Page 61 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 61
Sîmboto 17 februarie 1968
DSUMUl SCCJAlîSMULUi
Ş m
relor municipiului Bucureşti comitetele execye a consi lare ; să stabilească schemele
sînt compuse din deputaţii a liilor populare deţe pro de personal ale consiliilor
leşi de consiliile populare res vizorii. populare ; să aprobe delimita
pective, precum şi din mem Preşedinţii cotetff exe- rea administrativ-teritorialâ a
brii numiţi pînâ la noile ale . cutlve ale consilor ipulare municipiilor, oraşelor şi co
geri de Comitetul executiv al municipale, orăneşŞi co munelor ; să organizeze alege
Consiliului popular al munici munale sînt prlariîncestor rea consiliilor populare ; să la
piului Bucureşti dintre cetăţeni unităţi administivritoria- orice măsuri pe care le impu X,
care nu sînt deputaţi, dar au le. ne înfăptuirea organizării ad
o activitate deosebită pe târîm Art. G. — Coileh execu ministrative a teritoriului.
obştesc şi de stat. tive ale consillor opulare Planul şi bugetul municipiu
Preşedinţii comitetelor exe judeţene proviz’ii Comite lui, cu excepţia planului şi bu
cutive ale consiliilor populare tul executiv i islliului getului municipiului Bucureşti,
ale sectoarelor de municipiu popular al mundpii Bucu vor fi cuprinse, ca secţiuni se
Marca Adunare Naţionalii a tele Consiliului Central al U- tiv al consiliului popular este sînt primarii acestor sectoare reşti fac propurri isiliului parate, in planul şi bugetul ju
Republicii Socialiste România nlunii Generale a Sindicatelor, alcătuit din preşedinte, vice de Miniştri privtoaa stabi deţului.
adoptă prezenta lege. preşedintele Uniunii Naţionale preşedinţi, dintre care unul Art. 4 — Sfaturile populare lirea limitelor eriDle ale Art. 8. — Pînă la stabilirea
orăşeneşti şi comunale îşi con
Art. 1. — Art. 15, 22, 70, 73, a Cooperativelor Agricole de poate fi prim-vieepreşedinte. tinuă activitatea sub denumi municipiilor, orşelâ comu lnnitelor administrativ-terito-
78, 79, 80, 81 alin 3, 83, 88, 90, Producţie, precum şi primul şi dintr-un număr de membri rea de consilii populare : după nelor şi iau măurhecesare riale ale oraşelor şi comune
92 — 97 inclusiv, 100 alin 2, secretar al Comitetului Cen stabilit prin lege. lor. în alcătuirea judeţelor şi
102 alin 1 şi 100 alin 1 din tral ol Uniunii Tineretului Co Art. 92. — Comitetul execu caz, municipale, orăşeneşti sau pentru pregătirta rganiza- a municipiului Bucureşti intră
COnStitutia Republicii Socia munist. tiv îşi desfăşoară activitatea comunale. rea alegerilor ce.dtaţi în municipiile, oraşele şi comu
liste România se modifică du Preşedintele, prim-vicepreşe- potrivit principiului conducerii Art 5. — Din comitetele e consiliile populne. nele prevăzute în anexa pre
pă cum urmează : dintele şi vicepreşedinţii Con colective. xecutive ale consiliilor popu Art. 7. — Coisilde M i zentei legi.
Art. 15. — Teritoriul Repu siliului de Miniştri alcătuiesc Comitetul executiv în între lare ale municipiilor, oraşelor niştri este autorii să de Art. 9. — Consiliul de Mi
blicii Socialiste România este Biroul permanent al Consiliu gul său şi fiecare din membrii niştri va prezenta Marii Adu
organizat in unităţi administra- lui de Miniştri. acestuia sint răspunzători în şi comunelor pot face parte şi falce pe judeţe pjrile eco
tiv-teritoriale: judeţul, oraşul Art. 78. — Miniştrii şi con faţa consiliului popular care cetăţeni care nu sînt deputaţi, nomice şi bugclel^îhnilor ; nări Naţionale pînâ la 31 de
şi comuna. ducătorii celorlalte organe i-a ales, precum şi în faţa co dar au o activitate deosebită* să adopte normelc-viod nu cembrie 1968 proiectul de lege
Capitala Republicii Socialis centrale ale administraţiei de mitetului executiv al consiliu pe târîm obştesc şi de stat, nu mirea secretarilorimitetelor de organizare şi funcţionare a
te România este municipiul stat răspund de activitatea or lui popular ierarhic superior şi consiliilor populare.
