Page 6 - Drumul_socialismului_1968_02

DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 2 februarie 1968
2

LA ADĂPOSTUL „CĂLDUŢ Intîia verigă a slăbit

corespunzător. Ce ne surprinde
AL MOTIVELOR „OBIECTIVE* întregul lanţ este faptul că o astfel de lecţie
usturătoare au primit-o furnaliş­
tii şi in iernile trecute, dar con­
ducerea combinatului şi a minis­
terului nu s-au învrednicit să pre­
Debut promiţător. Aşa o fost numi. Forţaţi de împrejurări a vină reeditarea ei. Gerul nu s-a
In primul trimestru este ne­ apreciat începutul acestui an în trebuit să introducem în reţeta terminot. Iarna îşi moi poote fa­
de încărcare minereu brut, ne­
ce încă de cap. docă nu vor fi
sectorul de furnale al C. S. Hu­
nedoara. Şi nu fără temei. Gra­ sortat şi nici concosat. Pe lin­ luate toote măsurile ce se im­
cesar să se realizeze 25 ficele de producţie ou marcat gă raţia obişnuită de aglome- pun. minusul de
rot, furnolele consumă zilnic cir­
Neîndoielnic că
creşteri însemnate la producţia
de fonta din prima zi o lunii. ca 1.400 tone de minereu bul­ fontă putea fi moi mic docă
la sută din plănui anual Jn cea de o potro zi. optimis­ gări. Or, staţia noastră de sortare erou folosite la meximum posi­ condiţiuni. In foto : O peratorul Nicolae Dogarii de Ia cinem atograful „P a tria '* i * * 4 Deva.
Controlul m in uţio s al peliculei, premergător proiecţiei, asigura rularea film u lu i în bune
nu asigură decît 150-160
tone
bilităţile existente. Defectarea u-
mul iurnoliştilor atinsese punctul
se
de investiţii! maxim : 544 tone fontă peste minereu sortat. Diferenţa brut. nci macarale în depozitul de
completează cu minereu
materii prime (un amănunt în a­
plan. Furnaliştii erau chiar in­
trigaţi că oţelarii nu reglează Ce rezultă în final, este pur şi parenţă) a dezafectat aglomero-
încărcarea cuptoarelor pentru a simplu îngrijorător. Dacă intro­ torul nr. 1 de minereu moi multă
putea prelua ritmic întreaga pro­ vreme. Golul creat s-o completat Fierul ueehi eţelărîi
Înd eplinirea întocmai, in anului trecut. N-avem fro n ­ ducţie de fontă. la secţia I furnale cu... minereu
condiţii de eficienţă economi­ turi de lucru, nici oameni... Ascensiunea a fost însă de brut. Acesta este un argument
că ridicată, a plan ulu i de in ­ Nu ştiu cum o să ne des­ scurtă durată. In zilele urmă­ în plus că lipso de prevedere se
vestiţii presupune p lan ifica­ curcam..." toare pulsul s-o dereglat. Dina­ răzbună cu o pierdere de 1741 (Urm are din pag. I) fier vechi. D irecţia regională ful sectorului semicocserie .4-
rea, organizarea si desfăşura­ Succint, asa stau lucrurile, mica producţiei a început să os­ tone fontă din cauza opririlor C.F.R. Deva păstrează „secre­ drian Stoicoi ne in vită la faţa
rea producţiei aslfel in c it în cum le-au prezejilal in te rlo ­ cileze intre limite nefiresc de accidentale şi mersului redus la t u l" izvoarelor metalice în locului.
