Page 60 - Drumul_socialismului_1968_02

g* . ~ — - -—
PROLETAR? DIN TOATE TARILE. UNtŢÎ-VAl
jj TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU

' A PRIMIT DELEGAŢIA PARTIDULUI CGMUiST

DIN JAPONIA

Vineri, tovarăşul Nicolae bri ai Comitetului Executiv, ai R P Vietnam, pentru retrage­
Ceauşescu, secretar general al Prezidiului Permanent, secre­ rea trupelor S.U A. şi a celor­
Comitetului Central al Parti­ tari ai C C. al P.C.R. La con­ lalte trupe interventioniste din
dului Comunist Român, împre­ vorbiri a participat tovarăşul Vietnamul de sud. pentru res­
ună cu tovarăşul Chivu Stoica, Ştefan Voicu, membru al C.C pectarea dreptului poporului
membru ai Comileiului Execu­ al P.C.R . redactor-şef al revis­ vietnamez de a-şi hotărî singur
tiv, al Prezidiului Permanent, tei „Lupta de clasă". soarta, fără nici un amestec
secretar al CC al P.C.R., a In cursul întîlmrilor s-a fă­ dinafară.
primit delegaţia Partidului Co­ cut un schimb de păreri asu­ Ele au relevat necesitatea
munist. din Japonia, care. la in­ pra dezvoltării relaţiilor du de a sc depune eforturi susţi­
vitaţia CC. al P.C.R., face o prietenie di-nUe cele doua nute pentru întărirea unităţii
vizită în ţara noastră. partide, precum şi asupra unor mişcării comuniste şi muncito­
Delegaţia este formată din probleme actuale ale situaţiei reşti. a tuturor forţelor progre­
tovarăşii Tomio Nishizawa, internaţionale şi ale mişcării siste. democratice, pentru un
membru al Prezidiului şi al comuniste şi muncitoreşti. front internaţional antiimpe-
Secretariatului C.C. al P C. din Părţile şi-au reafirmat depli­ rialist unit în lupta pentru pa­
Japonia, şi Hiroshi Ide. mem­ na lor solidaritate cu lupta e- ce, independenţă naţională, de­
bru ai Colegiului revistei ,.Do roicâ dusă de poporul vietna­ mocraţie şi progres social
cumente internaţionale** a P.C. mez împotriva agresiunii Convorbirile s-au desfăşurat
din Japonia. S.U.A., holârîrea de a-i acor într-o atmosferă caldă, tovără­
In timpul şederii in Româ­ da întregul lor sprijin, de o şească. în spiritul relaţiilor de
nia, oaspeţii au avut convor­ milita pentru încetarea imedia­ prietenie existente între Parti­
biri cu tovarăşii Chivu Stoica tă şi necondiţionată a bombar­ dul Comunist Român şi Parti­
şi Paul Nlculescu-Mi/dl, mem­ damentelor americane asupra dul Comunist din Japonia.