Bucureşti, care este organizat ganelor pe care le conduc în a Consiliului de Miniştri. miţi pînâ la noile alegeri de executive ale con-or popu
pe sectoare fa(a Consiliului de Miniştri Fiecare membru al comite
Oraşele mai importante pot A rt 79 — Consiliile popu tului executiv este răspunzător
fi organizate ca municipii. lare sint organele locale ale atit pentru propria sa activita
Art. 22. — In Republica So puterii de stat în unităţile ad- te, cit şl pentru întreaga acti :■ Raportul Comîei juridice
cialistă România, naţionalităţi ministrativ-teritoriale in care vitate a organului din care fa
lor conlocuitoare li se asigură au fost alese. ce parte
folosirea liberă a limbii ma Consiliile populare conduc Art. 93 — Consiliile popu ' îa proiectele ddegi pentru
terne, precum şi cărţi, ziare, activitatea locală, asigurînd lare organizează. potrivit legii,
reviste, teatre, învâţâmînlul de dezvoltarea economică, sorial- pe lingă comitetele lor execu
toate gradele, în limba proprie. culluralâ şi edililar-gospodâ- tive, organe locale dc speciali
In unităţile administrativ-teri- reaseâ a unităţilor administra- tate ale administraţiei de stat. aprobarea decredor eu putere
toriole locuite şî de populaţie tiv-teritoriale în care au fost Organele locale de specialilate
de altă naţionalitate ilecît cea alese, apărarea proprietăţii so ale administraţiei de stat sint
română, toate organele şi Insti cialiste, ocrotirea drepturilor subordonate ntît consiliului de lege emise de onsiliul de Stat
tuţiile folosesc oral şi scris şi cetăţenilor, legalitatea socia popular şi comitetului execu
limba naţionalităţii respective listă şi menţinerea ordinii pu tiv, cit şi organelor locale şi
şi fac numiri de funcţionari blice. centrale ale administraţiei de
din rindul acesteia sau al altor Consiliile populare organi stat ierarhic superioare.
cetăţeni care cunosc limba şi zează participarea cetăţenilor A lt 94. — In Republica So prezentat de deputat Mircea Rebreanu
felul de trai al populaţiei lo la rezolvarea pe plan local a cialistă România justiţia se
cale. treburilor de stat şi obşteşti. înfăptuieşte, potrivit legii, prin
Art. 70. — Consiliul de Mi Art 80 — Consiliul popular Tribunalul Suprem, tribunalele întrunită în şedinţă de lucru Consiliului Ecrnic; nr. 72 analizate şi avizate favorabil
niştri este organul suprem al exercită următoarele atribuţii judeţene, judecătorii, precum in ziua de 15 februarie 1960, / privind abroga unor dispo- cu unele observotii de către
principale :
administraţiei de stat. 1. Adoptă planul economic şi plin tribunalele militare. Comisia juridică a Marii Adu Q /iţii referitoare sistemul de comisii, iar propunerile de îm
Consiliul de Miniştri exerci Art. 1)0. — Prin activitatea nări Naţionale a examinat şi v colectare la <c si nr 73 bunătăţire ale acestora au
tă conducerea generală a acti şl bugetul local, aprbbă con de judecată, tribunalele şi ju discutat proiectele de legi penlru cora\jle?« articolului fost luate In considerare de
tul de încheiere a exerciţiului
vităţii executive pe întreg teri bugetar ; decătoriile apără orîndulrca so pentru aprobarea decretelor cu 19 al Decreh 7« din 1953 Consiliul de Stat.
