Page 64 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 64
1 . .
L — * Activi* ol ea economică a a-
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I
Tovarăşul Nicolae Ceausescu uitaţilor industriale este In
* 9 disolubil legată de cea a fero
viarilor, adevărată curea de
a primit pe tovarăşul transmisie între furnizori şi
beneficiari. In acest context
se înscrie şi munca desfăşu
rată de lucrătorii din unită
B. N. Ponomariov ţile Direcţiei regionale C.F.R.
Deva, constituită la jumăta
In zilele de 16 şi 17 februa nia, tovarăşul B. N. Ponoma tea anului 1967. Modul in ca
rie, tovarăşul B. N. Ponoma riov a avut convorbiri cu to re feroviarii hunedoreni s-au
riov, secretar al Comitetului varăşii Paul Niculescu-Mizil şi achitat de sarcinile ce le-au
Central al Partidului Comu Mihai Dalea. fost încredinţate a constituit
nist al Uniunii Sovietice, a fă In cursul Sntîlnirilor, care obiectul unui interviu cu tov.
cut o vizită de prietenie In s-au desfăşurat într-o atmosfe ing. Nicolae Stan, director al
tara noastră, la invitaţia C.C. ră caldă, tovărăşească, s-a fă Direcţiei regionale C.F.R.
al P.C.R, cut un schimb de păreri asu Deva.
Sîmbâtă dimineaţa, oaspete pra unor probleme actuale ale — Cum s-au integrat fero
le a fost primit de tovarăşul mişcării comuniste şi muncito viarii în contextul activităţii
Nicolae Ceausescu, secretar reşti internaţionale, precum şi unităţilor Industriale ?
general al CC. al P.C.R., îm cu privire la probleme ale pre- — A trebuit să preluăm din
preună cu tovarăşii Paul Ni- qătirii întîlnirii consultative şi mers întregul volum de
culescu-Mizil, membru al Co consfătuirii internaţionale a transport. Producţia benefi
mitetului Executiv, al Prezi partidelor comuniste şi munci ciarilor noştrif dintre care a-
diului Permanent, secretar al toreşti. | mlnlesc doar C.S Hunedoa-
C C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, La întîlniri a participat A | ra. C.C.V.J., unităţile de con-
secretar al C.C. al P.C.R. V, Bnsov. ambasadorul U RS.S strucţii şi mulţi alţii, nu tre
In timpul şederii în Româ la Bucureşti. I buia perturbată, ci dimpotri
vă. Raţiunea existenţei Di
recţiei regionale C.F.R. Deva
este deservirea promptă cu
mijloace de transport. Arun-
cînd o privire retrospectivă
ADUNAREA DE CONSTITUIRE A COMITETULUI
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P. C. R. Şl A CONSILIULUI Feroviarii
POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
datorie
C u v in tarea tov arăşu lu i
A lex an d ru B ră g h iei
asupra activităţii noastre, pu
tem spune cu satisfacţie că
ne-am îndeplinit acest impe
Această adunare a activului nivelul actual al tehnicii mon tate de partidul şi statul so tant de centre muncitoreşti şi rativ. Volumul de transport
aferent perioadei din 1967 a
de partid şî de stat constituie diale. Agricultura, transportu cialist au fost primite cu ma este prevăzută constituirea a fost realizat fa proporţie de
57 comune.