MARII A P U N ARI NAfI O N A L E

Plenara Consiliului Central al Uniunii

Cuvîntul ovarăşuhii
Vineri Io omloză, s-ou în- vot secret, cu bile, Legea pri­ Generale a Sindicatelor din România
cheiot lucrările celei de a vind organizarea administra­
IX o sesiuni, extroordinore, a tivo a teritoriului Republicii
celei de-o V-o legislaturi a Socialiste Romon/a, cu amen­
Ma r i Adunări Naţionale damentele propuse de depu­ Ştefan Voitei preşedintele In ziua de 16 februarie a.c., 2. Plenara a examinat şi a­ mulentelor morale şi inatoriale
La sosirea in solă. condu­ taţi. a avut loc şedinţa plenară a probat execuţia preliminată a celor care s-au menţinut cinci
cătorii partidului şi statului au In continuare, o fost luat Consiliului Central al Uniunii bugetului pe anul 1967 şi pro­ ani consecutiv fruntaşi in în-
fost intim pi noţi cu vii şi în­ în discuţie pe articole, pro­ Generale a Sindicatelor din iectul de buget al Consiliului treuerea socialistă. Astfel, s-a
delungi aplauze. iectul de lege privind asigu­ România. Central al Uniunii Generale holărit să li se acorde acestora
Lo lucrările sesiunii ou luat rarea conducerii locale de Marii Adunai Naţionale, 1. Plenara a dezbătut şi a­ a Sindicatelor pe anul 1960 medalia jubiliară pentru „me­
porte numeroşi invitoţi, şefi de stat în unităţile administratîv- probat măsurile referitoare la 3. Plenara a dezbătut şi a­ rite deosebite in întrecerea
misiuni diplomatice acredi- terîtoriale, pînâ la alegerea îmbunătăţirea structurii orga­ probat executarea bugetului socialistă a Uniunii Generale
toţî lo Bucureşti. consiliilor populare. La acest nizatorice a organelor terito­ asigurărilor sociale de stat pe a Siniiicateloi“ din România
proiect de lege, deputatul anul 1907 şî a stabilit măsu­ şi o recompensă bănească din
In prima parte a şedinţei riale ale sindicatelor, ca ur­ partea guvernului. De aseme­
de dimineaţă, în continuarea Tudor Drăganu a propus su­ la i moliei a rea dezbaterilor mare a legii adoptate de Ma­ rile pentru predarea gestiunii nea. se va acorda „Medalia
discuţiei generale, au mal luat primarea articolului prin ca­ rea Adunare Naţională pri­ fondurilor de asigurări socia­ Muncii- tuturor fruntaşilor ca­
le Ministerului Muncii. în lu­
cuvînlul deputaţii luizo Pop şi re se prevedea intrarea s- în vind noua organizare admi- mina hotărî ri i adoptate de re s-au menţinut cinci ani
Titus Popovicî. vigoare la 18 februarie, pen­ Stimate tovarăşe şl stimaţi torială a Ronti se înteme­ politicii partidului şi statului nistrativ-teritonală a tării. In Conferinţa Naţională a P.C.R. consecutiv şi care nu posedă
acest spirit s-a hotărît înceta­
După încheierea dezbateri­ tru ca legea să fie aplicată tovarăşi deputaţi, iază pe anoli7rprolundă, cu­ nostru. rea activităţii actualelor con­ 4. Plenara a fost informată această distincţie, iar cei cu
lor, s-o trecut Io discuţia pe potrivit regimului general. prinzătoare. abceselor vieţii silii regionale şi raionale ale asupra rezultatelor desfăşură­ mente excepţionale vor fî dis­
articole o Proiectului de lege Trecîndu-se lo votul secret, Cea de-a noua sesiune ex­ sociale, a din ci i si condi­ Se cuvine subliniat că in le­ Uniunii Generale a Sindicate­ rii întrecerii socialiste pe a­ tinşi cu ordine ale Republicii
pentru modificarea unor arti­ traordinară a Marii Adunări ţionării lor Droce, îmbină gile adoptate de Marea Adunare lor şi constituirea consiliilor nul 1967. In legătură cu a* Socialiste România.
cole din Constituţia Republicii cu bile, Mareo Adunare Na­ Naţionale care se înscrie ca un Naţională sc reflectă grija deo­ judeţene, municipale şi oră­ ceasta, plenara a luat cunoş­ In încheierea lucrărilor a
ţională o oprobot Legeo pri­ însemnai eveniment în viaţa experienţa dobţă pînâ acum sebită, permanenta pentru apli­ tinţă de aprobarea — de către luat cuvîntul tovarăşul Gheor­
Socialiste România. Proiectul cu spiritul şti (ic. înnoitor, şeneşti. a organelor lor provi­ ghe Apostol, preşedintele Con­
vind osigurareo conducerii lo­ poporului nostru ia sfîrşit. Po­ carea neabătută a prevederilor zorii de conducere, care Îşi vor conducerea superioară de
de lege a fost supus apoi în trivit înaltelor sale atribuţii şi caracteristic pecii partidului Constituţiei României socialiste, partid — a propunerilor făcu­ siliului Central al Uniunii Ge­
cale de stot în unităţile ad- desfăşura activitatea pinâ la
întregime votului deputaţilor. responsabilităţi, forul suprem şl statului nosl care consacră deplina egalitate te de Comitetul Executiv al nerale a Sindicatelor.