toriul ţârii, avînd următoarele cialistă şi drepturile persoune- putere de leqe emise de Con cu privire la corala vînatului Ţinînd seama de consideraţi
atribuţii principale: 2. Alege şl revocă comitetul Jor, educînd cetăţenii in spiri
său executiv ; siliul de Stat de la ultima se şi pescuitului n apele de ile cuprinse în expunerile de
1. Stabileşte măsuri genera 3. înfiinţează organizaţii e tul respectării legilor. siune. Astfel, Comisia juridică munte. motive ce însolesc proiectele
le pentru aducerea la îndepli conomice, întreprinderi şi in Tribunalele şi judecătoriile, a studiat şl dezbătut proiectele Aceste proiî da leql ou de legi. precum şi de preve
nire â politicii interne şi ex stituţii do stat de interes lo aplienul sancţiuni penale, ur de leqi nr. 40 privind prelun fost fn preolr examinate si derile decretelor cu putere de
terne '• cal ; măresc îndreptarea şl reeduca girea termenelor contractelor avizate favor» de către co lege, supuse Marii Adunări Na
2. Hotărăşte măsurile nece 4. Conduce. îndrumă şi con rea infractorilor, precum şi de închiriere penlru suprafe misiile permtnlc de resort ţionale, cunoscute din vreme dc
prevenirea sâvirşirîi de noi in
sare privind organizorea şi a trolează activitatea comitetu fracţiuni. ţele locative cu destinaţie dc ale Morii AlSri Naţionale
sigurarea executării legilor ; lui executiv, a organelor locale locuinţă; Decretul nr 70 pen potrivii * comentei lo r: Co tovarăşii deputaţi, Comisia ju
3. Conduce, coordonează şi de specialitate ale administra Art. 96. — Tribunalele şi ju tru modificarea unor articole misia econom-flnanclară, Co ridică propune Marii Adunări In localitatea minieră Gurabarzn. se schimbă tuburile
controlează activitatea ministe ţiei de stat, a organizaţiilor e- decătoriile judecă pricinile ci din Legea nr. 27 din 28 decem misia penlru Mate. prevederi Naţionale adoptarea proiectelor
relor şi a celorlalte organe eonomice, întreprinderilor şi vile, penale şi orice alte pri brie 1966, privind pensiile de de legi penlru aprobarea de fluorescente Ia iluminatul public. Foto : V. ONOIU
centrale ale administraţiei de instituţiilor subordonate ; cini date în competenţa lor. si asigurări ciale, Comisia
stat; 5 Controlează hotârîrile con In cazurile prevăzute prin asigurări sociale şi de stat şi pentru ogriuiră şl silvicul cretelor cu putere de lege, în
4. Elaborează proiectul pla siliilor populare ierarhic infe lege, tribunalele şi judecăto pensia suplimentară; nr. 71 pri tură. Mcntion că încă în for forma In care au fost prezen
riile exercită controlul asupra
nului de stat şi proiectul bu rioare. hotârinlor organelor adminis vind organizarea şi funcţionarea mă de proiedecretele au lost tate.
getului de stat, precum şi ori Art. 81 alin. 3. — Durata trative sau obşteşti cu activi
ce alte proiecte de legi ; ela mandatului consiliului popular tate juiisdicţionalâ.
borează proiecte de decrete ; este de 4 ani, socotiţi de la
tribunalele şî Judecătoriile
5. Stabileşte măsuri pentru data încetării mandatului con judecă cererile celor vătămaţi
realizarea planului de stat şi siliului popular precedent. în drepturile lor prin acte ad la polecteîe de legi
a bugetului de sta t; întocmeş Art. 83 — Consiliile popu ministrative, puţind să se pro
te raportul general cu privire lare lucrează în sesiuni ; con nunţe, în condiţiile legii, şl a-
la îndeplinirea planului de vocarea în sesiuni se face de stipra legalităţii acestor acte. pentru aprobaea decretelor cu
stat şi contul general de înche comitetul executiv al consiliu
iere a exerciţiului bugetar ; lui popular Art. 97. — Tribunalul Su
6 înfiinţează organizaţii e- Consiliile populare se con prem exercită controlul gene
ral asupra activităţii de jude
conomlce, întreprinderi şi in voacă ori de cîte ori este ne cată a tuturor tribunalelor şi putere de lege mise de Consiliul
stituţii de stat de interes re voie în sesiuni extraordinare, judecătoriilor. Modul de exer
publican ; din iniţiativa comitetului exe citare a acestui control se sta
7 Ia măsuri în vederea asi cutiv sau a cel puţin unei tre bileşte prin lege. de Stat în interului dintre sesiuni
gurării ordinii publice, apără imi din numărul total al de Art. 100 alin. 2. — Judeca
rii intereselor statului şl ocro putaţilor. rea proceselor în primă in
tirii drepturilor cetăţenilor ; Art. 88 — Comitetul execu stanţă la judecătorii, la tribu Spre deosebire de alţi ani. ci al la Atelierul central din
8 la măsuri, potrivit hotârî- tiv al consiliului popular are nalele judeţene şi la tribuna prezentată de rieputtul Constantin Stătescu in 1960, cu toate condiţiile ne Teliuc, loturile din Ghelar si
rilor Consiliului Apărării, următoarele atribuţii principa lele militare se face cil parti favorabile din prima parte a Crâciuneasa.