un eveniment de seamă în rile. comerţul au cunoscut a re entuziasm, cu interes Şi răs 103.73 la sută. reuşind să ne
viata organizaţiilor de partid, celeaşi profunde schimbări. în pundere, fapt care se oglindeş Ca urmare a industrializării încadrăm in planul de chel
de masă şi obşteşti, a tuturor noiri şi transformări esenţiale te în munca însufleţită a mi şi modern izării oraşelor, s-a a tuieli. Consider că acesta este
oamenilor muncii din judeţul s-au produs în viaţa oraşelor nerilor, siderurgiştilor, con juns ca din cei 476.000 de lo rezultatul unei susţinute
Hunedoara. Ea este chemată să şi satelor noastre pe linia siste structorilor. ţăranilor coopera cuitori, cît reprezintă popu munci colective şi mi-ar fi
contribuie la înfăptuirea pre matizării şi modernizării lor. a tori şi intelectualilor. în reali laţia judeţului, 68 la sută să greu să fac evidenţieri. Nu
vederilor de importanţă deo creşterii substanţiale a nivelu zările acestora, care şi de a- locuiască în mediul urban. este insă mai puţin adevărat
sebită elaborate de Conferin lui de viaţă şi de cultură al ceastâ dată sînt cuprinse in Industria dumneavoastră are că in perioada scursă de la
ţa Naţională a partidului pri masei producătoare de bu tr-un bilanţ bogat in toate do o pondere însemnată in pro constituirea Direcţiei regio
vind noua structură organiza nuri, al întregului popor. meniile de activitate. ducţia ţării. Aici se produce 73 nale C.F.R. s-a îmbunătăţit
torică şi administrativ-tentori- împărţirea administrativ-te- Ca rezultat al muncii pline la sutâ din cantitatea totală de mult colaborarea cu benefi
alâ a ţârii. Este vorba de con ritorială a ţârii in regiuni, ra de abnegaţie desfăşurată de fontă, 65 la sută dîn cea de ciarii. Evident, reciprocitatea
stituirea organelor de partid şi ioane şi comune a jucat un rol către oamenii muncii, sub con oţel, 57 Ia sută din cea de la ne oferă şi in continuare noi
de stat provizorii ale judeţului însemnat în mobilizarea ma ducerea organizaţiilor de partid minate finite, 61 la sutâ din posibilităţi de îmbunătăţire n
Hunedoara. însărcinate cu con selor de oameni ai muncii la de pe raza judeţului, planul producţia de minereu de fier, colaborării intre unităţile de
ducerea şi coordonarea între înfăptuirea politicii partidului producţiei globale industriale 46 la sută din cea de cărbune transport şi cele beneficiare.
gii activităţi politice, econo şi statului. Schimbările ce pe anul 1967 a fost îndeplinit şi 15 îa sutâ din cea de energie
mice şi sociale, să asigure în s-au petrecut însă în socie în proporţie de 101,9 la sutâ. electrică. — Anul 196S pune şi in fa
continuare înfăptuirea în bu tatea noastră au demonstrat că S-a obţinut o producţie supli Nivelul producţiei globale ţa feroviarilor sarcini sporite,
ne conditiuni a tuturor măsu ea nu mai corespunde pe de mentară de 250 milioane lei şi industriale ce se realizează în urmare firească a creşterii
rilor stabilite de PJenara C.C. plin actualei etape de dezvol au fost livrate la export, peste anul acesta este de aproape 13 producţiei unităţilor industri
al P.C.R. din 14 februarie a c. tare. Cu toate marile succese sarcinile planificate, mărfuri miliarde lei, ceea ce înseamnă ale. Cum se realizează ele ?
şi recenta Sesiune a Marii A obţinute, sîntem nevoiţi să în valoare de 150 milioane lei. că judeţul Hunedoara este li — In acest an sarcinile
dunări Naţionale a Republicii constatăm că am avut :şi ră- S-au realizat peste plan 105 nul din cele mai industrializa»- noastre privind volumul de
Socialiste România. mîneri Ln urmă îndeosebi in milioane klVh energie electri te din ţară. transport sporesc cu aproxi
Aceste măsuri izvorăsc din ce priveşte valorificarea posi că. 21.000 tone fontă, 26.000 to Aveţi o veche şi bogată tra mativ 6 la sută faţă de anul
politica riguros ştiinţifică şi bilităţilor şi resurselor de ca ne oţel, 33.000 tone laminate diţie în minerit, siderurgie şi 1967. Aceasta ne-a determi
clarvăzătoare a partidului nos re dispunem, a dezvoltării ar finite pline, 70 000 tone mine construcţii, dispuneţi de un nat să acţionăm din timp a