Desfăşurată Lo atmosferă
Mareo Adunare Naţională a mînistrativ-teritorîole pînâ la al ţării a dezbătut pe larg şi specifică de lu< actuala se­ în drepturi a tuturor cetăţeni­ alegerile ce se vor organiza Consiliului Central a) U.GSR, (Agerpres)
aprobat prin vot secret, cu bi­ olegerea consiliilor populare, a investit cu putere de lege lor tării, asiqurînd întărirea în toamna acestui an. cu privire la acordarea sti­
cu amendomentul propus. acţiunile iniţiate de partid şi siune a dezbăteu toată răs­ frăţiei oamenilor muncii fără
le, Legea pentru modificorea punderea şi a ptat proiecte deosebire de naţionalitate.
Lo ultimul punct ol ordlnei guvern cu privire la îmbunătă­
unor articole din Constituţia de legi privinc modificarea
de zi, deputatul Constantin ţirea ogonizării administrativ- Tovarăşe şi tovarăşi deputatî,
Republicii Socialiste România teritoriale a României socia­ unor articole Constituţie,
Stâtescu, secretarul Consiliu­ organizarea admirativă a te­ Noua organizare administra-
A început apoi discuţia pe liste. ritoriului ţârii, ţurarea con­ ti v-leri torială ridică în fala
articole a proiectului de lege lui de Stot, o prezentat ex­ F.laborate în spiritul principi­ ducerii locale dţat în unită­ noastră, ca reprezentanţi ai po­
privind organizarea adminis­ punerea cu privire lo proiec­ ilor adoptate de Conlcrinla Na­ ţile adrninislrathritoriale Di­ porului in organul suprem al Z§&mb c e f e r iş t ilo r
trativă O teritoriului Republicii tele de legi pentru aprobarea ţională a Partidului Comunist nă la alegerea cdliilor popu­ puterii de stat. sarcini de ma­
decretelor cu putere de lege Român, măsurile care statorni­ lare şi a nproba)ecretele cu re răspundere. Ne revine înda­
Socialiste România. La acest cesc noua înfăţişare adminis­
emise de Consiliul de Stot de putere de lege ise de Con­ torirea să punem toată pricepe­
proiect de lege. deputatul trativă a ţării sînt organic le­ rea şi puterea noastră de mun­
lo ultimo sesiune a Marii A­ siliul de Stat de ultima se­
Victor Mesoros a propus ca gate de programul complex siune a Marii Anări Naţio­ că în mobilizarea capacităţilor a societăţii. Conferenţiarul a
dunări Noţionaîe Raportul privind perfecţionarea condu­ trecut după aceea în revistă
oraşul Alba Iulie să fie or­ nale. creatoare ale colectivelor în Adunarea festivă din Capitală
Comisiei juridice referitor fa cerii şi planificării economiei mijlocul rSrnra muncim să a­ marile succese dobindite de
ganizat ca municipiu, lor de­ naţionale şl a întregii vieţi' so­ Legile adoptaV.are regle­ România socialistă în toate
putata Luiza Pop o propus ca aceste proiecte de legi o fost mentează noua oroare a te­ ducem o permanentă contribu­ I,a Palatul C.F.R a avut loc toreşti din perioada anilor domeniile dc activitate. sub
expus de deputotul Mircea ciale. Ele se încadrează in­ ritoriului creeazfcondiţii op­ ţie la antrenarea maselor largi 1929—1933, evocînd momente
municipiul Odorhei să fie de­ tr-un tot armonios şi dezvoltă time pentru dezltarea eco­ la traducerea în viată a preve­ vineri dupâ-amiazâ adunarea din eroicele bătălii de clasă conducerea partidului.