fiecare trim estru să se rea­ cutorii noştri. mari. Din 6 pînâ in B ianua­ furnalele 2-6. Din aceleaşi mo­ realiza. Se va recupera pro­ tim p ce din sarcina pe luna ia­ — P oftiţi ! Una, două, trei
lizeze o dinamică coiespun- După o îndelungată discu­ rie, la secţia I furnale, s-a pier­ tive secţia a ll-a furnale a oier- babil in lunile următoare". nuarie de 183 de tone s-a pre­ şi acolo a patra grămadă de
zăloajo şi cit mai echilibrată ţie, ijigine rul Baciu a con­ dut tot avansul şi 314 tone din dut in 25 de zile aproape 5.090 De ce in m artie cînd oţelarii dat o cantitale foarte mică. fier vechi. Nu se interesează
a producţiei. Pornind de la chis totuşi că de fapt „p la n i­ planul de fontă la zi. O nouă tone de fontă. Diferenţele de n-au cu ce „h r ă n i" cuploare­ Poate nu au vagoane goale ? nimeni de el să-l ridice Nu
această cerinţă, Com itetul re­ ficarea existentă nu exprim ă licărire de speranţă. In zilele de producţie de Io o zi la olto, in le? Şantierele între p rin d e rii Cu asemenea argumente cred tot ce vedeţi in grămadă este
gional de pai lid a 1 rasat sar­ capacitatea reala a şantieru­ 9 şi 10 graficul consemna din aceleaşi condiţii de muncă, de­ nu şi-au epuizat nici pe de­ că nu încearcă să se scuze rău. Mai sint şi piese bune.
cina realizării, în p rim u l t r i­ lui. S-ar fi puiuţ realiza, în nou un plus de 110 şi respectiv notă că nici preocuparea furna- parte rezervele de fier vechi. chici ceferiştii — De ce nu le sortaţi ?
mestru, a 25 la sută din pla­ condiţiile lipsei documenta­ 99 tone de fontă. Apoi pionul liştilor nu este consecventă. Este nevoie numai dc o acţi­
nul anual de investiţii. Dar ţiilo r halei de m ontaj ma- de fontă n-o mai fost realizat Afirmaţia este valabilă şi cînd une permanentă dc colectare A lte secvenţe le culegem de
în ciuda acestui fapt, se mni şini-unelte, circa 20 la sută în nici uno din zilele lunii ia­ este vorbo de calitatea produc­ şi predare a tu tu ro r deşeurilor. la Uzina „V ic to ria " Câlan. In ­ Concluzia este limpede Fier
găsesc u n ită ţi de construcţii din planul an ua l". Ce bine nuarie. ţiei. In cursul lunii ianuarie pe In d ru m spre Culan, ne-am terlocutor Constantin Pană, vechi există ; f.C.M. nu se
care Ji-au p riv it cu destul ca a existat un pretext, in ­ Intr-o manieră asemănătoare sectorul furnale s-au declasat abătut şi pe la feroviarii din şeful biro u lu i de aprovizionare. interesează dc ridicarea iui.
iar sortarea şi şarjarea lui este
— De ce aţi predat I C M -
sim ţ de răspundere obiecti­ suficient analizat de forul s-au petrecut lucrurile şi la ducem in fumai numai 10 la su­ mai mult cu 26.000 de tone de Simeria. După expresia unui ului numai 125 tone de fier amînată in mod nejustificat.
vul stabilit. La şantierul nr. tutelar şi chiar dc beneficiar tă minereu mărunt, producţia fonifî. Cantitate destul de mare salariat de la aici „plouă
2 din Cugir, al I.C.I.M B ra ­ (n.n. — Jng. Emil Baiciuc, şe­ secţia a ll-a furnole. Cu sin­ scade cu 3 la sută, iar consu­ docă ne qîndim că ea reprezin­ cu fier vechi". La districtul de vechi, cînd planul pe luna ia­ In loate unităţile, prin care am
gura deosebire că aici diferen­
şov producţia planificată a ful serviciului de in vestiţii de ţa între planificat şi realizat es­ mul de cocs creşte cu 3 la sută. tă peste 26 la sută din producţia clădiri din Simeria-Triaj, au nuarie este de 143 tone ? trecut am intiluit cantităţi a-
prcciabile de fier vechi net a-
se realiza în p rim u l trim estru la U.M. Cugir. a aflat cu sur­ te mult moi mare Pierderile nu se reduc numai la secţiilor. fost identificate pe puţin 30 In loc de răspuns am p rim it lorificalc. Este necesar să se
otit. Folosirea minereului brut a
reprezintă doar 13,2 la sută prindere, numai după ce i-am Cum va evolua poducţia de de tone diferite piese metalice copia unei adrese prin care
din pla n u l anual ; unitatea cerut noi sâ efectueze un Cum rămîne cu optimismul provocat dereglarea furnalelor, fontă de acum înainte ? Este inutilizabile şi tot pe atitea conducerea uzinei solicită re­ intensifice pe toate fronturile
vecină, şantierul nr. 4 al calcul elementar, că volum ul primei decade ? Ce cauze au fă­ consecinţă pe core o resimţim tone în Simeria-Triaj. Ce folos ducerea sarcinii de plan la mai acţiunea generală dc colectare
T.R.C.H , are o planificare de con strucţii-m onlaj este cut ca sectorul de furnale să în­ şi azi cînd, deşi avem materia greu de spus. Ştim insă precis insă că aceste izvoare nu sint m ult de jum ătate pe conside­ şi predare a fierului vechi.