tru, dîn necesităţile obiective monioase a tuturor zonelor te reu de fier şi alte produse im supra creşterii tonajului pe
de dezvoltare economică şi so- ritoriale ale ţârii. Alături de portante. Planul productivităţii fond de cadre competente care trenul de marfă, vitezeI co
s-au format de-a lungul anilor,
ciai-politicâ a ţării. Ele îşi au marile aşezări urbane, de pu muncii pe ansamblul industri oameni care stăpânesc şi mînu- merciale si productivităţii va
izvorul in gîndirea inovatoare, ternicele centre industriale şî ei a fost îndeplinit în propor iesc cu pricepere agregatele gonului de marfă, pe de o
în concepţia unitară realist- social-culturale, avem localităţi ţie de 103,9 la sută. parte, iar pe de altă parte,
ştiinţificâ a conducerii de mai slab dezvoltate, deşi, potri In toate întreprinderile au moderne din dotaţie, parti asupra îmbunătăţirii indicilor
cipă activ la întreaga viaţă e
partid şi de stat, a întregului vit condiţiilor lor naturale Şi a fost înregistrate succese în ce conomică şi social-culturală a calitativi — regularitatea şt
popor, avînd drept scop mo tradiţiilor lor istorice, puteau şi priveşte îmbunătăţirea calităţii judeţului. siguranţa circulaţiei — în
dernizarea continuă a eco era necesar să fie la înălţimea produselor, creşterea gradului condiţiile întăririi disciplinei
nomiei. a vieţii sociale, a tu celor moderne. Un exemplu e de prelucrare a lor şi asimila Pentru valorificarea superi sub toate aspectele. Diseliza-
turor sectoarelor de activitate. dificator ni-1 oferă însuşi ju rea unui număr mare de sor oară a bogăţiilOp naturale şi rca completă a traficului de
Constatăm cu satisfacţie râ deţul Hunedoara, deşi el se în timente şi modele noi. utilizarea raţională a acestui mărfuri pe secţia Petroşani-
măsurile preconizate de partid scrie printre primele opt ju Rezultate bune s-au obţinut potenţial, partidul şi statul Simeria şi extinderea ei pe
încă la Congresul al IX-lea se deţe cu mare pondere indus şi în gospodărirea fondurilor nostru au alocat importante secţia Simerla-Coşlariu au in
de
fonduri
investiţii.
Nu
înfăptuiesc întocmai, ca urma trială. In timp ce oraşele Hu materiale şî financiare, în creş mai în acest an, v-au fost fluenţat pozitiv realizarea in
re a unei intense activităţi nedoara şi cele din Valea Jiu terea eficienţei întregii activi dicatorilor amintiţi. In prl-
Pe bazo hotărîrilor odoptate 5. Bălan Vichente cutiv ol Consiliului popular ju desfăşurate de Comitetul Cen lui s-au dezvoltat puternic, al tăţi economice, concretizată in alocate peste 2,6 miliarde mn jumătate a lunii februa
de recenta plenară o Comite 6. Colcer Aron deţean a fost numit tovarăşul tra] al partidului, de toţi co tele ca, de pildă. Orăştie, Brad. tr-un volum de beneficii su lei destinaţi în principal rie planul dc transport s-a
tului Central al Partidului Co 7. Sirbu loan Suciu Coman. muniştii şi ceilalţi oameni aî Câlan, Haţeg sau Simeria^au plimentar de aproape 200 mi pentru construirea unor im îndeplinii iu proporţie de
munist Romon cu privire Io a- B. Mogoş Alexandru După constituirea organelor muncii din patria noastră. serioase râmîneri in urmă. lioane lei. portante obiective industri 103 la sută. productivitatea
plicoreo pe Irnîe de partid o 9. Vasiu Gheorghe judeţene de partid şi de stat, Pentru cadrele din econo Condiţiile pedoclimatice per Activitatea economică şi or ale şi social-culturale. Sînt în vagonului de marfă în pro
măsurilor ce decurg din des- 10. Lazâr David tovorăşul loachim Moga, prim- mie. din aparatul de partid şi miteau apoi ca judeţul Hune ganizatorică a cooperativelor cur s de construcţie obiective de porţie de 107,4 la sută. tona
fiinţoreo regiunilor şi roloane- 11. Pogea Brincoveanu secretor al Comitetului judeţeon de stat. pentru întregul nos doara să dispună de un puter agricole de producţie şi a I.A.S. importanţă deosebită pentru lul mediu pe tren $i sarcina
lor ca unităţi adminîstrotiv-te- 12. Şuluţiu Alexandru de partid, preşedinte ol Con tru popor, documentele elabo nic sector zootehnic, de mari s-a îmbunătăţit. A crescut pro economia naţională, cum sînt: statică au sporit cu 10.9 si.