festivă consacrată îm plinirii a
numit Odorheîul Secuiesc. De Rebreanu, creator hotărîrile luate în ul­ nomică $i social-curală a ţâ­ derilor leqilor adoptate, să ţi­ 35 de ani de la eroicele lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor, întregul nostru popor — a
asemenea, deputatul Tudor Trecîndu-se Io votul secret, timii ani de conducerea de rii. potrivit exiqeRor si sar­ nem un contact cit mai strîns ale muncitorilor ceferişti şi organizate şi conduse de Parti­ spus vorbitorul — înfăptuieş­
prin buletine, Mareo Adunare partid şi de stat pentru reali­ cu cetăţenii din circumscripţi­ te cu însufleţire programul e­
Drâganu a propus suprimarea cinilor actualei efe a desă- petrolişti din ianuarie—februa­ dul Comunist Român. El s-a laborat de Congresul al I.V-lea
Naţionolă o aprobat decretele zarea obiectivelor stabilite de vîrsiril conslrucţiebcialiste. ile în carp am fost ales», să oprit asupra unor glorioase e­
din proiectul de lege o arti­ Congresul al IX-lea al partidu­ rie 1933 şi Zilei ceferiştilor. ni Partidului Comunist, hotâ-
cu putere de lege emise do Modul în care atost elabo­ sprijinim cu toată însufleţirea Au luat parte tovarăşii pisoade din această perioadă
colului prin care se prevedea lui, pe drumul înfloririi conti­ activitatea noilor organe de ririle Conferinţei Naţionale în­
Consiliul de Stat de la ultima rate sl dezbătute irurile mul­ Gheorghe Apostol, Chivu Stoi­ şi a omagiat activitatea zeci­ dreptate spre desâvîrşjrea con­
intrarea sa în vigoare la 18 nue a naţiunii noastre socia­ partid şi de stat din judeţe, din ca, Florian Dânâlache. Gheor­ lor de activişti revoluţionari,
sesiune. tilaterale pentru iiunătâtirea strucţiei socialiste, spre ridi­
februarie, pentru ca legea să liste. organizării adminiativ-teri- municipii, oraşe şi comune. ghe Stoica, Constantin Doneen. membri şi nemembri de carea pe o treaptă superioară
fie aplicată potrivit regimu­ Cuvîntul de închidere o se­ Aşa cum s-a subliniat în ex­ torîale a României, nstituieo Stimate tovarăşe şl stimaţi Ion Turcu, Vasile Bîgu. In partid, a unor militanţi de a patriei noastre.
seamă ai Partidului Comunist
lui general. siunii a fost rostit de tova­ punerea prezentată în faţa Ma­ nouă expresie a dentarii de­ tovarăşi, sală se aflau numeroşi par­ Alături de toţi oamenii mun­
răşul Ştefan Voitec, preşedin­ rii Adunări Naţionale de to­ mocraţiei noastre soliste, a Exprimîndu-vă, în numele Bi­ ticipanţi )a grevele şi luptele Român.
Supusă în întregime votu­ varăşul Nicolae Ceauşescu, perfecţionării forme) şî mij­ revoluţionare din 1933. acti­ Deşi au fost înecate in singe, cii. de întregul popor, lu­
roului Marii Adunărî Naţionale,
lui deputaţilor. Mareo Aduna­ tele Morii Adunărî Naţionale. precum şi în rapoartele comi­ loacelor prin care rrele largi urări de succes deplin in mun­ vişti de partid, de stat şi ai a sublimat vorbitorul, eroice­ crătorii de la calea ferată
şi-au adus contribuţia activă la
re Naţională o aprobat prin (Agerpres) siilor permanenţe si în cuvîn- ale cetăţenilor pârtiei la dez­ ca dv. declar închisă cea de-a organizaţiilor obşteşti, munci­ le lupte de clasă din acei ani marile realizări obţinute in
târile tovarăşilor deputaţi, no­ baterea şi soliiLioma celor noua sesiune — extraordinară tori din unităţile C.F.R. şi din furtunoşi au constituit o vic­ construcţia societăţii socialiste
ua structura adrainistrativ-teri- mal importante preeme ale — a Marii Adunări Naţionale. alte întreprinderi şi instituţii torie politică a clasei noastre în România.
muncitoare
bueureştene.