mai „generoasă" — 18,6 la sub 20 la sută. Asta spune cheie prima lună cu o nereali- primă corespunzătoare, producţia că este oportun să se facă efor­ captate şi dirijate spre oţelă- rentul că au secat izvoarele de Acolo unde instalaţiile şi u ti­
de fontă se menţine scăzută".
sulă. Şi acum exp lica ţiile de ceva!). La adăpostul „călduţ" zore de 10.000 tone fontă ? Un turi susţinute, la toate niveluri­ rii. Revizia de vagoane a tria­ fier vechi. Să fio epuizai o oai e lajele sint scoase din uz şi nu
răspuns fragmentar şi incom­
mai pot fi folosite, trebuie să
p rigoare" : al pre textului obiectiv nimeni plet il primim din partea tova­ Nu este nimic exagerat în spu­ le, pentru recuperarea minusu­ jului „ dispune“ şi ca de 18 to­ toate rezervele ? Cum se ex­ se treacă de urgenţă la întoc­
plică atunci inlîrzierca demo­
ne deşeuri feroase, dar nu se
Ing. Nicolae Raciu, şeful nu mai poate sâ zică nimic, răşului Oleg Bublic, inginer şef sele interlocutorului nostru. A- lui şi consolidarea primei verigi îndură să renunţe la ele. Sec­ lării turnului dc răcire casat mirea form elor de casare. Fie­
şantierului nr. 2 I C I . M B , ; să facă nim ic la sectorul furnale-aglomerare. provizîonorea furnalelor cu ma­ în fluxul metalului hunedorean. ţiile L-4 şi L-2 din staţiile de alita vreme ? Se apreciază rul vechi îşi dobindeste ade­
„ In p rim u l jin d aceasta a Ş: totuşi acestei stări de terii prime şi materiale se face în • C.F.R. Petroşani şi Alba lulia că numai de aici ar rezulta vărata valoare numai dacă e
fost planificarea preconizată lucruri trebuie să i se aducă „Startul a fost într-odevăr bun. soituri, la un nivel calitativ ne­ S. TRUTA sint depozitare o peste 70 tone 45-50 tone deşeuri feroase. Şe­ transfo rm a t în oţel nou.
