Page 63 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 63
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmfcfitâ 17 februarie 1$68
Adunarea publică pentru Conferinţa U.N.C.T.A.D, „Dosarul
dezbaterea noii constifu-
ţii a R.D. Germane K L u c ră rile şe d in ţe i d e vineri Falltlai#
® In terven ţia rep rezen tan tu lu i voluminosului „dosar Fal-
O nouă filă s-a adăugat
BERLIN 16. — Coresponden ţei, precum şi un acord refe Idancl" : judecătorul fede
tul Agerpres. St Deju, trans ritor la normalizarea relaţiilor ro m â n în C o m ite tu l nr. 4 ral din localitatea argenti-
m ite: La Berlin, în sala Fried- dintre cele două state germa nian.î Ushuaia a emis un
richstadtpast a avut loc o adu ne. Relaţiile între ele. a spus mandat de arestare împotri
nare publică pentru dezbate vorbitorul, trebuie să se baze DELHI 16 ~ Trimisul spe organism care să asigure sta zent problemele dezvoltării va... guvernatorului britanic
rea proiectului noii constituţii ze pe egalitate în drep-uri. cial Agerpres. I Puţinelu, bilizarea acestor preţuri. El a transporturilor maritime, re al Insulelor Falkland, dis
a Republicii Democrate Ger FI a cu Alai. ele asemenea, că transmite : Cu şedinţa de vi menţionat, referindu-se la pro prezentantul român Hristache putate de decenii de Ar
mane. guvernul H.D.G. este interesat neri dimineaţa în care au luat blema finanţării, că promisiu Zambeti a arătat câ ţara noas gentina şi Marea Britanic.
nile de ajutor făcute de Fon
Luînd cuvintul cu acest p ri in .si abili rea dc relaţii norma cuvintul reprezentanţii Peru dul Monetar Internaţional râ- tră, care are un litoral de pes Explicind motivele acţiu
te 220 km şi fluvii naviga
lui, Kamerunului, Singapore,
lej, Walter Ulbricht. prim-se- le cu Senatul Berlinului de Barbados şi Algeriei s-au în mîn doar „un vis frumos". El bile de importanţa Dunării, a- nii sale. la prima vedere ar
cretar'al C C. al P.S.U.G.. pre vest. cheiat practic dezbaterile ge a cerut lotodalâ înlăturarea cordâ o atenţie deosebită na bitrare. judecătorul argen
şedintele Consiliului de Stat al Apoi. Walter Ulbricht a răs R. S. CEHOSLOVACA. — Asamblarea turbinelor dc 50 nerale din Plenara Conferinţei barierelor de pe piaţa ţârilor vigaţiei. Consecventă princi tinian a afirmat câ în ca
R. D Germane, s-a referit la puns la întrebări puse de par MW. în interiorul noii cen trate alomo-clectrice conslmite Naţiunilor Unite pentru Co dezvoltate la produsele agri piului câ baza dezvoltării o litatea sa de ..judecător fe
proiectul noii constituţii care. ticipanţii la adunare. la Jaslovske Bohunicc. merţ şi Dezvoltare. In urmi cole ale ţârilor în curs de constituie în primul rînd efor deral pentru Ţara de Foc
consfinţind participarea activă incidentului de joi seara, cînd dezvoltare. tul propriu. România — a spus şi insulele din Atlantic"
a cetăţenilor ţârii la construi şedinţa s-a suspendat în mo Ministrul industriei si al e vorbitorul — şi-a concentrat poate emite mandate de
rea socialismului. deschide mentul în care reprezentantul nergiei al Algeriei. Belaid Ab- atentia pentru crearea unei arestare împotriva locuito
clmp larg iniţiativei creatoare H ® & B Republicii Sud-Africane urma dessalam. a imputat unor târî flote comerciale naţionale. rilor Insulelor Falkland.
