Page 61 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 61

Sîmboto  17  februarie  1968
                                                                                                                        DSUMUl  SCCJAlîSMULUi








                                                                                                                                                                                                  Ş   m



                                                                                                      relor  municipiului   Bucureşti   comitetele  execye  a consi­  lare ;  să  stabilească  schemele
                                                                                                      sînt  compuse  din  deputaţii  a­  liilor  populare  deţe  pro­  de   personal   ale   consiliilor
                                                                                                      leşi  de  consiliile  populare  res­  vizorii.          populare ;  să  aprobe  delimita­
                                                                                                      pective,  precum  şi  din  mem­  Preşedinţii  cotetff  exe-   rea  administrativ-teritorialâ  a
                                                                                                      brii  numiţi  pînâ  la  noile  ale­  .  cutlve  ale  consilor ipulare   municipiilor,  oraşelor  şi  co­
                                                                                                      geri  de  Comitetul  executiv  al   municipale,  orăneşŞi   co­  munelor ;  să  organizeze  alege­
                                                                                                      Consiliului  popular  al  munici­  munale  sînt  prlariîncestor  rea  consiliilor  populare ;  să  la
                                                                                                      piului  Bucureşti dintre cetăţeni   unităţi  administivritoria-   orice  măsuri  pe  care  le  impu­                      X,
                                                                                                      care  nu  sînt  deputaţi,  dar  au   le.                ne  înfăptuirea  organizării  ad­
                                                                                                      o  activitate  deosebită  pe  târîm   Art.  G.  —  Coileh execu­  ministrative  a  teritoriului.
                                                                                                      obştesc  şi  de  stat.        tive  ale  consillor opulare   Planul  şi  bugetul  municipiu­
                                                                                                        Preşedinţii  comitetelor  exe­  judeţene  proviz’ii  Comite­  lui,  cu  excepţia  planului  şi  bu­
                                                                                                      cutive  ale  consiliilor  populare   tul  executiv   i   islliului   getului  municipiului  Bucureşti,
                                                                                                      ale  sectoarelor  de  municipiu   popular  al  mundpii  Bucu­  vor  fi  cuprinse,  ca  secţiuni  se­
              Marca  Adunare  Naţionalii  a   tele  Consiliului  Central  al  U-   tiv  al  consiliului  popular  este   sînt  primarii  acestor  sectoare  reşti  fac  propurri  isiliului   parate,  in  planul  şi  bugetul  ju­
            Republicii  Socialiste  România   nlunii  Generale  a  Sindicatelor,   alcătuit  din  preşedinte,   vice­               de  Miniştri  privtoaa  stabi­  deţului.
            adoptă  prezenta  lege.       preşedintele  Uniunii  Naţionale   preşedinţi,  dintre  care   unul   Art.  4  —  Sfaturile  populare   lirea  limitelor  eriDle  ale   Art.  8.  —  Pînă  la  stabilirea
                                                                                                      orăşeneşti  şi  comunale  îşi  con­
              Art.  1.  —  Art.  15,  22,  70,  73,   a  Cooperativelor  Agricole  de   poate   fi  prim-vieepreşedinte.   tinuă  activitatea  sub  denumi­  municipiilor,  orşelâ  comu­  lnnitelor  administrativ-terito-
            78,  79,  80,  81  alin  3,  83,  88,  90,   Producţie,  precum   şi  primul   şi  dintr-un  număr  de  membri   rea  de  consilii  populare :  după   nelor  şi  iau  măurhecesare   riale  ale  oraşelor  şi  comune­
            92  —  97  inclusiv,   100  alin  2,   secretar  al  Comitetului  Cen­  stabilit  prin  lege.                                                     lor.  în  alcătuirea  judeţelor  şi
            102  alin   1  şi  100  alin  1  din   tral  ol  Uniunii  Tineretului  Co­  Art.  92.  —  Comitetul  execu­  caz,  municipale,  orăşeneşti  sau   pentru  pregătirta  rganiza-   a  municipiului  Bucureşti  intră
            COnStitutia   Republicii  Socia­  munist.                   tiv  îşi  desfăşoară   activitatea   comunale.             rea  alegerilor  ce.dtaţi   în   municipiile,  oraşele  şi  comu­
            liste  România  se  modifică  du­  Preşedintele,  prim-vicepreşe-   potrivit  principiului  conducerii   Art  5.  —  Din  comitetele  e­  consiliile  populne.  nele  prevăzute  în  anexa  pre­
            pă  cum  urmează  :           dintele  şi  vicepreşedinţii  Con­  colective.              xecutive  ale  consiliilor  popu­  Art.  7.  —  Coisilde  M i­  zentei  legi.