ritoriole, în ziua de 16 februo- 13. Druker Adolf siliului popular judeţean, a rate de Conferinţa Naţională bazine pomî-viticole Şi de alte ducţia agricolă vegetală şi a -laminorul bluming de la Hu respectiv, 2,2 procente. în
rîe o ovut loc plenoro Comite 14. Popa Aron vorbit despre sarcinile ce revin a P.C.R., de ultima plenară a asemenea avuţii. nimală faţă de anii precedenţi, nedoara. centrala termoelec timp ce cursele goale şi rula
tului regional de partid Hune 15. Agachi Neculai — organelor şi organizaţiilor de Comitetului Central şi de Se Pe această linie s-ar putea ca urmare a înzestrării agri trică din Deva, noile exploatări jul vagonului au scăzut cu
doara, care o hotărit încetarea membri. partid, consiliilor populare lo siunea Marii Adunări Naţiona aduce încă multe dovezi din culturii cu noi mijloace tehni carbonifere din Valea -Jiului. 7.1 şi 0.6 procente, in condi
activităţii organizaţiei regiona 1. Borza Elena cale pentru înfăptuirea politi le reprezintă o călăuză in ac care se desprinde una şi ace ce moderne, sporirii suprafeţei In planul cincinal actual, ţiile creşterii vitezei comerci
le de partid in vederea consti 2. Pleşo Emil cii partidului şi guvernului. )n tivitatea de viitor. Perfecţionă eaşi concluzie. irigate şi efectuării în condi precum şi în perspectivă se
tuirii organizaţiei de partid ju 3. Faur Viorel expunereo so, vorbitorul o sub rile stabilite în direcţia îmbu Măsurile pe care acum în ţii mai bune a lucrărilor agri prevede dezvoltarea în conti ale cu 7.9 îa sută. Aceste re
deţene şî o alegerii organului 4. Grigore Gheorghe liniat că pe ansamblul indus nătăţirii organizării adminis- cepem să le aplicăm vor avea cole. nuare a industr iei din judeţul zultate. concretizare a stră
provizoriu de conducere. De 5. Nistor Aurel, triei judeţului, rezultatele obţi- traliv-teritoriale a ţării, plani ca rezultat pozitiv înlăturarea Hunedoara. La combinatul si daniilor depuse de colective
asemenea, în aceeaşi zi, potri 6. Andronaehe Nicolae — * nutc au fost bune atît în anul ficării şi conducerii activităţii acestor anomalii, lichidarea Constatăm că şi planul de derurgic se vor construi şi pu le de muncă din fiecare uni
vit legii cu privire Io organi membri supleonţî 1967, cit şi în luna ianuarie economice sînt puternic an disproporţiilor în dezvoltarea investiţii pe anul 1967 a fost ne în funcţiune noi instalaţii
zarea odministrotiv-teritoriolă In secretariat ou fost aleşi 1968. In luna ianuarie şi corate în realităţile societă economică şi social-culturală a realizat integral. Pe multe şan şi agregate. între care se nu tate. feroviarii le închină Zi
votată de Mareo Adunore Na tovarăşii : prima parte a lunii fe ţii româneşti contempora ţârii, asigurarea unui mers as tiere de construcţii industriale mără şi două cuptoare electri lei ceferiştilor în semn de o-
ţională, a avut loc sesiunea 1. Moga loachim, prim-se- bruarie. însă, nu toote în ne şi poartă amprenta exi cendent şi armonios în toate şi social-culturale au fost scur ce necesare creşterii producţi magiu adus eroilor care şi-au
Sfatului popular regional, care cretor treprinderile şi-au realizot genţei ştiinţifice a politicii domeniile, printr-o mai justă tate termenele de execuţie. ei de oţeluri aliate şi speciale jertfit viaţa in februarie
o hotărit încetoreo activităţii 2. Vuşdea Gheorghe integral sarcinile planificote. partidului. Dezbaterile care au repartizare a forţelor de pro Aplicarea măsurilor elabora şi linii de laminoare pentru r i
acestui orgon de stat. 3. Lungu Ion Sînt râmîneri în urmă Io reali avut loc. arată că larga ducţie pe teritoriul ţârii şi prin te de partid şi guvern privind dicarea gradului de finisare a 1933
Ieri, în oraşul Deva, s-o or 4. Almâşan Ştefan — zarea unor sortimente şi indi- consultare a maselor, o spe valorificarea mai bună a majorarea salariilor mici, con metalului. Pînă in anul 197]. Profit de acest prilej pen