Lipsită de vreo consecinţă
tarea si întărirea R D Ger încheierea, convornnmior să ia cuvîntul. s-a convenit ca occidentale .dezvoltate actuala Subliniind câ perspectivele practică, decizia judecăto
a oamenilor muncii în dezvol
mane o şedinţă suplimentară să fie 6tare de lucruri din ţările în dezvoltării comerţului exterior rului. constituie însă. după
necesită în mod obiectiv dez
curs de dezvoltare. El s-a re
convocată pentru luni dupâ-
Vorbitorul s-a referit, de a amiazâ. incluzind pe lista vor ferit la politica discordiei, voltarea flotei maritime, el a cum declara un jurist citat
semenea, la importanţa proiec fratico —vest- g e r m a n e bitorilor şi pe reprezentanţii practicată în rîndurile naţiu sprijinit recomandările Ou tei de ziarul ..Clann", o „rea
firmare a dreptului de su-
tului constituţiei pentru per Nigerului şi Argentinei La în nilor recent eliberate de către de la Alger cu privire la drep
fecţionarea continuă a activită ceputul şedinţei de vineri, ple marile trusturi şi îndeosebi de tul incontestabil al ţârilor în
ţii organelor conducătoare de PARIS 16 (Agerpres) — V i alăturarea ţărilor candidate la nara a aprobat componenţa cele petroliere. Noi dorim — curs de dezvoltare de a crea
stat si pentru dezvoltarea de neri s-a încheiat vizita oficială CEE, printre care Marea Bri- Luînd cuvîntul în şedinţa unor grupuri de lucru din care a spus el — cooperarea cu ţă şi dezvolta flotele lor mariti N O T A
mocraţiei socialiste. de două zile la Paris a cance tanie. Pinâ cînd însă ţările res plenară a delegaţiilor france face parte şi România, care să rile industrializate, cooperare me. Colaborarea în acest do
ză şi vest-germanâ. preşedinte
Referindu-se la relaţiile in- larului vest-german Kiesineer. pective vor fi în măsură să în le dp Gaulle s-a declarai sa dezbată problemele de pe or care să se bazeze pe respectul meniu — a continuat vorbi
tergermane, Walter Ulbricht a In declaraţia comună dală pu tre efectiv în C.EE., cele două tisfăcut de discuţia si-ncerâ şi dinea de zi ce n-au fost re suveranităţii şi avantajelor re torul — nu se poate substitui veranitate al Argentinei a
reafirmat că R D Germană blicităţii cu aecsl prilej sînt guverne suit dispuse sn încheie aprofundată cu cancelarul Kie- partizate celor cinci comitete ciproce. Reprezentantul alge- însă efortului propriu al fie supra Insulelor Malvinc",
este gata să încheie cu R F. a relevate probleme asupra că 'ii ele unele «aranjamente de singer. El a precizat că cele de lucru ale Conferinţei. rian a subliniat că recoman cărei ţâri care trebuie îmbi Acesta este numele în spa
Germaniei un tratat ru privire rora cele două părţi au căzut natură să stimuleze schimburi două guverne consideră nece In cuvîntul său. vicepreşe dările Cartei de Ia Alger o- nat cu sprijinul ce trebuie să niolă nI insulelor, situate in
la renunţarea la aplicarea for- de acord. Ele se referă in spe le industriale şi agricole. sar să continue să meargă pe dintele Perului, Edgardo Seoa- ferâ o asemenea bază. Totoda se acorde acestei acţiuni şî ca apele Atlanticului de sud,
re rezultă din responsabilita
în largul coastei argentinie-
regretul
tă. el şi-a exprimat
cial la relaţiile Pieţei comu După cum relatează agenţia calea destinderii în relaţiile ne, s-a referit la o serie de câ la conferinţa U.N.C.T.A.D. tea colectivă în numele căreia ne".