de la fo ru l tutelai, făcută cu amendamentele cuvenite. Pe parcurs însă, furnalele ou
acceptul m in isterului de re­ Spre a vedea ce se poate fa­ pierdut cadenţa. Lipso de fon­
sort. Ea reprezintă capacita­ ce pentru creşterea v o lu m u ­ tă s-o resimţit acut aducînd pre­
tea noastră, dacă ne raportâ■ n lui producţiei în p rim u l t r i ­ judicii producţiei de oţel şi la­
depistăm şi La învăţăm
la posib ilită ţile momentane mestru nc-ain adresat bene­ minate. In analiza făcută de noi, agrozootehnic
n-a fost greu să
de execuţie. A m fi putut rea­ ficia rulu i, care a promis că cauzele. Pe lingă unele defecţi­
liza mai m ult, dacă benefi­ în prim a decadă a lu nii fe­ uni de ordin organizatoric şi dis­
ciarul (U.M. Cugir — n .a ) bruarie va pune la dispoziţia ciplinar, cel mai greu cîntăresc
ne-ar fi pus la dispoziţie do­ constructorului docum entaţi­ factorii externi. N-om să reven­
cum entaţiile necesare con­ ile cerule. In consecinţă, o dic aici toote neajunsurile întîm- i i i i de
s tru irii halei dc montaj ma- dală cu crearea unor condiţii pinate. Repet ce am spus şi la
sini-unelt.c. In condiţiile a­ mai bune de execuţie, va tre ­ odunorea generală de dezbatere
cestea am fi dispus de o lu ­ bui i eplanificală producţia a sarcinilor de plan : fără ma­ C5 es
crare productivă şi altfel stă­ p rim u lu i trim estru, aslfel în- terie primă la nivelul consumu­
lanţă, furnaliştii vor fi puşi me­ iCIIf
teau lu c ru rile ". cîl să se ridice la nivelul rilor specifice prevăzute în ba­
Dumitru Andor, şeful şan­ sarcinii trasate de Comitetul
tieru lu i nr. 4 al T.R.C.H.: „A- regional de partid. La şantie­ reu in imposibilitatea de a-şi pu­
ceasla a fost planificarea ve­ rul T.R.C.H., actuala stare de tea îndeplini planul. Acest ade­ Sporirea eoniinuă a produc­ tru, Boşorod, Băieşli, Sălaşul
nită de la trust.. Chiar dacă fapte reclamă in tervenţia şi văr trebuie să ajungă o dată şi ţiei agricole este strîns legată Inferior, Clopotiva, Haţeg. re, Băieşti şi altele la care
procentul era m ajorat, tot ajutoru l ho lâ rit al conduce­ 10 urechile conducerii ministeru­ de ridicarea nivelu lu i de cu­ Pcşteana si altele unde lectorii leclorii A le xan dru Dan. Ioan
n-am fi putut realiza marc rii trustului tutelar. lui. Ce am făcut noi cu furna­ noştinţe (al lu c ră to rilo r de pe Fodor, Raveca T r if şi a lţii nu
lucru. P lă tim un trib u t fo a i- lele, numai meserie nu se poale ogoare, in această direcţie un David Ghcorghe. L iv iu G ir- privesc cu destulă răspundere
bea, Ileana Dauerbach, Ecale-
te serios activită ţii slabe a A. OARGA rol deosebit de im p o rta n t re­ rina Negrea, Iuliu Tetileanu problema in vă ţă m in tu lu i agro­
zootehnic. Se conslală că
nici
vine a c ţiu n ilo r organizate în şi alţii depun tot interesul consiliile dc conducere ale u­
scopul cunoaşterii şi însuşirii pentru a veni în faţa coopera­ n ită ţilo r am intite nu au luat
m etodelor moderne de lucru to rilo r cu lecţii bine pregătite măsurile necesare pentru îm ­
în agricultură prin pa rticip a­ şi de a avea o participare co­ bunătăţirea a ctivită ţii cercuri­
rea activă la cursurile invăţă- respunzătoare a cursanţilor. lor.
