi R A U. A fost Germaniei, la Bonn. cane au aruncat din nou bom- pârare, în spatele liniilor cîş- o nouă înscenare juridică îm
însoţiţi de prof dr Jose Myar, tigate ziua Orice regiune din Declaraţiile ministrului II potriva unui alt grup de 12
rectorul Universităţii din Ha oraşul Hue este nesigură pen * II participant! Ia mişcarea de e
vana şi dr Wîlfredo Torres, II liberare a Africii de Sud-
directorul centrului. (ouve de Nurvllle despre poziţia tru trupele americano-saigo- II Vcst.
neze de externe izraelian II
dentul Agerpres. V Stamate, guvernului francez in unele probleme TEL AVIV 15 (Agerpres) — antrenaţi de sentimentalisme" II
HAVANA 15 — Corespon
II
transmite: In zilele de 11-13 Râspunzind unor întrebări ale a spus Eban II La Londra au început con
februarie, tovarăşul Emil Bod de politica «terna opoziţiei în Kneset (parla II vorbirile dintre primul mi
naraş. membru al Comitetului Demisia mentul Izraelului),-ministrul de II nistru britanic, VVilson şl pri
Executiv, al Prezidiului Per externe. Abba Eban. a confir II mul ministru irlandez, Lynch,
manent al C.C. al P.C.R., îm PARIS 15 (Agerpres) — Si tului Naţional de Eliberare francez consideră „inutilă în mat câ Izraelul a prezentat Or TEL AVIV 15 (Agerpres). — || care so află în vizită în ca
preună cu Dumitru Lazâr. tuaţia din Vietnam şi Orientul din Vietnamul de sud. ceperea negocierilor cu Marea guvernului ganizaţiei Naţiunilor Unile o Un purtător de cuvînt militar || pitala Marii Britanii. Au fosl
In ce priveşte problemele
Britanie. intrucît acest lucru
membru supleant al CC al Apropiat, precum şi problema ordine de zi pentru deschide izraelian a anunţat câ între |j
din Orientul Apropiat. Couve ar avea drept rezultat frîna- discutate. Îndeosebi, relaţiile
PC.R, adjunct al şefului Sec- candidaturii Angliei la Piaţa de Murville a reamintit din chilian rea unor convorbiri de pace forţe iordaniene şi izraeliene a (| comerciale dintre cele două
avut loc miercuri noaptea, timp ||
cu ţările arabe. Agenţia Asso
comună au constituit princi nou poziţia Franţei caic se rea evoluţiei Comunităţii Eco ciated Press informează că de două ore. un duel de arti- || ţări şi probleme legale de
palele teme evocate de minis pronunţă în favoarea retrage nomice Europene şi, în special, Abba Eban a afirmat câ toate lei ie la sud de Jacul Tiberiada. n intrarea celor două |âri fn
trul afacerilor externe al rii trupelor izraeliene din te trecerea ei de la o uniune va SANTIAGO DE CHILE 15 părţ ile interesate au căzut de Potrivit purtătorului de cuvînt j| Piaţa comună. Totodată, cei
doi premieri au examinat u l
Puternică demonstra Franţei. Couve de Murville. în ritoriile arabe ocupate, asigu mală la una economică". (Agerpres). — Preşedintele Re acord sâ nu dea publicităţii a- militar izraelian. partea iorda- n timele acţiuni întreprinse în
publicii Chile, Eduardo Frei.a
rarea securitâţii frontierelor
declaraţia sa făcută în faţa
Comisiei pentru problemelp statelor din această regiune, acceptat miercuri seara demi mânunte în legătură cu contac nîanâ ar fi deschis focul. legătură cu aceasta şl îndeo
ţie studenţească la externe a Adunării Naţionale instituirea de relaţii amicale sia colectivă a guvernului, du tele stabilite cu Gunnar Jar- II sebi planul Beneluxulul care
ring. Ia cererea acestuia. „A
franceze. între ţările arabe şi Izrael. pă ee Sergio Molina, ministrul ceasta este valabil, de aseme II prevede slringerea legăturilor
A MM AN 15
(Agerpres). —
Santo Domingo Couve de Murville a subli precum şi libera circulaţie, NIGERIA de finanţe, a renunţat la por nea, şi în cadrul diferitelor Cil.înd postul de radio Amman. II dînlre Marea Britanie şl ţă
tofoliul său, pentru a permite
niat câ „soluţionarea proble pentru toate statele, prin Ca preşedintelui „sâ opteze pentru propuneri pe care le-am făcut agenţia MEN informează câ n rile membre ale Pieţei co
nalul de Suez Vorbind despre
SANTO DOMINGO 15 mei vietnameze nu poate fi recentul schimb de păreri in o nouă politică în domeniul e Iui Jarring în numele guver forţele izraeliene au deschis <i mune.