ganizat adunarea activului de secretari • cotori. Este necesar ca organi cialiştilor din diferite do resurselor materiale şi umane strucţia unui volum impor Centrala termoelectrică din De tru a da glas hotărîrii fero
partid şi a deputoţilor in sfa Preşedinte a! Colegiului ju zaţiile de partid şi conducerile menii de activitate. con de care dispunem. Se va crea tant de locuinţe şi obiective so va va atinge o putere instalată
turile populare regional şi ra deţean de portid a fost desem întreprinderilor unde s-ou în stituie o trăsătură caracte un cadru mai prielnic fructi cial-culturale, au condus la de 800 MW. Prin intrarea în viarilor noştri de a munci
ionale din roza de activitate nat tovarăşul Pleşa Emil, iar registrat nereolizori să-şi con ristică a partidului, una din ficării şi extinderii iniţiative creşterea continuă a bunei funcţiune la întreaga capacita fără preget in vederea efec
a judeţului Hunedoara, în co preşedinte ol Comisiei de re centreze toate eforturile pentru metodele sale permanente de lor creatoare şi inepuizabile ale stări materiale şi culturale a te a noilor exploatări miniere tuării transportului de măr
drul căreia ou fost constituite vizie tovarăşul Codrea loan. recuperareo acestora în aşa fel rezolvare a problemelor ma maselor, întăririi răspunderii oamenilor muncii. Volumul de la Livezenî, Bărbâteni şi furi şi călători în condiţii
Comitetul judeţeon de portid, Deputaţii din circumscripţii ca in trimestrul I toate unită jore care privesc dezvoltarea organelor locale. în scopul ri mărfurilor industriale şi ali Paroşeni, producţia de cărbu
Consiliul popular judeţean şi le regionale şi raionale de pe ţile industriale să-şi realizeze economico-socială a ţării, inte dicării operei de desăvirşire a mentare vindute populaţiei ne din Valea Jiului va trebui optime, de deplină siguranţă
organele provizorii de condu razo judeţului Hunedoara, care planul Io toţi indicatorii. resele fundamentale, prezente construcţiei socialiste la nive prin unităţile comerciale din să depăşească 11,5 milioane a circulaţiei, pentru înfăptui
cere ole acestora. potrivit legii se consideră con După ce a accentuat asu- şi de perspectivă ale patriei şi lul actual şi viitor al cerinţe judeţ a fost cu 100 milioane lei tone în anul 1980. rea exemplară a sarcinilor ce
Au particîpot activişti de stituiţi în Consiliul popular ju pro sarcinilor ce revin colecti poporului nostru lor. mai mare decît în anul 1966. ne revin din măreţul plan de
partid şî de stat, cadre din e- deţean provizoriu, ce va asigu velor de muncă din siderurgie, Măsurile cu privire la Sîntem pe deplin îndreptăţiţi In anul trecut s-au dat în fo O puternică dezvoltare va
conomîe, conducători aî orga ra conducerea activităţii locale minerit, sectorul forestier, in noua împărţire administra- să ne reafirmăm convingerea losinţă 3.500 apartamente, un cunoaşte industria materiale înflorire n României socia
nizaţiilor de mosă şi obşteşti, de stat pînă la alegerea con dustria locolă. construcţii, tiv-teritorialâ a ţârii prezintă că aceste măsuri elaborate de număr important de săli de lor de construcţii prin extin liste.
deputaţii Sfotului popular re siliilor populare, au ales comi transporturi, comerţ şi altele, o importanţă covîrşitoare pen partid şi de stat vor conduce clasă, spaţii comerciale şî alte derea întreprinderii de prelu Interviu realizat de
gional şi ai sfaturilor poputore tetul executiv. Din comitetul în realizarea planului la toţi tru întreaga dezvoltare viitoa ia înlăturarea manifestărilor obiective de interes obştesc, crare a marmurii şi prin in S. POP
roionale de pe teritoriul jude executiv fac porte tovarăşii : indicatorii, vorbitorul a arătat re a societăţii noastre socialiste de formalism, a lipsei de ope iar de curînd spitalul de la trarea în funcţiune a Fabricii
ţului Hunedoara. 1. Moga loachim că unităţile din judeţul Hune Ele au la baza cerinţele esen rativitate. paralelismelor şî al Hunedoara. de prefabricate din beton de
A luat parte tovarăşul Ale 2. Bălan Vichente doara au de executat in tor neajunsuri care şi-au făcut Iată, tovarăşi, numai cîteva la Deva.