             Art.  15.  —  Teritoriul  Repu­  siliului  de  Miniştri  alcătuiesc   Comitetul  executiv  în  între­  lare  ale  municipiilor,  oraşelor   niştri  este  autorii  să  de­  Art.  9.  —  Consiliul  de  Mi­
            blicii  Socialiste  România  este   Biroul  permanent  al  Consiliu­  gul  său  şi  fiecare  din  membrii                                         niştri  va  prezenta  Marii  Adu­
           organizat in  unităţi administra-   lui  de  Miniştri.      acestuia  sint  răspunzători   în   şi  comunelor  pot  face  parte  şi   falce  pe  judeţe  pjrile  eco­
            tiv-teritoriale:  judeţul,  oraşul   Art.  78.  —  Miniştrii  şi  con­  faţa  consiliului  popular   care   cetăţeni  care  nu  sînt  deputaţi,   nomice  şi  bugclel^îhnilor ;   nări  Naţionale  pînâ  la  31  de­
            şi  comuna.                   ducătorii   celorlalte  organe   i-a  ales,  precum  şi  în  faţa  co­  dar  au  o  activitate  deosebită*   să  adopte  normelc-viod  nu­  cembrie  1968  proiectul  de  lege
             Capitala  Republicii  Socialis­  centrale  ale  administraţiei  de   mitetului  executiv  al  consiliu­  pe  târîm  obştesc  şi  de stat,  nu­  mirea  secretarilorimitetelor   de  organizare  şi  funcţionare  a
           te  România  este  municipiul   stat  răspund  de  activitatea  or­  lui  popular  ierarhic superior  şi                                           consiliilor  populare.
            Bucureşti,  care  este  organizat   ganelor  pe  care  le  conduc  în   a  Consiliului  de  Miniştri.  miţi  pînâ  la  noile  alegeri  de  executive  ale  con-or  popu­
           pe  sectoare                  fa(a  Consiliului  de  Miniştri   Fiecare  membru  al  comite­
             Oraşele  mai  importante  pot   A rt  79  —  Consiliile  popu­  tului  executiv  este  răspunzător
           fi  organizate  ca  municipii.  lare  sint  organele  locale  ale   atit  pentru  propria  sa  activita­
             Art.  22.  —  In  Republica  So­  puterii  de  stat  în  unităţile  ad-   te,  cit  şl  pentru  întreaga  acti­  :■  Raportul  Comîei  juridice
           cialistă  România,  naţionalităţi­  ministrativ-teritoriale  in  care   vitate  a  organului  din  care  fa­
           lor  conlocuitoare  li  se  asigură   au  fost  alese.      ce  parte
           folosirea  liberă  a  limbii  ma­  Consiliile  populare   conduc   Art.  93  —  Consiliile  popu­  '  îa  proiectele  ddegi  pentru
           terne,  precum  şi  cărţi,  ziare,   activitatea   locală,  asigurînd   lare  organizează.  potrivit  legii,
           reviste,  teatre,  învâţâmînlul  de   dezvoltarea  economică,  sorial-   pe  lingă  comitetele  lor  execu­
           toate gradele,  în  limba  proprie.   culluralâ  şi  edililar-gospodâ-   tive,  organe  locale  dc  speciali­
           In  unităţile  administrativ-teri-   reaseâ  a  unităţilor  administra-   tate  ale  administraţiei  de  stat.   aprobarea  decredor  eu  putere
           toriole  locuite  şî  de  populaţie   tiv-teritoriale  în  care  au  fost   Organele  locale  de  specialilate
           de  altă  naţionalitate  ilecît  cea   alese,  apărarea  proprietăţii  so­  ale  administraţiei  de  stat  sint
           română,  toate organele şi  Insti­  cialiste,  ocrotirea   drepturilor   subordonate   ntît   consiliului   de  lege  emise  de  onsiliul  de  Stat
           tuţiile  folosesc  oral  şi  scris  şi   cetăţenilor,  legalitatea   socia­  popular  şi  comitetului  execu­
           limba  naţionalităţii  respective   listă  şi  menţinerea  ordinii  pu­  tiv,  cit  şi  organelor  locale  şi
           şi  fac  numiri  de   funcţionari   blice.                  centrale  ale  administraţiei  de
           din  rindul  acesteia  sau  al  altor   Consiliile  populare  organi­  stat  ierarhic  superioare.
           cetăţeni  care  cunosc  limba  şi   zează  participarea  cetăţenilor   A lt  94.  —  In  Republica  So­  prezentat  de  deputat  Mircea  Rebreanu
           felul  de  trai  al  populaţiei  lo­  la  rezolvarea  pe  plan  local  a   cialistă  România  justiţia  se
           cale.                         treburilor  de  stat  şi  obşteşti.  înfăptuieşte, potrivit legii,  prin
             Art.  70.  —  Consiliul  de  Mi­  Art  80  —  Consiliul  popular   Tribunalul  Suprem,  tribunalele   întrunită  în  şedinţă  de  lucru   Consiliului  Ecrnic;  nr.  72   analizate  şi  avizate   favorabil
           niştri  este  organul  suprem  al   exercită  următoarele  atribuţii   judeţene,  judecătorii,  precum   in  ziua  de  15  februarie  1960,   /  privind  abroga  unor  dispo-   cu  unele   observotii  de  către
                                         principale :
           administraţiei  de  stat.       1.  Adoptă  planul   economic   şi  plin  tribunalele  militare.  Comisia  juridică  a  Marii  Adu­ Q   /iţii  referitoare  sistemul  de   comisii,  iar  propunerile  de  îm­
             Consiliul  de  Miniştri  exerci­                            Art.  1)0.  —  Prin  activitatea   nări   Naţionale  a  examinat  şi  v  colectare  la  <c  si  nr   73   bunătăţire   ale   acestora   au
           tă  conducerea  generală  a  acti­  şl  bugetul  local,  aprbbă  con­  de  judecată,  tribunalele  şi  ju­  discutat   proiectele   de   legi   penlru  cora\jle?«  articolului   fost   luate  In  considerare  de
                                         tul  de  încheiere  a  exerciţiului
           vităţii  executive  pe  întreg  teri­  bugetar ;            decătoriile apără orîndulrca  so­  pentru  aprobarea  decretelor  cu   19  al   Decreh  7«  din  1953   Consiliul  de  Stat.