ne cu terţe ţâri. Franţa si France Presse. cu prilejul v i Est-Vest In ceea ce priveşte reforme care ar trebui înfăp nu au fost invitate R.P. Chi sîntem aici. Descoperite de John Da-
R F G — se spune în declara zitei au fosi -încheiate mai mul relaţiile cu S.U.A., preşedinte tuite în tarile în curs de dez neză. R D. Germană şi „ade vis în 1592, insulele au fost
ţie — doresc sâ lărgească Co te acorduri de cooperare intre le de Gaulle a indicat că, atit voltare pentru a impulsiona văraţii reprezentanţi ai eroi Reprezentantul român s-a colonizate în 1764 de mal-
Intîlnirea condu munitatea „celor şase" prin cele două ţări. francezii, cit şi vest-germanii progresul lor economic şi so cului popor al Vietnamului'. referit apoi la necesităţile for vini. după numele mari
mării de cadre în domeniul
doresc să păstreze raporturi cial şi a reduce decalajul ce navigaţiei, necesitate de care narilor din Saint Molo —
le desparte de ţările dezvol
constante şi amicale cu aceas a ţinut cont delegaţia română malouins — aduşi aici de
Sfîrşitu) dezbaterilor gene
cătorilor cubani tă ţară Referindu-se la A li tate. Aceste reforme — a spus rale din plenara Conferinţei cînd a făcut propunerea cu vestitul navigator francez
el — vor necesita eforturi deo
anţa Atlantică, generalul de sebite care trebuie să fie con Naţiunilor Unite pentru Co privire Ia formarea d» perso Bougainville După ce au
Lucrările Comitetului celor 13 Gaulle a subliniat necesitatea jugate cu avantajele pe care merţ şi Dezvoltare, a găsit co nal tehnic şi specializat în do fost disputate în secolele
cu ambasadorul menţinerii acesteia. cancelarul le oferă cooperarea internaţio mitetele de lucru ale sesiunii meniul comerţului exterior şî 13 şi 19 de spanioli, brita
nici şi argentinieni ele sînt
său,
în problemele conexe (inclusiv
La rîndul
Kiesiinger a subliniat necesita nală şi comerţul internaţional. în plină activitate. In Comite transporturile maritime). declarate în cele din urmă.
tul nr. 4. care discută în pre
El a propus crearea în cadrul
R.D. Vietnam state pentru dezarmare tea înlăturării dificultăţilor U.N.C.T.A.D a unui mecanism colonie britanică.
Noua filă adăugalâ „do
create în calea lărgirii CE.E.
instituţional pentru desfăşu
El a adăugat că la 29 februa rarea de negocieri. Intre re In legătură cu incidentele de la sarului Falkland" este le
rie va avea loc la Bruxelles o formele de structură preconi gată de o pagină ce i-a fost
HAVANA 16 (Agerpres). — GENEVA 16 — Corespon limitează activitatea statelor întîlnire a „celor şase" pentru ataşată în 1966 : mandatul
Fidel Castro, prim-secretar dentul Agerpres, H. Liman, tn folosirea paşnică a energiei a se ajunge la un acord asupra zate de şeful delegaţiei peru- dc arestare a fost emis in
viene se numără : abolirea sis
al CC. al P.C. din Cuba, prim- transmite : In şedinţa din 16 nucleare. El a contestat ob principiilor definite cu pri temului latifundiar, institui graniţa iordano - izraelianâ baza plîncerii unui tînâr ar
ministru al Republicii Cuba, februarie a Comitetului celor servaţiile făcute în cadrul co lejul vizitei sale la Paris Kie- rea unor impozite pe venituri, gentinian care în «acel an
Râul Castro. Osvaldo Dorticos, 1B state pentru dezarmare, a mitetului că mijloacele de exceptind însă pe cei săraci, NEW YORK 16 (Agerpres). cului. Bombardamentele au du a fost deţinut cîteva tuni
Armando Hart, şi Ramiro Val- luat cuvîntul ambasadorul U control prevăzute în proiectul singer s-a declarat de acord cu taxe mai mari la produsele de — Reprezentantul Iordaniei la rat 7 ore şi au fost îndreptate de guvernatorul britanic
dez, membri ai Biroului Po niunii Sovietice. Rosein, care de tratat implică o anumită preşedintele de Gaulle că este lux şi reforme de „antrepriză" O.N.U., Muhammad El Farra, a In special împotriva taberelor după ce a încercat. împre
litic al CC. al P.C. din Cuba. a susţinut unele prevederi ale interferenţă în treburile inter necesar să se meargă pe calea care să ducă la cointeresarea prezentat joi scara o scrisoare de refugiaţi, se spune In scri ună cu alţi compatrioţi sâ