m în tu lu i agrozoolehnie de ma­ In ce priveşte încadrarea în In analizele făcute, aiît cu
să. De aceea în un ităţile a g ri­ grafic a le cţiilo r trebuie să a- lectorii cit şî cu preşedinţii
cole din raionul Haţeg au fost m in lim că pînă la 20 ianuarie cooperativelor agricole s-a in ­
organizate 29 de cercuri agro­ din 317 lecţii ce erau progra­ sistat asupra e lim in ă rii lipsu­
zootehnice unde s-au înscris mate au fost predate 307. Mai rilo r care s-au semnalat, pen­
479 m em bri cooperatori. Aco­
rămase în urm ă sint cercurile tru îm bunătăţirea activită ţii
lo unde au fun cţionat pînă a­
de la cooperativele agricole învă ţă m în tu lu i agrozootehnic
cum cursuri agrozootehnice de
din Oslrov, Sălaşul Superior. de masă De asemenea. s-a
trei ani s-au organizat 26 c i­ Sîlvaşul In fe rio r şi allele. A- prevăzut ea alunei cînd lecto­
cluri de conferinţe Ia caic par­ vînd în vedere aceaslă situaţie, rii sint plecaţi din localitate
ticipă alţi 426 cooperatori. trebuie să ne preocupăm mai să fie înlocuiţi cu alţi specia­
A cum activilalea cercurilor îndeaproape de buna desfăşu­ lişti din unităţile vecine. Con­
este în toi. Consiliul agricol rare a învă ţâ m în tu lu j agro­ siderăm că prooedînd aslfel
raional urmăreşte îndeaproape zootehnic şi să in te rven im cursurile se vor desfăşura în
felul in care se desfăşoară mai operativ pentru aduce­ bune condiţiuni, iar m em brii
învă ţă m în lul agrozootehnic, a- rea lecţiilor la zi. cooperatori vor reuşi ca in a­
nalizînd lunar cu lectoriî sta­ Sem nificativ esle faptul că ceastă iarnă să-şi însuşească şî
diul predării lecţiilor, frec­ în raionul Haţeg sint şi unele să pună în aplicare noi meto­
venţa si felul cum esle asigu­ unităţi la care se acordă o m i­ de agrozootehnice cu eficienţă
rată baza materială. sporită care să ducă la creşte­
că atenţie procesului de rid ica­
La m ajoritatea cercurilor re a nivelu lu i de cunoştinţe al rea producţiei agricole
frecvenţa este de peste 90 la ţă ra n ilo r cooperatori. In aceas­
sută. O astfel de situaţie se tă direcţie pot fi am intite coo­ Ing. DUMITRU IFRIM
prezintă la cercurile dc la coo­ perativele agricole din Vîlcele- de la Consiliul agricol
perativele agricole din Sîmpe- le, Sălaşul Superior, Ciula M a­ raional Haţeg La Staţia ..Autoservire" din Deva autom ob iiiştii pot sâ
Maistrul loan Beia, de la atelierul mecanic al Combinatului — — — — — — ţ* — — — — remedieze an um ite defecţiuni apărute la m aşinile lor.
siderurgic Hunedoara, împărtăşeşte cu drog muncitorilor expe­
rienţa sa. Obiectivul aparatului de fotografiat l-a surprins pe
maistrul Beia in timp ce-i explica strungarului Francisc Schlos- pra trufaşului rege maghiar
ser, modul cum trebuie să execute corect rectificarea unui şu­ Carol Robert, consolidindu-i
rub de presiune de la caja laminorului de 750 mm. ANE T în acelaşi tim p unitatea te rito ­
ria lă cu hotarele în care erau
cuprinse, în afara Ţ â rii Româ­
muia transporlul sării pe M u ­ neşti propiiu-zise, Ţara Seve-
Ungariei.
reş pentru regatul
ba nu ignoram U D A LE Şi la sud de Carpaţî sint cu­ cucerit de la tătari •— Basara­
C w
w
■
rin u lu î si teritoriul „C u m a n ie i"
noscute voievodatele lui Lito-
Poporul român s-a născut în presiunile Plâieşi, Văleni, Cim- localităţile Zlaşli, Vad, Rîul mi nlesc despic voievodalul lui voî şi Scneslau, cnezatele lui bia — dc unde-şi trag numele
toţi do m n ito rii Basarabi. C ro­
te rito riu l carpalo-dunărcan pc pina etc. Alb, Rîu-Bărbal, Şoimus, De­ M en um o rut in Crişana, între loan si Farcas, Ţara Scverinu- nica pictată de la Vicna des­
lui. am intite în „D iplo m a Ioa-
care l-a apărat,
micii spectatori! zbuciumatei sale istorii, cu m ultă vreme organizaţiile ob- va. IIuşor etc. Mureş şî Someş, avind centrul n iţilo r" , pe la 1247. Voievoda­ crie această biruinţă, vorbind
de-a lungul
In aceste „ ţă r i" s-au păstrat
de „ţara voievodului
O dală cu perioada de înce­
valah i­
în cetatea Biharea ; voievoda­
lu lui lui Lilovoi îi aparţinea si
sentimentul, devenit apoi con­
ştiinţa naţională, că-si apără şliilo r săteşti, care sînt nucleul put a feudalism ului. vechea tul care se întindea de la poar­ Ţara Haţegului, iar cnezatul lor, Bazarad, care ţară nu poa­
de bază ai organizării social-
te fi locuită de un popor neo­
ta Mezeşului la izvoarele So­
organizare a confederaţiilor de
ţara sa. Este un lucru firesc ca economice si tcrito ria l-a d m i- meşului. fiin d condus de Gelu, lui Ioan cuprindea te rito riu l bişnuit eu ea".