pentru organizarea generală a le : ciparea asesorilor populari, a- lunii ianuarie şi insuficienţa Prin urmare, iată un prim
forţelor armate şl fixarea con 1. — Aduce la îndeplinire farâ de cazurile cind legea forţei de muncă, sarcinile afe punct nevralgic — asigurarea
tingentelor anuale de cetăţeni legile, decretele, precum şi ho- dispune altfel rente şantierului T C.M.M. cu malerinl — care a făcut ca
care urmează să fie chemaţi tărîrile Consiliului de Miniştri Art. 102 alin. 1. — In Repu In intervalul de la ultima siqurări ciule de stal şi pen aplicarea dispoziţiilor abrogate. Teliuc au fost îndeplinite în realizările din prima lună a
Ia îndeplinirea serviciului mi şi celelalte acte ale organelor blica Socialistă România pro sesiune, pînâ la descinderea sia suplCnlciră. Prin textele In sfîrşil. prin Dccrclul nr. proporţie de 106 la sulă (ceea anului să fie mult sub posibi
litar ; superioare ; cedura judiciară se face în sesiunii de latS, Consiliul do modifica s-a urmărit să *e a 73 au lost aduse unele modi ce reprezintă mai bine de 6 la lităţile reale. Lichidarea lui
P Exercită conducerea gene 2. Execută hotârîrile consi limba română, asigurîndu-se, Sta! a emis un număr do 5 de sigure udarea dispoziţiilor a ficări articolului 19 din Decre sută din planul anual). Vor- (fireşte prin măsuri menite
tul nr. 76/1953 cu privire la e
să conducă la asigurarea cît
rală în domeniul relaţiilor cu liului populai- care l-a ales ; în unităţile admlnistrativ-teri- crete cuprinzând norme cu pu cestei 1< cu principiile nou bihdu-ne despre modul în ca mai grabnică cu o seamă de
alte state şi ia măsuri pentru 3 Elaborează proiectele de toriale locuite şi de populaţie tere de lege, pe care, din în lui siste dc salarizare, ce va conomia vînatului şi pescuitu re a fost obţinut acest rezul materiale ca bile manele, fi-
încheierea acordurilor inter plan economic şi de buget lo de altă naţionalitate decît cea sărcinarea Consiliului de Stal. fi adopl potrivit directivelor lui in apele de munte. tat. inq. Ion Marineşcu, şeful tinguri şi altele), este o con
naţionale ; cal ; română, folosirea limbii ma vă rog să-mi permiteţi să vi le Conferiri Naţionale a Parti In stadiul de proiect, decre şantierului, ne-a relatat că, diţie esenţială a obţinerii în
10. Sprijină activitatea or 4. Execută planul economic terne a acelei populaţii. prezint spre dezbatere şi adop dului Ctunisl Român din 6-8 tele ou fost avizate de comisi ,.în principal, este vorba de o lunile februarie şi martie a
scamă de acţiuni pentru orga
decembr 1967.
ganizaţiilor de masă şi ob şi bugetul local, întocmeşte ra Al t. 10G alin. 1. — Procura tare potrivit articolului 64 ile permanente de resort ale nizarea mai bună a procesu unui ritm de execuţie supe-
şteşti ; portul cu privire la îndeplini tura este condusă de Procuro pct 2 din Constituţie. Pe ba aceloraşi directive, Marii Adunări Nalionulc. iar la lui de producţie şi pregătirea /rior, pentru realizarea în acest
rea planului economic local, După cum rezultă din cu prin Destul nr. 71 din 31 ia definitivarea textelor Consiliul
11. Exercită, în condiţiile rul General. Organele procu mai temeinică a sezonului re trimestru a 25 la sută din pla
prevăzute de lege, atribuţiile precum şi contul de încheiere raturii sîn t: Procuratura Ge prinsul lor, aceste decrete au nuarie < lost stabilite norme de Stat a avut în vedere pro ce. îndeosebi ne-a ajutat fap nul anual.