           toriul  ţârii,  avînd  următoarele                          cialistă  şi  drepturile  persoune-   putere  de  leqe  emise  de  Con­  cu  privire  la corala  vînatului   Ţinînd  seama  de  consideraţi­
           atribuţii  principale:          2.  Alege  şl  revocă  comitetul   Jor,  educînd  cetăţenii  in  spiri­
                                         său  executiv ;                                             siliul  de  Stat  de  la  ultima  se­  şi  pescuitului n   apele   de   ile  cuprinse  în  expunerile  de
             1.  Stabileşte  măsuri  genera­  3.  înfiinţează  organizaţii  e­  tul  respectării  legilor.  siune.  Astfel,  Comisia  juridică   munte.       motive  ce  însolesc   proiectele
           le  pentru  aducerea  la  îndepli­  conomice,  întreprinderi  şi  in­  Tribunalele  şi  judecătoriile,   a  studiat  şl  dezbătut  proiectele   Aceste  proiî  da  leql  ou   de  legi.  precum  şi  de  preve­
           nire  â  politicii  interne  şi  ex­  stituţii  do  stat  de  interes  lo­  aplienul  sancţiuni  penale,  ur­  de  leqi  nr.  40  privind  prelun­  fost  fn  preolr  examinate  si   derile  decretelor  cu  putere  de
           terne '•                      cal ;                         măresc  îndreptarea  şl  reeduca­  girea   termenelor  contractelor   avizate  favor»  de  către  co­  lege,  supuse  Marii  Adunări  Na­
             2.  Hotărăşte  măsurile  nece­  4.  Conduce.  îndrumă  şi  con­  rea  infractorilor,   precum  şi   de  închiriere  penlru  suprafe­  misiile  permtnlc  de  resort   ţionale,  cunoscute  din  vreme  dc
                                                                       prevenirea  sâvirşirîi  de  noi  in­
           sare  privind  organizorea  şi  a­  trolează  activitatea  comitetu­  fracţiuni.          ţele  locative  cu  destinaţie  dc   ale  Morii  AlSri  Naţionale
           sigurarea  executării  legilor ;  lui  executiv,  a  organelor  locale                    locuinţă;  Decretul  nr  70  pen­  potrivii  *  comentei  lo r:  Co­  tovarăşii  deputaţi,  Comisia  ju­
             3.  Conduce,  coordonează  şi   de  specialitate  ale  administra­  Art.  96.  —  Tribunalele  şi  ju­  tru  modificarea   unor  articole   misia  econom-flnanclară,  Co­  ridică  propune  Marii  Adunări   In  localitatea  minieră  Gurabarzn.  se  schimbă  tuburile
           controlează  activitatea  ministe­  ţiei  de  stat,  a  organizaţiilor  e-   decătoriile  judecă  pricinile  ci­  din  Legea  nr.  27  din  28  decem­  misia  penlru  Mate.  prevederi   Naţionale  adoptarea  proiectelor
           relor  şi   a  celorlalte   organe   eonomice,  întreprinderilor   şi   vile,  penale  şi  orice  alte  pri­  brie  1966,  privind  pensiile  de   de  legi  penlru  aprobarea  de­  fluorescente  Ia  iluminatul  public.   Foto :  V.  ONOIU
           centrale  ale  administraţiei  de   instituţiilor  subordonate ;  cini  date  în  competenţa  lor.                      si  asigurări  ciale,   Comisia
           stat;                          5  Controlează  hotârîrile con­  In  cazurile  prevăzute   prin   asigurări  sociale  şi  de  stat  şi   pentru   ogriuiră  şl  silvicul­  cretelor  cu  putere  de  lege,  în
             4.  Elaborează  proiectul  pla­  siliilor  populare  ierarhic  infe­  lege,  tribunalele  şi  judecăto­  pensia  suplimentară;  nr.  71  pri­  tură.  Mcntion  că  încă  în  for­  forma  In  care  au  fost  prezen­
                                                                       riile  exercită  controlul  asupra
           nului  de  stat  şi  proiectul  bu­  rioare.                hotârinlor  organelor  adminis­  vind  organizarea  şi  funcţionarea  mă  de  proiedecretele  au  lost  tate.
           getului  de  stat,  precum  şi  ori­  Art.   81  alin.  3.  —  Durata   trative  sau  obşteşti  cu  activi­
           ce  alte  proiecte  de  legi  ;  ela­  mandatului  consiliului  popular   tate  juiisdicţionalâ.