l-au primit pe ambasadorul proiectului de tratat de nepro- ne ale statelor. destinderii în Europa. Referin tehnicienilor, funcţionarilor şi preşedintelui Consiliului de soare. Pierderile umane şî ma ocupe în mod simbolic
Republicii Democrate Vietnam liferare a armelor nucleare, „Reprezentantul sovietic a muncitorilor. Securitate în legătură cu Inci teriale nu sînt încă cunoscute. însuln Acţiunea grupului
la Havana. prezentat spre dezbatere Co susţinut prevederile proiectu du-se la problemele economice dentele iordano-izracliene ca Reprezentantul Iordaniei nu a do tineri argentincm —
Ambasadorul vietnamez a lui de tratat prin care se in ale lumii occidentale, cancela Reprezentantul Camerunu re nu avut loc la 13 februarie. cerut întrunirea Consiliului de care au obligat un avion sâ
transmis conducătorilor de mitetului la 18 ianuarie de că terzice râspîndirea dispoziti rul vest-german a declarat că lui, Vmcent Efon. a declarat Securitate. aterizeze în capitala insu
partid şi de stat ai Cubei un tre delegaţiile U.R.SS, şi velor nucleare pentru efectua este necesar ca Statele Unite râ „problema cheie" care în In scrisoare se arată câ par ☆ lelor şi au înălţat acolo dra
salut din partea preşedintelui S.U.A. El a subliniat că noul rea exploziilor paşnice. întru- grijorează ţara sa este situa tea izraelianâ a bombardat te Reprezentantul Izraeluluî la pelul arcentine.an — a pro
Ho $i Min şi a preşedintelui proiect de tratat nu conţine cît — a afirmat el — acestea sâ-si rezolve problemele fără ţia cronică a preţurilor la ma ritoriul iordanian cu ajutorul ON,U., Joseph Tckoah, a a voeat o vie reacţie în A r
Consiliului de Miniştri al Re prevederi care împiedică sau .nu diferă în mod esenţial de să lezeze interesele..vitale ale teriile.prime pe piaţa mondia tancurilor şi al avioanelor în dresat joi două comunicări gentina. şi fireşte şi în Ma
publicii Democrate Vietnam, armele nucleare". altor ţări. lă şi a cerut instituirea unui regiunea liniei de încetare a fo- preşedintelui Consiliului de rea Britanic Autorităţi)**
Fam Van Dong. Securitate în care informează arrentinene s-au desolidari
Fidel Castro a vorbit despre despre bombardarea de că1 zai alunei de această acţiu
admiraţia poporului cubanez artileria iordaniană a unor sa ne şi pare-se. nici manda
faţă de lupta eroicului popor un eşec Inevitabil, iar armata te şî a unor unităţi militare iz- tul do arestare emis la
vietnamez s> a declarat că Noile modele ale VIETNAMUL DE SUD NEW YORK — „Soluţia mi sc va destrăma. raelienc Ushuaia nu decurge din
ţara sa va acorda tot sprijinul litară este o soluţie falsă" a Forţele izraeliene au ripos intenţia autorităţilor de a
poporului vietnamez în lupta monedei britanice declarat guvernatorul Georgc tat. folosind şi aviaţia pentru reactualiza disputa. Fapt
sa împotriva agresorilor ame Romne.v, referindu-se la războ a reduce la tăcere bateriile dc este câ la sfîrsitul anului
ricani. Premierul cubanez a iul duş de Statele Unite în LONDRA — Cea mai ma artilerie iordaniene, se spune trecui, preşedintele Argenti
transmis felicitări poporului LONDRA 16 (Agerpres). — Succese repurtate Vietnam El a condamnat fo re parte a britanicilor se tn comunicările Izraeluluî. Po nei a declarat câ ţara sa nu
RD. Vietnam pentru succesele Au fost prezentate publicu losirea napalmului împotriva pronunţă împotriva războiului II trivit informaţiilor primite de renunţă la drepturile de
sale în producţie si în con lui modelele noilor monede civililor în Vietnamul de sud. agresiv dus de S.U.A. în Viet delegaţia izraelianâ, schimbul suveranitate asupra Insu
sistemul de tortele patriotice
strucţia socialismului. britanice a căror circulaţie se nam. Potrivii unui sondaj e- de focuri a durat aproape o lelor Falkland. a căror
Convorbirea s-a desfăşurat va generaliza în 1071. cînd fectual în rîndul opiniei publi zi problemă a fost evocată
intr-o atmosferă cordială, fră Anglia va trece la BOSTON — Luînd cuvintul ce engleze şi publicat. în zia Delegatul izraclian nu a ce şi Ia Naţiunile Unite.