(Agerpres). — In capitala decit de natură politică, intru- tre preşedintele Franţei, de conomiei şi al salariilor". nului", a adăugat ministrul iz- locul într-o regiune situată în •i
Republicii Dominicane a cit războiul nu poate rezolva Gaulle, şi preşedintele Iraku LUPTA ARMATĂ Miniştrii chilieni au declarat raelian. li
izbucnit miercuri o puter nimic Acest lucru este din lui generalul Aref. asupra că prin această demisie colecti Referindu-se la poziţiile u sudul Mării Galii ee i, folosind «
nică demonstraţie a studen ce in ce mai evident”. FI s-a conflictului arabo-izrael ian. vă doresc sâ lase preşedintelui nor politicieni izraelieni. Abba mitraliere şi tancuri ii Cunoscutut compozitor qre^
ţilor. care au cerut spori pronunţat pentru încetarea ministrul a precizat că s-a pu CONTINUĂ Frei „libertate de acţiune în Eban a criticat pe cei care se «I Mlkls Theodorakis a declarai
rea subvenţiilor alocate u- bombardamentelor aviaţiei a tut constata un acord asupra vederea reorganizării guvernu pronunţă împotriva renunţării i i corespondenţilor presei străin*
niversilâţii. Poliţia a inter anumitor puncte, deşi există ABA 15 (Agerpres). — lui". la teritorii le cucerite în iunie, II că a holârîl să nu părăsească
venit. încereind să împrăş mericane asupra teritoriului Trupele lui Ojukwu au Remanierea •t Grecia. El a precizat că de U
tie grupul de studenţi ca n.D. Vietnam şi a scos in evi şi unele dezacorduri. ocupai în legiunea de ijord Potrivit observatorilor, Ser chiar după semnarea unui tra li eliberarea sa a primit nume
re intenţionau să se îndrepte denţă câ o reglementare a pro A borrl hi ri problema adeziu a provinciei Biafra o su gio Molina va fi înlocuit pro tat de pace cu ţările arabe. guvernului li roase invitaţii din partea r-
spre palatul prezidenţial. blemei vietnameze im este po nii Angliei la C E.E . Couve de prafaţă de 5.000 kmp. ce babil de un „tehnician". Rau) „Izraelul nu trebuie să adopte i i nor cercuri artistice din R.F. .»
Ciocnirile s-au soldat cu Murville a arătat că guvernul se află sub controlul tru Sa/,/., care preconizează schim poziţii inflexibile, iar iz.rae- ghanez II Germaniei. Olanda, Italia td
moartea unui student şi ră sibilă fără participarea Fron pelor federale, relatează a- bări în orientarea politicii fi ti Anglia „Personal, nu pot de
nirea a doi poliţişti. Poli gentia France Presse. citind nanciare a ţârii. lienii nu trebuie sâ se lase II cit să le mulţumesc. Dar, dr
ţia a încercat sâ ia univer surse oficiale biafreze. Un ACCRA 15 (Agerpres) — II resc să arăt cu acest prilel
sitatea cu asalt. Ultimele mare număr de refugiaţi La Acera s-a anunţat o II câ viaţa şi opera mea sin*
telegrame sosite din Santo Scrisori adresate de guvernul se reîntorc în oraşul Nsuk- remaniere a guvernului II strîns legate de poporul meu
Domingo informează câ u- ka. reocupat de trupele Agenda sesiunii Consiliului ghanez. in noul cabinet ge ll De aceea, aslăzi, cînd ţara
mversitatea este înconjura hiafreze, la Opi şi Ukehe neralul Ankrah. preşedinte II mea trece prin momente cri
tă de care blindate şi U.R.S.S. ambasadorilor S.U.A., Oficialităţile biafreze au le Consiliului Naţional de II tice, nu doresc s-o părăsesc.
tancuri. declarat câ în cele trei o ministeria! ai O.U.A. Eliberare, deţine şi funcţia II Inima mea este alături de
'ir raşe situaţia este în curs de ministru al apărării, iar 11 prietenii mei, în special d-
SANTO DOMINGO 15 Angliei şi Franţei la Bonn de normalizare. J VV Harlley. vicepreşedin ll aceia care se mai află focă
(Agerpres). — La Santo Do- Surse dm Lagos, citate ADDIS ABEBA 15 (Aqer siunii sînt înscrise, de ase te al Consiliului Naţional II deparle de familiile lor".