(Urm are din pac. 1) vizionate de către copii, la c i­ poporul nostru, avind convin­ obştii nu mai corespunde inte­ fostului judeţ Romanaţî, al lui
nematografele din Hunedoa­ nistralive sî în caic regulile cu centrul In Dăbîea ; al tre i­ In con diţiile aceleiaşi lupte
gerea o rig in ii daco-romane, să de convieţuire erau după ve­ reselor clasei feudale, fiind ne­ Fârcaş-Vîleea. iar voievodatu­ pentru autonomie şi apărarea
ra. lea voievodat era a lui Glad, lui lui Seneslau depresiunea
i lVine a fi luată in eonside- La Deva, ca şi in alte loca­ aibă şi convingerea u n ită ţii u- chiul drept consveludinnr, al cesară o închegare a lor in for- în Banat, intre Dunăre şi Mu- Brezoi. In acelaşi timp, în M o l­ îm potriva tă ta rilo r şi a p ă tru n ­
r.ve de către organizatorii de lită ţi din regiune, se simte ne­ ■nui teritoriu comun pe care „obiceiului p ă m în tu lu i" ; or­ dova sînt m enţionaţi rom ânii derii feudalism ului maghiar,
spectacole cinematografice. (In- voia organizării mai judicioase l-au stăpînit .strămoşii săi. Ide- ganizaţii ce îşi păstrează auto­ (blaci) şi voievodul Olaha. iar s-a form at şi statul feudal M o l­
■ aprinderea cinematografică a matineelor, o program are e- ea te rito riu lu i unitar, ca spaţiu nomia. în special în T ra n silva ­ pe la 1288 o „ţară a rom âni­ dova. Unirea într-o singură
regională, cluburi, şcoli, ease- ch ilib ra lâ a peliculelor, ra p o r­ de clnogencză a poporului ro­ nia, şi după pătrunderea feu­ U « —ASPIWIE SECULARA lo r". Cronica lui Ottocar vor­ ţară a fo rm a ţiu n ilo r locale de
• p io n ie rilo r etc.). Este nece- tată la specificul de vârstă a mân, este prezentă din cele dalism ului maghiar. beşte despre o „ţa ră a rom â­ aici era împiedicată de tătari.
!urâ o diferenţiere justă între dife rite lo r categorii de mici mai vechi tim p u ri, nu numai Necesitatea de apărare, pre­ n ilo r" pe la 1307-8. Statele feudale vecine recu­
)a cărturari, ci şi în popor, cum şi hotărnicirea obştiilor,
fj mele la care merg copiii şî spectatori. nosc existenţa ţâ rilo r române,
tranxm iţîndu-se ca o tradiţie au dus la alcătuirea unor u n i­ Toate acestea se dezvoltă sub
i mele pentru ei. La film e gen Prezentarea susţinută a m nţiiini feudale in c ip ie n ­ reş, eu centrul la Cuvin. Ele ca state feudale independen­
Cc.i louche. Pai da illan sau W j- spectacolelor special destinate vie, ca o năzuinţă şi aspiraţie uni de obşti proces ce va fi te prcstalale. Relaţiile feuda­ sînt anterioare secolului X şî im pulsul m a tu riză rii re la ţiilo r te. de sine stătătoare, nealîrna-
n clou. merg mai ales şcolarii lor, contribuie m u lt la dezvol­ vitală. din început încă din secolul V il, le, pentru ca să se dezvolte, a­ conducătorii lor aveau sub as­ feudale, ducînd la alcătuirea te, care se vor consolida, a-
O
unor fo rm a ţiu n i puternice.