ţească. monetar zecimal. Ia Boston fn faţa unui grup de rul „Daily Mai!", 59 la sută rut întrunirea Consiliului de T. A.
HANOI )6 (Agerpres). — încercarea de a preîntâmpina studenţi, John Kenneth Gal- din cei chestionaţi consideră Securitate.
Marea ofensivă şi acţiunile eşecul lor loial se pregătesc sâ braith, profesor la Universita câ guvernul britanic-trebuie sâ
S.U.A. nu vor semna protocolul I coordonate ale forţelor revolu trimită in Vietnamul de sud tea Harvard. a declarat câ re se desolidarizeze de politica a-
ţionare din Vietnamul de sud noi contingente. gimul de la Saigon va şufcrl incricanâ în Vietnam
Succesele obţinute de forţe
al Tratatului de denuclearizare declanşate la 30 ianuarie au le armate vietnameze şi de po Comunicat comun sovislo-bulgar
modificat situaţia militară şl
politică din Vietnam înir-o di por, scrie în încheiere „Nhan
a Americii Latine recţie întru toiul favorabilă Dan", creează condiţii favora SOFT A. — Corespondentul discutate problemele relaţiilor
poporului vietnamez şi deose bile peniru o victorie deplină Agerpres. Gh. leva transmite: sovielo-bnlgare. dezvoltării
WASHINGTON 16 (Ager tenţionează să renunţe la dis bit de dezavantajoasă pentru împotriva agresorului ameri l.a Sofia a fost dat publicită prieteniei şi colaborării mul
pres). — Intr-un comunicat dat locarea de arme nucleare în Inamic, se arată intr-un articol can. ţii comunicatul comun sovie- tilaterale între cele două ţâri,
publicităţii de Casa Albă, se bazele militare din Torlo Ri- publicat la 16 februarie de zia to-bulgar, cu privire ta con precum şi problemele actua
arată câ S.U.A. nu vor semna co şi Insulele Virgine. rul „Nhan Dan". vorbirile de la Sofia dintre le ale situaţiei internaţionale.
protocolul I al Tratatului de Statele Unile. se spune în In primele 6 zile ale ofensi DELHI. — „Hotârirea cu ca miniştrii afacerilor externe «ai Cei doi miniştri au reafirmat
denuclearizare a Americii La comunicat, vor semna protoco vei, subliniază ziarul, «nu fosi ro forţele patriotice au atacat celor două ţâri. Andrei C.ro- poziţia statelor lor în legătu
tine. care prevede între altele lul II la acest tratat, care cere scoşi din luptă zeci de mii de poziţiile trupelor americane mîko şi Ivan Başev. Comuni ră cu sprijinirea fermă a po
după cum se ştie, ca părţile puterilor nucleare să respecte soldaţi ai armatei marioneta din Vietnamul de sud demon porului luptător din Vietnam
contractante să nu depoziteze, statutul denuclearizării în A de la Saigon. Organele admi strează înalta loc rapacitate de catul subliniază câ au fost împotriva agresiunii S.U.A.