mingo s-a anunlat oficial BERLIN 15 (Agerpres). — rii în Berlinul de vest care nu de agenţia France Presse. pres), — Potrivit unui comu menea, problemele privind in de Eliberare. îşi păstrează II
câ politia a arestat 120 face parte din R F a Germa au recunoscut că trupele nicat difuzat la Addis Aheba. tensificarea ajutorului acor doar postul de ministru al II
de persoane, printre care Ambasadorul U.RSS. în niei. a aşa-numitelor săptâ- biafreze desfăşoară lupte de la 19 februarie vor începe în dat mişcărilor de eliberare afacerilor interne, P. D. A II
studenţi, lideri sindicali şi R D. Germană. P. Abrasimov, mîni parlamentare, a întruni partizani în spatele unită capitala Etiopiei lucrările ce naţională din ţările africane nini a fost numit ministru II „Nu vreau ceremonie m ili
persoane cunoscute pentru a remis ambasadorilor S.U.A.. rilor fracţiunilor şi comitete ţilor trupelor federale, ala- lei de-a noua sesiuni a Con al afacerilor externe, func II tară la inmormintarea fiului
vederile lor progresiste A Angliei şi Franţei in R F a lor Bundosiaguhii vest-german cînd diferite poziţii ale a siliului ministerial al Organi care se mai află încă- sub ţie deţinută pînă în pre II
restările au fost efectuate Germaniei scrisori cu conţi şi a unor şedin(e ale guvernu cestora Potrivit aceloraşi zaţiei Unităţii Africane. Mi dominaţia colonială, situaţia zent rle j. w. Harlley .Ce II meu. Nu mai vreau să văd
nut asemănător în care se a-
sub pretextul prevenirii u lui federal. surse, toate atacurile bia niştrii afacerilor externe ai din Rhodesia, precum şi pro lelalte portofolii au rămas II arme. Resping acest război îl
nor noi „dezordini" de ge ratâ că unele acţiuni ale gu freze lansate în seoforul ţârilor membre ale O.U A blema referitoare la prezen neschimbate, cu excepţia II voi continua să protestez nul
vernului Republicii Federale
nul celor care s-au produs a Germaniei duc la concluzia )n încheiere se arată că ,.U- Nsukka. au fost respinse, participanţi la lucrări, vor e Ministerului Comunicaţii II mult ca oricînd", a declara’
miercuri la Universitatea niunea Sovietică nu va admi- iar oraşul se află sub con ta mercenarilor şl activitatea lor. al cărui portofoliu a II d-na Arthur Jensen, aflind ck
din Santo Domingo că el şi-a pus drept scop sâ le anexarea, sul) orice formă, trolul unităţilor guvernului xamina o serie de prohleme acestora în diferite ţări afri fost atribuit lui B. J. Mat- II fiul său Robert, de 19 an), a
Intre timp, la Universi creeze o astfel de situaţie, ca a Berlinului occidental la Re federal. La Lagos s-a anun legate de activitatea diferi cane thew. II fost ucis In Vietnam.
tatea din Santo Domineo. re sâ slăbească de fapt clau publica federală, nici folosirea ţat de asemenea, câ uni telor organisme ale O U.A., II
situaţia continuă să se men zele oficiale stabilite ale ma lui în scopuri incompatibile tăţi biafreze au atacat cu probleme privind viitoarea II
rilor puteri cu privire la sta
ţină încordată. Peste 100 tutul special al«Berlinului oc cu interesele normalizării si mortiere oraşul universitar reuniune la nivel înalt a Or II
de studenţi continuă să o tuaţiei din Europa şi consoli Nsukka. ganizaţiei Unităţii Africane şl II Consiliul de Miniştri al Da
cupe clădirea universităţii cidental In acest sens. se a dării securităţii popoarelor eu situatîa din Africa în gene II liei. reunit sub preşedinţia
trage atenţia asupra convocă ropene". ral. Pe ordinea de zl â se II premierului Aldo Moro, a a
II probat un nou credit în va
II loare de 11 miliarde lire, des
II tinat ajutorării populaţiei sl
Recent. în provincia Nan din ze mobilizate şi conduse de In prezent nu mai puţin de ricane participă la operaţiu landeze. Acţiunile sale se I! nistrate din Sicilia. Pînă fn
nordul Tailandei. au fost tri Frontul patriotic tailandez. 30 de baze aeriene şi 20 de nile împotriva „rebelilor tai- sprijină pe ţărani şi învăţă II prezent, guvernul Italian a a
mise unităţi blindate ale ar Cercurilor informate din ca baze navale ale SU.A. landezi". tori. Frontul patriotic dispune II cordat populaţiei Siciliei
matei t/ulandeze sâ lupte îm pitala Tailandei nu le scapă De aici pornesc avioanele şi Tn provinciile din nord-eslul de propriile sale posturi de ra- II greu încercate de recentele
potriva forţelor patriotice care îngrijorarea ce domneşte la navele care efectuează raiduri Tailandei, unde lupta forţelor dio-emisîe. editează ziare, tra II cutremure de pămînt. credilr
acţionează in această regiune. Bangkok în legătură cu evo- împotriva Vietnamului, Lao- patriotice ia amploare, trâieş- se la şapirograf, în care pre II fn valoare de 57 miliard'*1
Totodată, se anunţă câ în zintă numeroase ştiri de inte II lire.