sale de conducere şi de control a exerciţiului bugetar ; nerală. procuraturile judeţene, intervenit în domenii dc acti le privinre la organizarea si punerile acestor comisii. In tul că la şantier a fost creat Dar o scurtă vizită pe şan
asupra activităţii comitetelor 5. Conduce, îndrumă şi con procuraturile locale şi procu vitate core necesitau o regle funclioiica Consiliului Econo cuisui acestei sesiuni, comisiile din timp un stoc de agregate tier ne face să ne dăm seama
chemat a elabora
permanente ou avizai, de ase
mic. orn
executive ole consiliilor popu trolează activitatea organelor raturile militare. mentare Imediată studii ‘ pfopuneri pentru so menea, favorabil, toate proiec- care ne-a permis să umplem că realizarea acestui deziderat
lare. locale de specialilate ale ad Art. II. — La art 4 alin. 1 şi Astfel, primul dintre decretele luţionai principalelor proble 1 ole de leqi privind oprobaren ..golurile** cauzate de impo implică şi lichidarea altor
ministraţiei de stat ;
Art. 73. — Consiliul de Mi C. Conduce, îndrumă, coor 2 2n alin. 1 şi !). 43 pot. 0 si emise, nr. 40 din 17 ianuarie, me priloare la îmbunătăţirea decretelor menţionate. sibilitatea transportării lor de neajunsuri. La Crâciuneasa.
niştri se compune din : preşe donează şi controlează activi 18. 113 pct. 1. G4 pct. 8, 81 olln. priveşte prelungirea valabili- aclivild economice si o ur la Mureş pe .timp friguros *. de pildă, unde se construieşte
dintele Consiliului de Miniştri,. tatea organizaţiilor economice, î. 2 şi 4. 82, 04 alin 1 şi 2. 115. tălil pe timp de un an. adică mări rtlul în care se înfăptu Tovarăşe şi lovarâşi de* „Dar rezultatele noaslrr pu un obiectiv important, cu ter
prim-vicepreşedintele şi vice a întreprinderilor şi instituţi 86 alin 1 şi 2, 07. 09 alin. J şi pînă la I ianuarie 1969. a con jiutali. teau fi mult mai bune dacă men de punere în funcţiune
preşedinţii Consiliului de Mi ilor subordonate ; 2. Ol alin 1, termenii de „sfa tractelor dc închiriere privind ieşte pitica economică a parti Avînd în vedere prevederile conducerea trustului din Bucu chiar în acest an. lucrările >e
niştri, miniştrii, precum şi pre 7. Conduce. îndrumă şi con turi populare" se înlocuiesc imobilele cu dcslinallo de lo dului statului articolului citat din Constitu reşti ne-or fi asigurat cu re desfăşoară anevoios. De ce ?
şedinţii altor organe centrale trolează activitatea comitetelor prin .consilii populare1’. cuinţe. al căror termen de va Prin>ecrctul nr 72 din ace ţie. potrivit căruia normele cu partiţii pentru cărămidă înce- Efective sînt, maiştri de ase
ale administraţiei de stat, pre executive nlc consiliilor popu Al t UI. — Constituţia Repu labilitate expirase la 1 ianua eaşi că au fost abrogate, în- pidere de lege stabilite de Con pînd din primele zile ale lunii menea. Iar materiale există.