Conlucrarea ro m â n ilo r
mari. Dar acest lucru nu în- tarea copiilor, ei pa rlicipînd dezvoltindu-se in veacurile u r­ veau apoi nevoie de o form a­ cultare pe cnejii obştiilor. In încercare in acest sens o face ju n g in d la sfîrşitul secolului
im n ă că sînt film e pentru efectiv la acţiunile ce li se toate pro vin ciile îm potriva v i­ mătoare. U n iun ile de obştii au ţiune statală, conformă intere­ Transilvania mai era şi voievo­ al X IV -le a , să-şi constituie ca­
copii. Faptul că, statistic sta- prezintă. De aceea, orice le es­ cisitu din ilor şi p rim e jd iilo r a fost num ite „ţă ri" . Dar aceste selor clasei dominante. Proce­ datul de la Teligrnd (Blandia- Lilovo i şi fratele său Bărbat, d ru l po litic In care se va des­
în 1277, lu ptin d îm potriva re­
hiiir, în vacanţă au fost vizio- le destinat în acest domeniu plăm ădit sentim entul coeziunii ţări nu au dus o viaţă izolată, sul de închegare statală este na) — Bălgrad. gelui maghiar. In această lu p ­ făşura istoria lor in evul me­
pre­
şi solida rităţii poporului,
ate film e de un „n" num ăr de trebuie să fie foarte bine pus ci, dim potrivă, datorită spe­ determ inat în acelaşi tim p şi Şi în Dobrogea esle atestată tă, nu lipsită de o im portantă diu
cvi. nu spune că ar fi fost la punct pentru ca să-şi atingă figurând astfel ideca de ţară şi cializării meşteşugăreşti carac­ de nevoia de a apara şi păs­ într-o inscripţie existenţa unui je rtfă de singe, s-a manifestat C ond iţiile interne identice
prezentate numai film e le cele scopul cit mai profund. Din o neam. teristice fiecăreia, s-a rgalizat tra autonomia faţa de ten din­ jupan D îm itrie, pe la 943, în solidaritatea ro m â n ilo r din Ţ a ­ care au dus la form area state­
A rcu l carpatic esle coloana
mai potrivite. serie întreagă de considerente vertebrală a tru p u lu i ţârii o permanentă legătură între ţele de cotropire ale pu te rilo r tim p ce în M oldova în tîln im ra Haţegului cu fra ţii lor de lor feudale, ca şi cele externe
ele, dar şi o diversitate
feudale vecine şi de a deveni
care
La Hunedoara au fost orga­ şi m otive ar fi de d o rit ea m i­ ţara brodnicilor. care au favorizat acest proces,
noastre, ale cărui depresiuni a creat o autentică cultură slale de sine stătătoare O fază mai evoluată în pro­ peste m unţi. Acţiunea lui Lito -
nizate cilcva acţiuni eu fil- eii spectatori sâ jiu râm înă un in tra şi extraearpalice, denu­ populară, al cărei tezaur s-a voi dovedeşte că m om entul sim ilitu d in e a dezvoltării de la
i ul, demne de luat în seamă, pu blic neglijat. O preocupare mite „ ţă r i" , au oferii întotdea­ păstrat nealterat. Astfel iau fiin ţă in secolul X, cesul dezvoltării statelor înre­ fo rm ă rii unui stat de sine stă­ obştii Ia u n iu n i de obştii, de la
. a „Festivalul film u lu i penLru susţinută, am plificată, de dă­ şi poate anterior, form aţiu ni gistrăm în secolul XT, cînd cnezate la voievodate şi de la
una un bun adăpost, nu nu­ Ţările, ca şi obştii Ie cnezalc, statale eu caracter ereditar, a- voievodalele se dezvoltă te ri­ tător la sud de Carpaţi se a­ acestea Ia state feudale, în toa­
evi şi tin e re t". Pe tim p u l va- ru ire şi pasiune, poate consti­ mai tem porar din calea v itre ­ erau conduse de cneji. Ele al­ vînd o întindere mai mare şi propia.