să nu instaleze şi să nu am merica 1,alină şi sâ nu folo- nistraţiei marionetă din cătu luptă şi posibilităţile lor de a
plaseze nici un fel de armă nu se.ască sau sâ ameninţe cu fo ne, sale, raioane şi provincia au da lovituri nimicitoare", scrie
cleară în zona la care se re fosi nimicite parţial sau total, ziarul indian „Western Times"
feră tratatul. losirea armei nucleare împo iar organelor administraţiei intr-un comentariu consacrat Gupă cutremurul din SiciEia
Agenţia Associated Press triva statelor latino-america- centrale de la Saigon li s-au succeselor militare ale Frontu
menţionează că S.U.A. nu in ne părţi la tratat. dai lovituri puternice. lui Naţional dc Eliberare din
„Stalcle Unile. subliniază Vietnamul de sud
„Nhan Dan", au pierdui nu ! H i S a s i ţ ig sa | | S £
numai zeci de mii de soldaţi,
printre care batalioane motori NEW YORK. — Richard Ni-
zate şi mobile, dar şi o canti xon, unul din posibilii candi SUEDIA. — Recent, la Stockliolm a avut loc o nouă acţiu
tate fără precedent dc tehnică daţi ai partidului republican ne de protest împotriva războiului dus de S.U.A. in Viet ROMA 16 — Corespondentul localităţi complet distruse —
militară : pesle 1.500 dc avioa la funcţia de preşedinte al nam: în sala Medborgarhuset. o asistenţă numeroasă ~ parti Agerpres, N. Puicca. transmite: Gibellina, Montevago şi Sala-
ne. 4.000 de maşini militare, S.U.A., a declarat că utilizarea cipat la un miting dc înfierare a acestui război. Printre cci A trecut o lună de la cutremu paruia : numeroase altele dis
milioane de tone de bombe şi armelor nucleare tactice pen care au luat cuvîntul s-a numărat şi cunoscutul economist şi rul dîn Sici 1 ia. Dc atunci şi truse in proporţii variind în
proiectile, carburanţi şi echipa tru a proteja baza de la Khe scriitor prof. Gunnar Myrdal, recent ales preşedinte «al Co pinâ acum au continuat sâ se tre 20 şi 60 la sută: Santa Mar-
ment militar. Ziarul arată câ Sanh din Vietnamul de sud mitetului suedez pentru sprijinirea Vietnamului (in foto), producă mişCiVi seismice, înre- gherita Bolice — distrusă în
agresorii americani folosesc „nu ar fi nici necesară şi nici care şi-a exprimat temerile suscitate dc politica agresivă şi de glslrîndu-se pîmă joi 116 cutre proporţie de 60 la sută, Santa
trupele, tancurile şi lunurile dorită". El a adăugat câ adop neînţelegere a realităţilor asiatice ale Administraţiei Johnson. mure Cu loate c«'i intensitatea Ninfa — 50 Ia sută, Salemi —
pentru exterminarea în masă n tarea unei asemenea măsuri In cursul discuţiilor mi luat cuvintul şi tinerii americani caro acestora a fost de gradul 3 pî- 30 la sută. Parlanna — 30 lâ
populaţioi urbane. Ei lansează „ar constitui un pas periculos au dezertat din forţele armate S.U.A. nedorincl să fie părtaşi nă la 6-7, pagubele pe care sută. Vita — 20 la sută ş.a.m.d.
bombe şi folosesc substanţe to ai aventurii militare. le-au provocat sînt destul de Pierderile în vieli omeneşti
xice împotriva locuitorilor ca spre o nouă escaladare a războ Importante. Cel mai recent bi se ridică ta 235 de morţi si
re s-au răsculat în oraşe şi în iului". lanţ al pagubelor indica : trei peste 850 de răniţi. Totodată,
7 512 case au fost complet dis
truse, 8 968 grav avariate şl
15.728 mai puţin avariate. A
proximativ 34.000 de persoane
La Berlin a avut loc o întilnîre înlrc ministrul Un nou dezertor american a sosit în Suedia chipnjul submarinului «atomic „Rcsolution" a lan «au fost nevoite să-şi părăseas
afacerilor externe al R D. Germane, Otto Win- senind direct de la Washington, informează h - sat joi cu succes o rachetă „Polaris". Se preci că locuinţele. Aproape 18000
zer, şi ministrul dc externe polonez. Adam Rn- genţia France Presse Numele său nu va fi dez zează că este pentru prima oară cînd Anglia Inn- de oameni «au pârâsît insula,
packi, anunţă agenţia ADN. Au fost discutate văluit pînă cînd militarul american nu va obţine sează o rachclă ..Polaris". plecînd în alte localităţi de pe
probleme legale de securitatea europeană, pre azil politic din partea autorităţilor suedeze. Nu- continent sau in străinătate.