           borează  proiecte  de  decrete ;  este  de  4  ani,  socotiţi  de  la
                                                                        tribunalele  şî  Judecătoriile
             5.  Stabileşte  măsuri  pentru   data  încetării  mandatului  con­  judecă  cererile  celor  vătămaţi
           realizarea  planului  de  stat  şi   siliului  popular  precedent.  în  drepturile  lor  prin  acte  ad­                la  polecteîe  de legi
           a  bugetului  de  sta t;  întocmeş­  Art.  83  —  Consiliile  popu­  ministrative,  puţind  să  se  pro­
           te  raportul  general  cu  privire   lare  lucrează  în  sesiuni  ;  con­  nunţe,  în  condiţiile  legii,  şl  a-
           la  îndeplinirea   planului   de   vocarea  în  sesiuni  se  face  de   stipra  legalităţii  acestor  acte.  pentru  aprobaea  decretelor  cu
           stat  şi contul  general  de înche­  comitetul  executiv  al  consiliu­
           iere  a  exerciţiului  bugetar ;  lui  popular                Art.  97.  —  Tribunalul   Su­
             6  înfiinţează  organizaţii  e-   Consiliile  populare  se  con­  prem  exercită  controlul  gene­
                                                                       ral  asupra  activităţii  de  jude­
           conomlce,  întreprinderi  şi  in­  voacă  ori  de  cîte  ori  este  ne­  cată  a  tuturor  tribunalelor  şi   putere  de  lege  mise  de  Consiliul
           stituţii  de  stat  de  interes  re­  voie  în  sesiuni  extraordinare,   judecătoriilor.  Modul  de  exer­
           publican ;                    din  iniţiativa  comitetului  exe­  citare  a  acestui  control  se  sta­
             7  Ia  măsuri  în  vederea  asi­  cutiv  sau  a  cel  puţin  unei  tre­  bileşte  prin  lege.  de  Stat  în  interului  dintre sesiuni
           gurării  ordinii  publice,  apără­  imi  din  numărul  total  al  de­  Art.  100  alin.  2.  —  Judeca­
           rii  intereselor  statului  şl  ocro­  putaţilor.           rea  proceselor  în  primă   in­
           tirii  drepturilor  cetăţenilor ;  Art.  88  —  Comitetul  execu­  stanţă  la  judecătorii,  la  tribu­                                                                            Spre  deosebire  de  alţi  ani.   ci al  la  Atelierul  central  din
            8  la  măsuri,  potrivit  hotârî-   tiv  al  consiliului  popular  are   nalele  judeţene  şi  la  tribuna­  prezentată  de  rieputtul  Constantin  Stătescu                     in  1960,  cu  toate  condiţiile  ne­  Teliuc,  loturile  din  Ghelar  si
           rilor  Consiliului   Apărării,   următoarele  atribuţii  principa­  lele  militare  se  face  cil  parti­                                                                         favorabile  din  prima  parte  a   Crâciuneasa.
           pentru  organizarea  generală  a   le :                     ciparea  asesorilor  populari,  a-                                                                                    lunii  ianuarie  şi  insuficienţa   Prin  urmare,  iată  un  prim
           forţelor  armate  şl  fixarea  con­  1.  —  Aduce   la  îndeplinire   farâ  de  cazurile  cind   legea                                                                           forţei  de  muncă,  sarcinile  afe­  punct  nevralgic  —  asigurarea
           tingentelor  anuale  de  cetăţeni   legile,  decretele,  precum  şi  ho-   dispune  altfel                                                                                        rente   şantierului   T C.M.M.   cu  malerinl  —  care  a  făcut  ca
           care  urmează  să  fie  chemaţi   tărîrile  Consiliului  de  Miniştri   Art.  102  alin.  1.  —  In  Repu­  In  intervalul  de  la  ultima   siqurări  ciule  de  stal  şi  pen­  aplicarea  dispoziţiilor  abrogate.  Teliuc  au  fost  îndeplinite  în   realizările  din  prima  lună  a
           Ia  îndeplinirea  serviciului  mi­  şi  celelalte  acte  ale  organelor   blica  Socialistă  România  pro­  sesiune,   pînâ  la   descinderea   sia  suplCnlciră.   Prin  textele   In  sfîrşil.  prin  Dccrclul  nr.   proporţie  de  106  la  sulă  (ceea   anului  să  fie  mult  sub  posibi­
           litar ;                       superioare ;                 cedura   judiciară  se  face  în   sesiunii   de  latS,  Consiliul  do   modifica s-a  urmărit  să  *e  a­  73  au  lost  aduse  unele  modi­  ce  reprezintă  mai  bine  de  6  la   lităţile  reale.  Lichidarea   lui
            P  Exercită  conducerea  gene­  2.  Execută  hotârîrile  consi­  limba  română,  asigurîndu-se,   Sta!  a  emis  un  număr  do  5  de­  sigure  udarea  dispoziţiilor  a­  ficări  articolului  19  din  Decre­  sută  din  planul  anual).  Vor-   (fireşte  prin  măsuri   menite
                                                                                                                                                               tul  nr.  76/1953  cu  privire  la  e­
                                                                                                                                                                                                                           să  conducă  la  asigurarea  cît
           rală  în  domeniul  relaţiilor  cu   liului  populai-  care  l-a  ales ;  în  unităţile  admlnistrativ-teri-   crete  cuprinzând  norme  cu  pu­  cestei  1<  cu  principiile  nou­  bihdu-ne  despre  modul  în  ca­  mai  grabnică  cu  o  seamă  de
           alte  state  şi  ia  măsuri  pentru   3  Elaborează  proiectele  de   toriale  locuite  şi  de  populaţie   tere  de  lege,  pe  care,  din  în­  lui  siste dc  salarizare,  ce  va   conomia  vînatului  şi  pescuitu­  re  a  fost  obţinut  acest  rezul­  materiale  ca  bile  manele,  fi-
           încheierea  acordurilor   inter­  plan  economic  şi  de  buget  lo­  de  altă  naţionalitate  decît  cea   sărcinarea  Consiliului  de  Stal.   fi  adopl  potrivit  directivelor   lui  in  apele  de  munte.  tat.  inq.  Ion  Marineşcu,  şeful   tinguri  şi  altele),  este  o  con­
           naţionale ;                  cal  ;                         română,  folosirea  limbii  ma­  vă  rog  să-mi  permiteţi  să  vi  le   Conferiri  Naţionale  a  Parti­  In  stadiul  de  proiect,  decre­  şantierului,  ne-a  relatat   că,   diţie  esenţială  a  obţinerii  în
            10.  Sprijină  activitatea   or­  4.  Execută  planul  economic   terne  a  acelei  populaţii.  prezint  spre  dezbatere  şi  adop­  dului  Ctunisl  Român  din  6-8   tele  ou  fost  avizate  de  comisi­  ,.în  principal,  este  vorba  de  o   lunile  februarie  şi  martie  a
                                                                                                                                                                                             scamă  de  acţiuni  pentru  orga­
                                                                                                                                  decembr  1967.