nţei s-au prezentat film e de tui un preţios punct de sp rijin giilor, ci trainic, permanent. cătuiau cnezatele, am intite în cuprinzând mai m ulte „ţă ri" . torial şi politic. Vechile voie­ Nu a trecut nici un veac si, te cele trei ţă ri române, Ia fel
desene animale. F ilm e pe 16 în efortul de a oferi copiilor De aceea, apariţia prim elor vechi hrisoave feudale. Exis­ Sînt voievodatele, conduse de vodate din T ra n silva n ia şi Ba­ ca rezultat al procesului in ­ şi cam în acelaşi tim p, dove­
mm., rulate direct în şcoli, au cit mai m ulte si mai bune fo rm a ţiu n i politice feudale tenţa cne jilor se menţine m u l­ voievozi, existente ca organi­ nat se unesc în două fo rm a ţi­ tern de dezvoltare şi închega­ desc că şi după formarea sta­
a jutat la pregătirea eoncursu- spectacole, lucru ce se poate esle legată de aceste „ ţ ă r i" a- tă vreme şi după ee obştiilc zaţii statale tradiţionale, avind uni pu ternice: Ţara T ra n silva ­ re în lr-o form aţiu ne de sine telor feudale româneşti, cadrul
ii organizat de R adiolelevizi- realiza si pe plan local, fără niei, care cuprindea tot te rito ­ po litic în care se desfăşoară
dăposlite de pavăza m unţilor: sînl cotropite de feudali. 0 obli şic comună şi fiin d iden­ stătătoare a voievodatelor si
nea română. In Hunedoara, a fi necesar concursul unor Ţara Oaşului, M aram ureşului, In vechiul ţin u t hunedorean riu l de la Poarta Mezeşului ..ţârilor", s-au născut, după istoria ptină de eroism a .po­
jpâ cum spunea iov. Bulgaru trupe profesioniste dinafară. Lâpuşuluî, Dom elor, Vranceî, sînt a m in tiţi m u lţi cneji în do­ tice în cele troi ţări române, a pînă la izvoarele Mureşului, po rului nostru tinde spre o f i ­
La pătrunderea ' treptată
S ive i, şeful secţiei cinemato­ Un a ju to r preţios în acest Tigheciului, Bîrsei, O ltulu i, Lo- cumentele din secolele X IV - avind centrul la Bălgrad (Alba Transilvania, Ţara Româneas­ rească unire, a cărei sem n ifi­
Ţara Româ­
că şi Moldova.
grafice orăşeneşti, în fiecare sens este aşteptat din partea vişle.î. Amlaşuluî, Haţegului, X V I. P rin tre cnejii şi ju pa nii un gurilor în Transilvania, el lulia) si Ţara Banatului, caic caţie o constituie şt această e­
stat
dum inică se prezintă specta- colectivului Teatru lui de pă­ Severinului, Zârandului, B i­ hunedoreni sin1 c tito rii celor au găsit aici voievodalele ro­ cuprindea fostul voievodat a) nească se alcătuieşte ca care-î tapă im portantă pe care stră­
mâneşti care au opus o dîrză
feudal sub Basarab I,
>le în matineu, cu film e a- puşi din A lba lulia, care poa­ horului, la care se mai adaugă mai vechi bîsc icî de la Slrei- rezistenţă regilor m aghiari Ac- lui Glad, cu Ţara Haţegului, a- consfinţeşte independenţa după moşii noştri au înscris-o ca o
lecvate. Săptămînal, joia, f i l ­ te asigura îndrum area şi n- Ocolul C âm pulungului M oldo­ singeorgiu, Crişcior, Ribiţa, 1 ele cancelariei le g ilo r U nga­ vînd centrul la Monsene (Ce- strălucita si mem orabila vic­ slorioasă pagină în istoria po
me documentare, simbăta şi sîstenţa artistică, acolo unde venesc, Cîmpulung-Muscel. de­ cnejii din Ţara Haţegului, din riei, „Gcsta H u n g a ro ru m ", a- nad). Autoritatea lui A htu m porului român.
lum iniea, alternativ, film e a r­ esle solicitată, alături de un era asa de puternică, incit vă- torie dc la Tosada (1330), asu­ Prof. BENIAMIN BASA
i stiee şi de animaţie, pot fi program sporit de spectacole.