Despre semnificaţia şi im­ Continuatoarea unor glorioa­ După ce a felicitat călduros,
portanţa evenimentelor din ia­ se tradiţii de luptă, a spus în numele Comitetului Central
nuarie—februarie 1933. precum tov. Florian Dânâlache. clasa al Partidului Comunist Român
şi al guvernului, pe toţi lu­
muncitoare din ţara
noastră
L E G E şi despre sarcinile actuale ce şi-a afirmat înaltele sale cali­ crătorii dm unităţile căilor
le revin ceferiştilor în lumina
ferate pentru rezultatele ob­
tăţi revoluţionare în focul bă­
hotârîrilor recentei Conferin­
ţe Naţionale a Partidului Co­ tăliilor pentru eliberarea ţâ­ ţinute in muncă şi le-a urat
rii do sub jugul fascist, pen­
munist Român, a vorbit tova­ tru cucerirea puterii şi con­ noi succese in îndeplinirea sar­
cinilor trasate de partid, tova­
răşul Florian Dânâlache.
privind organizarea administrativă a eritoriuiui tă factorii sociali şi politici struirea socialismului. dove- răşul Florian Dânâlache a sub­
Vorbitorul a trecut în revis­
dindu-se în toţi aceşti ani la
liniat că feroviarii trebuie <â
rare au contribuit la dezlăn­ înălţimea misiunii sale istori­ desfăşoare in continuare o ac­
tivitate susţinută de valorifi­
ţuirea valului luptelor munci­ ce de principală forţă socială care a posibilităţilor superi­
Repubiicii Socialiste Româiia oare pe care le asigură m ij­
loacele şi instalaţiile de trans­
port moderne, pentru a asi­
MAREA ADUNARE NAŢIONALA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA aoptă prezenta lege. gura sporirea vitezelor de cir­
culaţie şi comerciale ale tre­
nurilor de călători şi marfă.
1. Jmleţut Alba ni reşedinţa în municipiul Alba ulia.
Capitolul I 2. Judeţul Arad cu reşedinţa în municipiul Arad. ca municipii oraşele *. Sărbătorind Ziua ceferişti­
Ari. 10. — Se organizează
3. Judeţul Argeş cu reşedinţa în municipiul Pileşl lor, a încheiat vorbitorul, lu­
crătorii din domeniul trans­
Unităţile administraliv-teritoriale 4. Judeţul Bacău cu reşedin(n în municipiul Bacău. 1. Alba Iulia portului feroviar îşi exprimă
2. Arad
5 Judeţul Bihor cil reşedinţa în municipiul Oradea,
3. flăcău încă o dată devotamentul ne­
de
conducerea
clintit faţă
Art. 1. — Teritoriul Repu­ tea administraţi v-teri torială 6. Judeţul Bistriţa—Năsuud cu reşedinţa în oraşul Bi«jţa. 4. Boia Marc partidului şi statului, hotârî-
blicii Socialiste România este care cuprinde populaţia rurală 7. Judeţul Botoşani cu reşedinţa în municipiul liotnni. 5. Itîrlad rea ca. alătur: de toţi oame­
organizat in unitâti admims- unită prin comunitate de in­ fi. Judeţul Braşov cu reşedinţa în municipiul Braşo\ r*. Botoşani nii muncii, sâ înzecească e­
H ativ-teritoi iale : judeţul, o­ terese şi tradiţii, fiind alcătu­ 9. Judeţul Brăila cil reşedinţa în municipiul Brăila. 7. Braşov
raşul şi comuna. ită din unul sau mai multe 8. Brăila forturile pentru progresul con­
Alt. 2. — Capitala Repu­ sate. în funcţie de condiţiile 10. Judeţul Buzău cu reşedinţa in municipiul Buzău 9. Buzău tinuu al societăţii noastre, pen­
blicii Socialiste România este economice. social-cullurale, 31. Judeţul Caraş—Sevcrin cu reşedinţa in nuiniciul 10 Călăraşi tru înflorirea continuă a pa­
municipiul Bucureşti. geografice şi demografice. Reşiţa. triei.