           ganizaţiilor   de  masă  şi   ob­  şi  bugetul  local,  întocmeşte  ra­  Al t.  10G  alin.  1.  —  Procura­  tare   potrivit   articolului   64     ile  permanente  de  resort  ale   nizarea  mai  bună  a  procesu­  unui  ritm  de  execuţie  supe-
           şteşti ;                      portul  cu  privire  la  îndeplini­  tura  este  condusă  de  Procuro­  pct  2  din  Constituţie.  Pe  ba  aceloraşi  directive,   Marii  Adunări  Nalionulc.  iar  la   lui  de  producţie  şi  pregătirea   /rior,  pentru  realizarea  în  acest
                                         rea  planului   economic  local,                             După  cum   rezultă  din  cu­  prin  Destul  nr.  71  din  31  ia­  definitivarea  textelor  Consiliul
             11.  Exercită,   în   condiţiile                          rul  General.  Organele  procu­                                                                                       mai  temeinică  a  sezonului  re­  trimestru  a  25  la  sută  din  pla­
           prevăzute  de  lege,  atribuţiile   precum  şi  contul  de  încheiere   raturii  sîn t:  Procuratura  Ge­  prinsul  lor,  aceste  decrete  au   nuarie  <  lost  stabilite  norme­  de  Stat  a  avut  în  vedere  pro­  ce.  îndeosebi  ne-a  ajutat  fap­  nul  anual.
           sale  de  conducere şi  de  control   a  exerciţiului  bugetar ;  nerală.  procuraturile  judeţene,   intervenit  în  domenii  dc  acti­  le  privinre  la  organizarea  si   punerile   acestor   comisii.  In   tul  că  la  şantier  a  fost  creat   Dar  o  scurtă  vizită  pe  şan­
           asupra  activităţii   comitetelor   5.  Conduce,  îndrumă  şi  con­  procuraturile  locale  şi  procu­  vitate  core  necesitau  o  regle­  funclioiica  Consiliului  Econo­  cuisui  acestei  sesiuni,  comisiile   din  timp  un  stoc  de  agregate   tier  ne  face  să  ne  dăm  seama
                                                                                                                                            chemat  a  elabora
                                                                                                                                                               permanente  ou  avizai,  de  ase­
                                                                                                                                   mic.  orn
           executive  ole  consiliilor  popu­  trolează  activitatea  organelor   raturile  militare.  mentare  Imediată          studii  ‘ pfopuneri  pentru  so­  menea,  favorabil,  toate  proiec-   care  ne-a  permis  să  umplem   că  realizarea  acestui  deziderat
           lare.                         locale  de  specialilate  ale  ad­  Art.  II.  —  La  art  4  alin.  1  şi   Astfel,  primul  dintre  decretele   luţionai  principalelor  proble­  1 ole  de  leqi  privind  oprobaren   ..golurile**  cauzate  de  impo­  implică   şi  lichidarea   altor
                                         ministraţiei  de  stat ;
            Art.  73.  —  Consiliul  de  Mi­  C.  Conduce,  îndrumă,  coor­  2  2n  alin.  1  şi  !).  43  pot.  0  si   emise,  nr.  40  din  17  ianuarie,   me  priloare  la  îmbunătăţirea   decretelor  menţionate.  sibilitatea  transportării  lor  de   neajunsuri.   La  Crâciuneasa.
           niştri  se  compune  din :  preşe­  donează  şi  controlează  activi­  18.  113  pct.  1.  G4  pct.  8,  81  olln.   priveşte   prelungirea  valabili-   aclivild  economice  si  o  ur­  la  Mureş  pe  .timp  friguros *.  de  pildă,  unde  se  construieşte
           dintele  Consiliului  de  Miniştri,.   tatea  organizaţiilor  economice,   î.  2  şi  4.  82,  04  alin  1  şi  2.  115.   tălil  pe  timp  de  un  an.  adică   mări  rtlul  în  care  se  înfăptu­  Tovarăşe  şi  lovarâşi  de*   „Dar  rezultatele  noaslrr  pu­  un  obiectiv  important,  cu  ter­
           prim-vicepreşedintele  şi  vice­  a  întreprinderilor  şi  instituţi­  86  alin  1  şi  2,  07.  09  alin.  J  şi  pînă  la  I  ianuarie  1969.  a  con­  jiutali.                teau  fi  mult  mai  bune  dacă   men  de  punere  în  funcţiune
           preşedinţii  Consiliului  de  Mi­  ilor  subordonate ;      2.  Ol  alin  1,  termenii  de  „sfa­  tractelor  dc  închiriere  privind   ieşte  pitica  economică  a  parti­  Avînd  în  vedere  prevederile   conducerea  trustului  din  Bucu­  chiar  în  acest  an.  lucrările  >e
           niştri,  miniştrii,  precum  şi  pre­  7.  Conduce.  îndrumă  şi  con­  turi  populare"   se  înlocuiesc   imobilele  cu  dcslinallo  de  lo­  dului  statului  articolului   citat  din  Constitu­  reşti  ne-or  fi  asigurat  cu  re­  desfăşoară  anevoios.  De   ce ?