cum şî diferite probleme de interes reciproc Numai pagubele provocate
pentru cele două ţări. Din ordinid generalului Nguyen Ngoc Loan. şe imobilelor sînt evaluate la 153
ful poliţiei snigoneze, joi scara au fost arestaţi în miliarde lire italiene. De ase
piui centru al capitalei şapte ziarişti străini, — menea. dificultăţile şî daunele
Preşedintele Republicii Chile, Eduardo Frei, n C U R IE R cinci francezi şi doi americani — pentru că au aduse vieţii economice a insu
încălcat ordinul privind interzicerea circulaţiei pe
lei, îndeosebi in regiunile lovi
procedat In o remaniere a guvernului care a- străzi după o anumită oră. Ei şi-au petrecut noap
fedează cinci ministere — finanţe, economie, tea sub cerul liber, pe troluorul din faţa comi te cel mat puternic de cutre
muncă, justiţie şi educaţie naţională. sariatului După cum transmite agenţia France mur. sînt practic de neevaluat.
Noul cabinet cuprinde 11 membri ai Partidu Presse, grupul de ziarişti străini a fost la un mo Un număr de 18.969 sinis
lui democrat-creşt in şi doi miniştri indepen ment dat chiar ameninţat cu mitraliera de gene traţi au primii asistenţă, dintre
denţi. mărul militarilor americani care au cerut azil rare 9.071 au fost cazaţi în clă
tn Suedia sc ridică in prezent la 21. ralul Nguyen Ngoc Loan diri publice sau case particu
lare, şi aproximativ 0 500 în
♦ corturi. Aproape 500 de persoa
Tribunalul militar din Kinshasa a pronunţat Ministrul apărării al S.U.A., Robert McN'amnra. Paul Segers, însărcinai de regele Baudouin cu o ne şi-au găsit adăpost în va-
sentinţele tn procesul intentai unui grup de 28 a confirmat vineri că îşi va părăsi postul la sfîr- misiune exploratoric in vederea rezolvării crizei 5"ane de cale-forată.
foşti jandarmi katanghezi care au participat la şitul acestei luni McNnniarn urmează să preia guvernamentale din Belgia, a «avut joi după-,amia Toa(p măsurile re se înlre-
rebeliunea ce a avut loc in iulie 1966 In Kisnn- funcţia de preşedinte nl Băncii Internaţionale de ză o întrevedere cu preşedintele grupului social- pi ind anim. şi ele se iau pe
gani, sub conducerea colonelului Fcrdinand Reconstrucţii şi Dezvoltare. creştin din Senat, Lecmnns. La sfirşitul acestei scară iol mai vastă, urmăresc
Tshimpola. 23 dintre acuzaţi au fost condamnaţi întrevederi Segers a declarat presei că speră că restabilîre.n cit mai rapidă a
la închisoare pe termene cuprinse înlrc 1 şî 12 ♦ . sarcina ce i-a fost încredinţată va fi dusă la vieţii economice şi sociale în
COREEA DE SUD. — Pc străzile din Seul patrule com anî. iar cinci au fost achitaţi. Ministrul britanic al apărării a anunţai că e- bun sfîrşit. Sicilia, alinarea suferinţelor
binate, militare şi poliţieneşti, continuă să patruleze, câu- miilor de sinistraţi. întreaga
tind .suspecţi". Italie este alături de ei.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza or. 35. telefon 12,73. 15 85, 23 17, * TIPARUL Intreorlnderee poligrafică Runedoara—Deva 44.065