Art 3. — Judelui este alcă­ Prin organizarea comunei se 1?.. Judeţul Cluj cu reşedinţa in municipiul Cluj. 11. Cluj
tuit din oraşe şi comune — asigură dezvoltarea economi­ 13 Judeţul Constanţa cu reşedinţa in municipiul Consli- 12. Constanţa In încheierea adunării a fost
unităţi de bază ale organizării că. soc ial-cul turalâ şi gospo­ t* 13. Craiova prezentat un program artistic
adminislrativ-leritonale a ţâ­ dărească a localităţilor rurale. 14 Judeţul Covnsna cu reşedinţa în oraşul Sfî*j 14. De.î susţinut de formaţiile dc ama­
rii — în funcţie de condiţiile Satele în care Îşi au sediul Ghcorgluv tori reunite ale unor între­
geografice, economice şi so- organele de conducere ale 15. Judeţul Dîmboviţa cu reşedinţa în municipiul Tin- 15. Deva prinderi şi instituţii din Ca­
cial-politice. etnice şi de legă­ comunei sînt sate-reşedinţă. vişle. 10. Focşani pitală.
turile culturale şi tradiţiona­ Art 6. — Oraşele şi comu­ If*. Judeţul Dolj cu reşedinţa in municipiul Craiova. 17. Galaţi (Agerpres)
le ale populaţiei. nele din imediata apropiere 17. Judeţul Galaţi cu reşedinţa in municipiul Galaţi. 18. Gheorghe Gheorghiu-DeJ
Art. 4 — Oraşul este cen­ a municipiului Bucureşti, a ce­
trul de populaţie mai dezvol­ lorlalte municipii şi a oraşe­ 18. Judeţul Gorj cu reşedinţa în municipiul Tirgu Jiu, 19. Giurgiu
tat clin punct de vedere eco­ lor mai importante pot apar­ 19. Judeţul Harghita cu reşedinţa în oraşul Miercurea* 20. Hunedoara DISTINCŢII
nomic. social-cultural şi edi­ ţine de acestea ca unităţi ad­ Cine. 21. Iaşi Staţia C.F.R Petroşani.
lii a r-gospod ă resc. ministra ti v-teri toriale distinc­ 20. Judeţul Hunedoara cu reşedinţa in m u n icip iu l D cvj 22. Lugoj La pupitrul de comandă al
Oraşele care au un număr te 21. Judeţul Ialomiţa cu reşedinţa in oraşul Slobozia. 23 Mediaş centralizării electrodinami- ACORDATE
mal mare de locuitori, o în­ Comunele ce aparţin de mu­ 22 Judeţul Iaşi cu reşedinţa în muniripiu) Iaşi. 24. Odnrbeiul Secuiesc In memoria ce se dirijează întreaga
semnătate deosebită in viaţa nicipiul Bucureşti, de cele­ 23. Judeţul Ilfov cu reşedinţa in municipiul Bucureşti. mişcare a numeroaselor tre­ FEROVIARILOR
economică, social-politică şi lalte municipii şi oraşe sînt 24. Judeţul Maramureş cu reşedinţa în municipiul Rai# 25 Oradea nuri.