Să analizăm faptele. împreu
văzuţi prin lege. blicii Socialiste România, cu rie 1963. cepînicu data de 1 ianuarie siliul de Stat în intervalul din ianuarie*4 — a completat mais
lare Ierarhic inferioare consi 1968 .spozRiile privitoare la nă cu Aurel Tarnowieţchi. in
Din Consiliul de Miniştri foc liului popular care l-a ales. modificările aduse prin pre Decretul nr. 70 din 31 ianua tre sesiuni se supun. In prima trul loan Bencdcc. ginerul şef al şantierului, şi
Intr-adevăr, din spusele mai
parte, ca miniştri, şi preşedin Art. 90. — Comitetul execu zenta lege, se va republica. rie are drept obiect modifica sislenl cotelor obligatorii de sesiune, dezbaterii Marii Adu multor participanţi la discu şeful de lot Constantin Po-
carnr producătorii fiind scu
nări
Naţionale, vă
rugăm a
rea unor articole din Legea nr. tiţi. e aceeaşi dată. de obli adopta ea leqi proiectele pe ţia noastră, lipsa de repartiţii gozea, am trecut pe Ia prin
in
cipalele obiective aflate
27/1966 privind pensiile .de a- gaţii restante rezultînd din care vi le-ara prezentat, a creat mari greutăţi, în spe- construcţie. N-a fost greu dc
G E constatat că la acest lot există
un important volum rle dero-
cări (lucrări cu specific mi
fnainte de a dispare In a nier). dar nu există nici mă
M nonimatul Mării Negre, car un depozit temporar pen
privind asigurarea conducerii focale Dunărea fine să dăruiască o- plozive strict necesare. Şi. du
tru păstrarea substanţelor ex
inului un uliim şi sublim spec
tacol — Delta. Primul simptom pă cele spuse de interlocutorii
al genezei — Ccatalul Ismail. noştri, nici măcar nu s-a cău
tat rezolvarea problemei res
de stat în unităţile administrativ- Aci, in satul de pescari, fluviul trajă milenară la porţile serve din legume „Dunărea", rul „Oglinda Tulcei“ o reliefa pective în colaborare cu uni
îşi desface albia in două bra
ţ e : Chilia şi Tulcea. In călăto Dtei, Aegyssus şi mal apoi. întreprinderea de construcţii şi în urmă cu clteva decenii. tăţile miniere învecinate. „Din
ria noastră apucăm pe cel pn sec. 15-16, Tulcea (în tra- reparaţii navale, fabrica de Privesc oraşul de astăzi şi-i lipsă de exploziv — ne-a re
latat tehnicianul Ion Ilieseu.
teritoriale pîna la alegerea de-ai doilea braţ Pe măsură cc d?erea liberă a vremii „Pă- mobilă, cărora li s-a adăugat ctnlăresc din proiecte perspec care răspunde de executarea
In acest an un mare antrepozit
untnl olanelor sau tutelor*')
înaintăm, in faţă se deseneoză
tivele promiţătoare. Noile m ă
Delta. Mai iutii palidă, estom «cunoscut alternativ perioade frigorific. suri, privind împărţirea adm i drumului de acces — lucră
rile stagnează mult. iar planul
d înflorire şi de amorfire. So-
☆
consiliilor populare pată. apoi dezvăluindu-şi con alismul a plasat străvechiul raşul celor cinci coline", nistrativă a ţârii, deschid a de producţie nu se poate rea
tururile misterioase. Nc apro
cestui oraş din nordul Dobro-
liza-.
raş dunărean pe orbita unei
pe
piem de Tulcea,
aşezare
gei un nou viitor. Desemnat, f«
Am întîlnit însă şi cazuri da
care fluviul se struduieşie, itense dezvoltări, O cuini se mai spune dato cadrul propunerilor să redevi nerespectare a disciplinei in
printr-o teribilă conlorslonare, ☆ rită întinderii sale pe dealurile nă capitală de judeţ* Tulcea
Marea Adunare Naţională a Art. 2. — Comitetul executiv numirea, după caz, de Consi s-o onoreze cu prezenţa ape dimprejur, s-a dezvoltat şi s-a esle bucuroasă să-şi reia a terioare şi tehnologiei de lu
Republicii Socialiste România al consiliului popular judeţean liul popular al municipiului lor sale. Aci, nava acostează Ţ\c la înălţimea promonto- modernizat in ultimii ani in ceastă funcţie, de pe treapta cru : neîndeplinireo unor dis
adoptă prezenta lege. provizoriu se compune din de Bucureşti sau de consiliile Intr-un prim popas. Loriului siîncos, dominat dc tr-o ma?»ierd care a eclipsai nouă şi viguroasă pc care a a- poziţii, abateri de la N.T.S..
Art 1. — Activitatea sfatu putaţii aleşi de consiliul popu populare ale sectoarelor muni învăluit în tainele unei is nonume mu l-columnă construit întreaga sa existenţă anterioa şezal-o socialismul, ca pe mul risipă de materiale şi de timp
rilor populare regionale şi ra lar respectiv, precum şi din cipiului Bucureşti. torii străvechi, Tulcea nu-i alt n 1879 în amintirea celor ce ră Prezentarea şi-o face prin te alte oraşe ale ţării... ete., core aduc multe daune
ritmului de execuţie şi bunei
ionale, precum şi activitatea membrii numiţi pînâ la noile Comitetul executiv al Con ceva decît o uriaşă poartă des i-ati jertfit penlru independen noua sa carte de vizită edilita Ne despărţim într-un lîrzlu
comitetelor lor executive în alegeri de Consiliul de Miniş siliului popular al municipiu chisă către Deltă Aici sfirşesc ta României, oraşul cu casele ră : impunătoarea construcţie de acest copil al Dunării, creat gospodăriri. Este vorba deci
de alte rezerve care se cer a
cetează pe dala Intrării în vi tri dintre cetăţeni care nu sint lui Bucureşti este compus din toate drumurile lercslre, aici şale noi şi vechi, cu turlele bl- a Casei dc cultură a sindicale parcă din nostalgia vaporosu- îi valorificate.