           şedinţii  altor  organe  centrale   trolează  activitatea  comitetelor   prin  .consilii  populare1’.  cuinţe.  al  căror  termen  de  va­  Prin>ecrctul  nr  72  din  ace­  ţie.  potrivit  căruia  normele  cu   partiţii  pentru  cărămidă  înce-   Efective  sînt,  maiştri  de  ase­
           ale  administraţiei  de  stat,  pre­  executive  nlc  consiliilor  popu­  Al t  UI.  — Constituţia  Repu­  labilitate  expirase  la  1  ianua­  eaşi  că  au  fost  abrogate,  în-   pidere  de  lege  stabilite  de  Con­  pînd  din  primele  zile  ale  lunii   menea.  Iar  materiale   există.
                                                                                                                                                                                                                           Să  analizăm  faptele.  împreu­
           văzuţi  prin  lege.                                         blicii  Socialiste  România,   cu   rie  1963.             cepînicu  data  de  1  ianuarie   siliul  de  Stat  în  intervalul  din­  ianuarie*4  —  a  completat  mais­
                                         lare  Ierarhic  inferioare  consi­                                                        1968  .spozRiile   privitoare  la                                                       nă  cu  Aurel  Tarnowieţchi.  in­
             Din  Consiliul  de  Miniştri  foc   liului  popular  care  l-a  ales.  modificările  aduse  prin   pre­  Decretul  nr.  70  din  31  ianua­       tre  sesiuni  se  supun.  In  prima   trul  loan  Bencdcc.  ginerul  şef  al  şantierului,  şi
                                                                                                                                                                                               Intr-adevăr,  din  spusele  mai
           parte,  ca  miniştri,  şi  preşedin­  Art.  90.  —  Comitetul  execu­  zenta  lege,  se  va  republica.  rie  are  drept  obiect  modifica­  sislenl  cotelor  obligatorii  de   sesiune,  dezbaterii  Marii  Adu­  multor  participanţi  la  discu­  şeful  de  lot  Constantin  Po-
                                                                                                                                   carnr  producătorii  fiind  scu­
                                                                                                                                                               nări
                                                                                                                                                                    Naţionale,  vă
                                                                                                                                                                                  rugăm  a
                                                                                                    rea  unor  articole  din  Legea  nr.   tiţi.  e  aceeaşi  dată.  de  obli­  adopta  ea  leqi  proiectele  pe   ţia  noastră,  lipsa  de  repartiţii   gozea,  am  trecut  pe  Ia  prin­
                                                                                                                                                                                                                                                    in
                                                                                                                                                                                                                           cipalele  obiective  aflate
                                                                                                    27/1966  privind  pensiile  .de  a-  gaţii   restante  rezultînd  din  care  vi  le-ara  prezentat,  a  creat  mari  greutăţi,  în  spe-  construcţie.  N-a  fost  greu  dc
                                                       G   E                                                                                                                                                               constatat  că  la  acest  lot  există
                                                                                                                                                                                                                           un  important  volum  rle  dero-
                                                                                                                                                                                                                           cări  (lucrări  cu  specific  mi­
                                                                                                       fnainte  de  a  dispare  In  a­                                                                                     nier).  dar  nu  există  nici  mă­
                                                                                                      M  nonimatul   Mării   Negre,                                                                                        car  un  depozit  temporar  pen­
               privind  asigurarea  conducerii  focale                                               Dunărea  fine  să  dăruiască  o-                                                                                      plozive  strict  necesare.  Şi.  du­
                                                                                                                                                                                                                           tru  păstrarea  substanţelor  ex­
                                                                                                     inului  un  uliim  şi  sublim  spec­
                                                                                                     tacol  —  Delta.  Primul  simptom                                                                                     pă  cele  spuse  de  interlocutorii
                                                                                                     al  genezei  —  Ccatalul  Ismail.                                                                                     noştri,  nici  măcar  nu  s-a  cău­
                                                                                                                                                                                                                           tat  rezolvarea  problemei  res­
                de  stat  în  unităţile  administrativ-                                              Aci,  in  satul  de  pescari,  fluviul   trajă  milenară   la  porţile   serve  din  legume  „Dunărea",   rul  „Oglinda  Tulcei“  o  reliefa   pective  în  colaborare  cu  uni­
                                                                                                     îşi  desface  albia  in  două  bra­
                                                                                                     ţ e :  Chilia  şi  Tulcea.  In  călăto­  Dtei,  Aegyssus  şi  mal  apoi.   întreprinderea  de  construcţii  şi   în  urmă  cu  clteva  decenii.  tăţile  miniere  învecinate.  „Din
                                                                                                     ria  noastră   apucăm  pe   cel   pn  sec.  15-16,  Tulcea  (în  tra-   reparaţii  navale,  fabrica  de   Privesc  oraşul  de  astăzi  şi-i   lipsă  de  exploziv  —  ne-a  re­
                                                                                                                                                                                                                           latat  tehnicianul  Ion  Ilieseu.