cultural-ştiinţifică a ţârii sau comune suburbane. Mare 26. Petroşani eroilor
care au condiţii de dezvol­ Alt. 7. — Oraşele şi comu­ 25. Judeţul Mehedinţi cu reşedinţa in municipiul Turnu 27. Piatra Neam Pentru activitate rodnică
tare in aceste direcţii pot fi nele care. datorită condiţiilor Sevcrin. 28. Piteşti FELICITĂRI desfăşurată In procesul de
organizate ra municipii. climaterice, hidrologice sau 2fi. Judeţul Mureş cil reşedinţa in municipiul Tivgu Mu­ de la Griviţa producţie. Ministerul Căi­
lor Ferate şi Uniunea Sin­
Oraşele în care îşi au sediul aşezării lor, prezintă impor­ reş. 29. Ploieşti In semn de cinstire a SI DRUM dicatelor din transporturi
organele de conducere ale tanţă pentru ocrotirea sănătăţii 27. Judeţul Neamţ cu reşedinţa în municipiul Piatra 30. Reşiţa memoriei eroilor ceferişti şi telecomunicaţii au acor­
şi asigurarea odihnei cetăţe­
judeţului sînt oraşe-reşedinţă. nilor sînt organizate ca sta­ Neamţ. 31. Roman căzuţi la Griviţa în februa­ Stn|io C.P R. D tv j. Ora |l,0S. La dat insigna .Pentru merit
Art. 5. — Comuna este unita­ ţiuni balneoclimaterice 2P. Judeţul 011 cu reşedinţa în oraşul Slatina. 32. Satu Mare rie 1933. vineri dimineaţa linia a doua V ' face *pari(ia un ceferist", unui număr de
Iren. Sc apropie inlra în «laţie jî o-
pe plăcile memoriale
400 dc feroviari din întrea­
din
29. Judeţul Prahova cu reşedinţa în municipiul Ploieşti, 33. Sibiu incinta uzinelor „Griviţa jirejle. Nim ic deosebii. F.ilc actele- ga ţară, între care mecanici
Capitolul II Mare. 35. Sighişoara Roşie" şî din faţa Palatu­ iccaila oră Irrce în fiecare i i prin de locomotive, fochişti, a­
ralul 204, Arad — fiu o itc jti, care la
34. Sighetu! Marmatiei
30. Judeţul Satu Mare cu reşedinţa in municipiul Sat»
Deva. Şi. <otuii, ieri în gara Aratu­
lui C.F.R. au fost depuse
31. Judeţul Sălaj cu reşedinţa in oraşul Zalău 36. Suceava coroane de flori clin partea lui faptul o-a Irecitl (liia r ra în (oa­ cari, manevranţî, impiegaţi
de mişcare, şefi de
staţii
le zilele. In momentul fin d trenul a
32. Judeţul Sibiu ru reşedin(a in municipiul Sibiu. 37. Tecuci Ministerului Căilor Ferate, 0|ifit, un g'Hp «le elevi ai ţco lii , Di şi depouri, lăcătuşi de re­
Municipiul Bucureşti, 33. Judeţul Suceava cu reşedinţa in municipiul Suceava 38. Timişoara Uniunii sindicatelor din tâ sro o li din ananim.il cvenîmentol- vizie. picheri, electromeca­
Petru Groz.V din lo o lit.n e a Cinul
34. Judeţul Teleorman cu reşedinţa în oraşul Alexandria 39. Tîrgovişte transporturi şi telecomuni­ Cu hucbcle fruruoaie de Hori, elevii nici, proiectanţi şi con­
local
caţii.
structori din acest sector.
Consiliului
i-au Sodreplat spre locomotiva. Me­
canico! Pelru Ursu ji fochistul liu
judeţele şi municipiile 35. Judeţul Timiş cu reşedinţa în municipiul Timişoara 40. Tirgu Jiu Bucureşti al Uniunii Gene­ ee e.tle vorba. Au eoboril dto m ir- sector le-a fost conferită şi
acest
din
Lucrătorilor
toan Cur! an în(ele< rc|iede detpra
Sindicatelor
rale a
din
41. Tirgu Mureş
municipiul Tulcea
30. Judeţul
Tttlcea cu reşedinţa în
37. Judeţul Vaslui cu reşedinţa în oraşul Vaslui. 42. Tulcea România, Direcţiei Genera­ cbită ji au p tio til co ema|ic flo ri­ insigna „Fruntaş în între­
Art. fi — Municipiul Bucureşti este organizat pe sectoa­ 38. Judeţul Vîlcea cu reşedinţa în oraşul Rimnicu le C.F.R-Bucureşti, uzine­ le )t cuvintele calde adresate for ,u cerea socialistă",
p rile ju l silei de IA Februarie, de e l­
re numerotate. 43. Turda lor „Griviţa Roşie" şî De­ ite grapol de elevi. FeUrifînd pe c«
Art. 9. — Judeţele Republicii Socialiste România şi ora­ Vilcea. 44. Turnu Măgurele poului Bucurcşti-călâtorf. «lai atoncîlori, elevi lc-ao oral dram (Agerpres)
şele lor de reşedinţă sînt i 39. Judeţul Vrancea eu reşedinţa în municipiul Focşani 45. Turnu Severin bon I
)