goare a prezentei legi. deputaţi, dar ou o activitate deputaţii aleşi de consiliul se află punctul ferm mus al ru sericii or şi geamiilor, cu tri tu lor. Muze.nl Deltei, noile şcoli, lui vals vienez şi din aminti
deosebită pe lărîm obştesc şi bele de fum ce se ridică din biblioteci, cinematografe, tea Se poate spune totuşi, eu
Rină la alegerea consiliilor popular, precum şi din mem tei aeriene interne. In schimb, oşurile fabricilor şi cele ale trul popular, cheiul portului, rea aprigei confruntări cu Por certitudine că. în prezent, sînt
populare judeţene, actualii de de stal brii numiţi pînâ la noile ale la Tulcea se deschide larg dru topoarelor, cu pădurile dc ca- consolidat şi asfaltat pe o ma ţile de Fier. In faţă, vastă şi reale condiţii pentru realiza
putaţi ai sfaturilor populare Comitetul executiv este for geri de Consiliul de Miniştri mul de apă către mare, către ârge pare un imens covor ori- alraclivc — Delta — frumoasă rea în primul trimestru n 23
regionale şi raionale, aleşi în mat din 15-23 membri, dintre dintre cetăţeni care nvi sînt de lume. *ntal. Alrage cu deosebire a re lungime, zecile de blocuri prin sălbăticie, sălbatică prin la sută din sarcinile anuale
circumscripţiile electorale cu care consiliul popular judeţean putaţi. dar au o activitate deo ☆ cnţla noul peisaj Industrial al noi cu 4 şi 5 etaje, complexele devălmăşia apelor şi nestalor- la toate loturile şantierului.
prinse în limitele fiecărui ju provizoriu alege un preşedinte sebită pe târîm obştesc şi de f^ u două milenii In urmă. naşului, in care Identificăm o comerciale şi de deservire, foa nica-i structură geologică, mis Iar rezultatele din prima lu
deţ. vor alcătui consiliile şi vicepreşedinţi, din care li stat. - marele poet roman Pu- ie alestînd calităţile unui oraş terioasă prin explozia de viată nă ne îndreptăţesc sâ afirmăm
populare judeţene provizorii. nul poate fi prim-vicepreşe- Preşedintele Comitetului e blius Ovidiu Naso. exilat la To- ;crie dc unităţi Industriale, a- modern şi atractiv. Nici nu şi culori ferită de viaţa citadi că sint şi forţe capabile să le
dinle. xecutiv al Consiliului popular mis, pomeneşte de cetatea părule în anii construcţiei so-
Consiliile populare judeţene al municipiului Ducureşli este poţi crede că tabloul de mai nă a aşezării care rănii nc in pună în valoare. Se cere însă
Aegf/ssus. strămoşul Tulcei de
provizorii sint convocate de Art. 3 — Sfatul popular ol primarul general a! municipiu- | astăzi, şi de străşnicia cu care '.ialisle: întreprinderea de tn- sus. schiţat deslul de sumar, mai multă hotărîre si prompti
drept in prima sesiune, înce- oraşului Bucureşti şi sfaturile lui Bucureşti. ’ i lusirlalizare şl desfacere a s-a aşternut peste „oraşul, urma vasului.. tudine în Iniţierea unor ac
săi
apărau
loctiilrnii
ncesf
pind cu data intrării în vigoare populare din raioanele de oraş Comitetele executive ale j punct strategic împolrtva nă teştelui fabrica de solomil murdar. nemălural. cirpit cu ţiuni din cele mai eficiente.
N. SliVUON
a prezentei legi. îşi continuă activitatea sub de consiliilor populare «le sectoa- I vălitorilor. (blăcl din stuf), fabrica de con noroi"... — imdginc pe care zia Corespondent Agerpres ing. n ic o l a î: zAvm an d