                       teritoriale  pîna  la  alegerea                                               de-ai  doilea  braţ  Pe  măsură  cc   d?erea  liberă  a  vremii  „Pă-   mobilă,  cărora  li  s-a  adăugat   ctnlăresc  din  proiecte  perspec­  care  răspunde  de  executarea
                                                                                                                                                                In  acest  an  un  mare  antrepozit
                                                                                                                                   untnl  olanelor  sau  tutelor*')
                                                                                                     înaintăm,  in  faţă  se  deseneoză
                                                                                                                                                                                             tivele  promiţătoare.  Noile  m ă­
                                                                                                     Delta.  Mai  iutii  palidă,  estom­  «cunoscut  alternativ  perioade   frigorific.      suri,  privind  împărţirea  adm i­  drumului  de  acces  —  lucră­
                                                                                                                                                                                                                           rile  stagnează  mult.  iar  planul
                                                                                                                                   d înflorire  şi  de  amorfire.  So-
                                                                                                                                                                            ☆
                                 consiliilor  populare                                               pată.  apoi  dezvăluindu-şi  con­  alismul  a  plasat  străvechiul   raşul  celor  cinci  coline",   nistrativă  a  ţârii,  deschid   a ­  de  producţie  nu  se  poate  rea­
                                                                                                     tururile  misterioase.  Nc  apro­
                                                                                                                                                                                             cestui  oraş  din  nordul  Dobro-
                                                                                                                                                                                                                           liza-.
                                                                                                                                   raş  dunărean  pe  orbita  unei
                                                                                                                             pe
                                                                                                     piem  de  Tulcea,
                                                                                                                     aşezare
                                                                                                                                                                                             gei  un  nou  viitor.  Desemnat,  f«
                                                                                                                                                                                                                             Am  întîlnit  însă  şi  cazuri  da
                                                                                                     care  fluviul   se   struduieşie,   itense  dezvoltări,     O cuini se  mai spune  dato­  cadrul  propunerilor  să  redevi­  nerespectare  a  disciplinei  in­
                                                                                                     printr-o  teribilă  conlorslonare,       ☆                rită  întinderii  sale  pe  dealurile   nă  capitală  de  judeţ*   Tulcea
             Marea  Adunare  Naţională  a   Art.  2.  — Comitetul  executiv   numirea,  după  caz,  de  Consi­  s-o  onoreze  cu  prezenţa  ape­               dimprejur,  s-a  dezvoltat  şi  s-a   esle  bucuroasă  să-şi  reia   a­  terioare  şi  tehnologiei  de  lu­
           Republicii  Socialiste  România   al  consiliului  popular  judeţean   liul  popular  al  municipiului   lor  sale.  Aci,  nava  acostează   Ţ\c  la  înălţimea  promonto-   modernizat  in  ultimii  ani  in­  ceastă  funcţie,  de  pe  treapta   cru :  neîndeplinireo  unor  dis­
           adoptă  prezenta  lege.       provizoriu  se  compune  din  de­  Bucureşti   sau   de  consiliile   Intr-un  prim  popas.  Loriului  siîncos,  dominat  dc   tr-o  ma?»ierd  care   a  eclipsai   nouă  şi  viguroasă  pc  care  a  a-   poziţii,  abateri  de  la   N.T.S..
             Art  1.  —  Activitatea  sfatu­  putaţii  aleşi  de  consiliul  popu­  populare  ale  sectoarelor  muni­  învăluit  în  tainele  unei  is­  nonume mu l-columnă  construit   întreaga  sa  existenţă  anterioa­  şezal-o  socialismul,  ca  pe  mul­  risipă  de  materiale  şi  de  timp
           rilor  populare  regionale  şi  ra­  lar  respectiv,  precum  şi   din   cipiului  Bucureşti.  torii  străvechi,  Tulcea  nu-i  alt­  n  1879  în  amintirea  celor  ce   ră  Prezentarea  şi-o  face  prin   te  alte  oraşe  ale  ţării...  ete.,  core  aduc  multe  daune
                                                                                                                                                                                                                           ritmului  de  execuţie  şi  bunei
           ionale,  precum   şi  activitatea   membrii  numiţi  pînâ  la  noile   Comitetul  executiv  al  Con­  ceva  decît  o  uriaşă  poartă  des­  i-ati  jertfit  penlru  independen­  noua  sa  carte  de  vizită  edilita­  Ne  despărţim  într-un  lîrzlu
           comitetelor  lor  executive  în­  alegeri  de  Consiliul  de  Miniş­  siliului  popular  al  municipiu­  chisă  către  Deltă  Aici  sfirşesc   ta  României,  oraşul  cu  casele   ră :  impunătoarea  construcţie   de  acest  copil  al  Dunării,  creat   gospodăriri.  Este  vorba   deci
                                                                                                                                                                                                                           de  alte  rezerve  care  se  cer  a
           cetează  pe  dala  Intrării  în  vi­  tri  dintre  cetăţeni  care  nu  sint   lui  Bucureşti  este  compus  din   toate  drumurile  lercslre,   aici   şale  noi  şi  vechi,  cu  turlele  bl-   a  Casei  dc  cultură  a  sindicale­  parcă  din  nostalgia  vaporosu-   îi  valorificate.