Munţii Tung Chang au avut res local. II
Joc ciocniri violente între tru Premierul tailandez recunoaşte: Influenţa acestei organiza II
pele guvernamentale si pa ţii este în continuă creştere, II
trioţi „Situaţia este alarman iar numeroşi observatori a- II Agenţia Associated Press re
tă". a recunoscut primul mi precîazâ câ acţiunile sale se ll latează că armata americană
nistru tailandez. Kitf ikachorn, „ S I T U A Ţ I A E S T E A L A R M A N T A " fac simţite în întreaga ţară. II
după o vizită făcută în aceas In alte regiuni din centrul şi II depozitează „ecliioamcnt pen
tru controlul tulburărilor ra
tă parte a tării. sudul ţării, unde autorităţile II siale" care va putea ii trans-
Această apreciere venită de se credeau stăpîne, au avut II pr.Aat pe calea aerului tn
la o personalitate politică de lutia luptei armate ce se des suini şi altor ţări asiatice lată te mai mult de o treime din loc recent unele acţiuni care II orice oraş undo în cursul vc.
primă mină. ca Şi unele anun făşoară in mai multe regiuni de ce oficialităţile americane populaţia ţării. Una din cau au determinat guvernul să de II rll ar izbucni asemenea tul
ţuri apărute în presa din ale ţârii şi in primul rind în sporesc numărul unităţilor zele principale a nemulţumi creteze legea marţială. Legile II burări.
Bangkok şi care relatează şi cele şapte provincii din nord- speciale pentru a instrui arma rilor din această parte a ţării implacabile ale progresului so II
ele despre unele ciocniri şi estul Firii. O teamă nu mai ta tailandeză în tehnica luptei o constituie mizerja şi slaba cial şi ale independenţei na II
ambuscade semnalate in ulti puţin evidentă manifestă în a- aritîinsui ecţionale. Nu de dezvoltare. Creat In decem ţionale se manifestă în Tailan- II
mul timp si soldate cu morţi mult. amiralul Grant Sharp, brie 1966. Frontul patriotic da în pofida armatelor ame II Greva relo^ ? 000 dr>
si răniţi în rîndul trupelor oeste zile cercurile militare a comandantul forţelor ameri luptă pentru apărarea dreptu ricane şi a regimului care nu li rheri din portul Las Da»»Tia
guvernamentale, vorbesc de )a mericane care au transformat cane din Pacific, a confirmat rilor legitime ale poporului, ţine seama de năzuinţele po «I
porului acestei ţări. II a Intrat în rea do-a sasoa y
sine despre lărgirea acţiunilor Taîlanda într-o bază militară la o reuniune a consilierilor împotriva acţiunilor antide II Docherii cer sporirea <a!*ri
forţelor progresiste tailande- Pe teritoriul tailandez există SE.AT.O., câ elicoptere ame- mocratice ale autorităţilor tai- I. DRAGUŞANU II Hor îmbunătăţirea condiţiilor
Vedere din oraşul Quagadougou, capitala Republicii de muncă şl garantare* «nul
Volta Superioară. II
sistem de asinurări socialo.
REDACŢIA S! ADMINISTRAŢIA ZIARULUI t e!?. Dr. Petru Gr*-.» «r. S? e5 7îţ •« » «7 _ (TIPARUL IntrODrlodere» DOlieraHcA Donedoara—Deva 44 065