           goare  a  prezentei  legi.    deputaţi,  dar  ou  o  activitate   deputaţii   aleşi   de  consiliul   se  află  punctul  ferm mus  al  ru­  sericii or  şi  geamiilor,  cu  tri tu­  lor.  Muze.nl  Deltei,  noile  şcoli,   lui  vals  vienez  şi  din  aminti­
                                         deosebită  pe  lărîm  obştesc  şi                                                        bele  de  fum  ce  se  ridică  din   biblioteci,  cinematografe,  tea­                     Se  poate  spune  totuşi,   eu
             Rină  la  alegerea  consiliilor                           popular,  precum  şi  din  mem­  tei  aeriene  interne.  In  schimb,   oşurile  fabricilor  şi  cele  ale   trul  popular,  cheiul   portului,   rea  aprigei  confruntări  cu  Por­  certitudine  că.  în  prezent,  sînt
           populare  judeţene,  actualii  de­  de  stal                brii  numiţi  pînâ  la  noile  ale­  la  Tulcea  se  deschide  larg  dru­  topoarelor,  cu  pădurile  dc  ca-   consolidat  şi  asfaltat  pe  o  ma­  ţile  de  Fier.  In  faţă,  vastă  şi   reale  condiţii  pentru  realiza­
           putaţi  ai  sfaturilor   populare   Comitetul  executiv  este  for­  geri  de  Consiliul  de  Miniştri   mul  de  apă  către  mare,  către   ârge  pare  un  imens  covor  ori-   alraclivc  —  Delta  —  frumoasă   rea  în  primul  trimestru  n  23
           regionale  şi  raionale,  aleşi  în   mat  din  15-23  membri,  dintre   dintre  cetăţeni  care  nvi  sînt  de­  lume.  *ntal.  Alrage  cu  deosebire  a   re  lungime,  zecile  de  blocuri   prin  sălbăticie,  sălbatică  prin   la  sută  din  sarcinile  anuale
           circumscripţiile  electorale  cu­  care  consiliul  popular  judeţean   putaţi.  dar  au  o  activitate  deo­  ☆       cnţla  noul  peisaj  Industrial  al   noi  cu  4  şi  5  etaje,  complexele   devălmăşia  apelor  şi  nestalor-   la  toate  loturile  şantierului.
           prinse  în  limitele  fiecărui  ju­  provizoriu  alege  un  preşedinte   sebită  pe  târîm  obştesc  şi  de   f^ u   două   milenii  In  urmă.   naşului,  in  care  Identificăm  o   comerciale  şi  de  deservire,  foa­  nica-i  structură  geologică,  mis­  Iar  rezultatele  din  prima  lu­
           deţ.   vor   alcătui   consiliile   şi  vicepreşedinţi,  din  care  li­  stat.             -  marele   poet  roman  Pu-                             ie  alestînd  calităţile  unui  oraş   terioasă  prin  explozia  de  viată   nă  ne  îndreptăţesc  sâ  afirmăm
           populare  judeţene  provizorii.  nul  poate   fi  prim-vicepreşe-   Preşedintele  Comitetului  e­  blius Ovidiu Naso. exilat  la  To-   ;crie  dc  unităţi  Industriale,  a-   modern  şi  atractiv.  Nici   nu   şi  culori  ferită  de  viaţa  citadi­  că  sint  şi  forţe  capabile  să  le
                                         dinle.                        xecutiv  al  Consiliului  popular   mis,  pomeneşte  de   cetatea   părule  în  anii  construcţiei  so-
             Consiliile  populare  judeţene                            al  municipiului  Ducureşli  este                                                        poţi  crede  că  tabloul  de  mai   nă  a  aşezării  care  rănii nc  in   pună  în  valoare.  Se  cere  însă
                                                                                                     Aegf/ssus.  strămoşul  Tulcei  de
           provizorii  sint  convocate  de   Art.  3  —  Sfatul  popular  ol   primarul  general  a!  municipiu-  |  astăzi,  şi  de  străşnicia  cu  care   '.ialisle:  întreprinderea  de  tn-   sus.  schiţat  deslul  de  sumar,   mai  multă  hotărîre si  prompti­
           drept  in  prima  sesiune,  înce-   oraşului  Bucureşti  şi  sfaturile   lui  Bucureşti.   ’   i                       lusirlalizare   şl  desfacere   a   s-a   aşternut   peste  „oraşul,   urma  vasului..   tudine  în  Iniţierea  unor  ac­
                                                                                                              săi
                                                                                                                   apărau
                                                                                                     loctiilrnii
                                                                                                                           ncesf
            pind  cu  data  intrării  în  vigoare   populare  din  raioanele  de  oraş   Comitetele   executive   ale  j  punct  strategic  împolrtva  nă­  teştelui  fabrica   de   solomil   murdar.  nemălural.  cirpit   cu   ţiuni  din  cele  mai  eficiente.
                                                                                                                                                                                                      N.  SliVUON
            a  prezentei  legi.          îşi  continuă  activitatea  sub  de­  consiliilor  populare  «le  sectoa-  I vălitorilor.  (blăcl  din  stuf),  fabrica  de  con­  noroi"...  — imdginc pe  care zia­  Corespondent  Agerpres  ing.  n ic o l a î:  zAvm  an d
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66