xandru Drăghici, membru al 3. Bâdâu Teodor cursul acestui an investiţii in ţiale ce izvorăsc din schimbă loc în practica muncii. din realizările obţinute şi cu Pentru utilizarea raţională a
Comitetului Executiv, al Prezi 4. Boticiu Sabin valoare de 2,6 milîorde lei. rile calitative intervenite pî- care, pe bună dreptate, vă pu forţei de muncă disponibilă şi
diului Permanent ol Comitetu 5. Caşotâ Kie Realizările din luna ianuarie, nâ în prezent, precum şi din e Noile organe de partid jude teţi mindri. îmi exprim con pentru dezvoltarea echilibrată
lui Central al Partidului Comu 6. lenâşescu Octavian cînd S-o executat numoi 4,9 Io voluţia în perspectivă a forţe ţene, municipale, orăşeneşti şi vingerea deplină că oamenii a industriei judeţului se preco In atenţia
nist Român. 7. Lucaci Laurenţiu sută din planul anual de in comunale vor fî mai strîns le muncii din întreprinderile in nizează construirea unor im
In prezidiu au luat loc to- 8. Mihoilă Gheorghe vestiţii şi 5,2 Io sută din pla lor de producţie de pe cuprin gate de activitatea de produc dustriale şi de construcţii, din portante unităţi de industrie
vorăşii : Alexandru Drăghici, 9. Popa Nicoleta nul de construcţii-montaj. sînt sul ţării. Totodată, acestea răs ţie şi socială, vor avea atri agricultură şi din instituţiile cititorilor
Gheorghe Călin, loochim Mo- 10. Popescu Stelian nesotisfăcătoare. In consecinţă pund necesităţilor privind per buţii mai largi în conducerea de învăţâmînt, ştiinţă şi cul uşoară, alimentară şi chimică.
go, Gheorghe Vuşdea, Ion Lun- 11. Ramba Mircea se impune intensificarea rit fecţionarea in continuare a re treburilor economice, politice tură de pe cuprinsul judeţului Acest potenţial economic va
gu, Ştefon Atmăşon, Vichente 12. Stoica Stan mului de execuţie pe toate şi gospodâreşti-administrative. Hunedoara vor dezvolta neîn trebui valorificat la un înalt ziarului nostru
Bălon, Sabin Boticiu, Mircea 13. Stancu Stan Gheorghe şantierele, astfel incit să se re laţiilor de producţie, modifică Ele vor dispune de o largă au cetat aceste succese şi se vor nivel, eficient, pentru a con
Rombo, Petru Bota. 14. Avram Mie cupereze rămîneriie în urmă. rilor esenţiale ce vor avea loc, tonomie, de împuterniciri şi situa pe mai departe la înăl tribui din plin la realiza Incepind de astăzi, ziarul
Intrind in ordinea de zî. a- 15. Bota Petru Aceasta înseamnă practic ca în atît in structura populaţiei, cît posibilităţi sporite în atragerea ţimea sarcinilor ce le revin. rea unui ritm ridicat de dez „Drumul socialismului" va a
dunoreo octivului de partid a 16. Clemente Constantin lunile februarie şi martie să şi în profilul oraşelor şi comu maselor de cetăţeni la îndepli voltare a economiei naţionale, pare ca organ al Comitetu
desemnat Comitetul judeţean 17. Jianu Viorel se reolizeze cca. 10 Io sutâ din nirea optimă a sarcinilor ce Tovarăşi, în spiritul directivelor stabilite lui judeţean Hunedoara al
de portid provizoriu şi Comi 18. Muntoiu Nicolae planul anual de investiţii, pen nelor de pe teritoriul ţării. ie revin. Desprindem această de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. şi al Consiliului popu
sia de revizie, după core Co 19. Popa Sabin tru ca să îndeplinim sarcina Este ştiut faptul că In ulti concluzie din bogata experien In continuare, tovarăşul Ale partidului. lar judeţean.
mitetul judeţean de partid o 20. Prodan Petru dotă de conducerea partidului mele două decenii, a subliniat ţă acumulată de partidul nos xandru Drăghici a remarcat Efortul principal al muncii Judeţul Alba va avea pro
oies biroul şi secretoriotul, o 21. Silvestru Mircea de a reolizo în trimestrul I 25 vorbitorul, poporul nostru a tru în coordonarea acţiunilor că teritoriul judeţului Hu de partid va trebui concentrat priul sau ziar — „Unirea",
desemnot Colegiul judeţean Prin vot individuoI au fost Io Sutâ din planul anual. mari ce au avut loc de-a lungul nedoara are importante bogă în direcţia îndeplinirii planu Abonaţii care doresc să pri
de portid şi preşedintele Co aleşi tovarăşii : Uno din problemele actuole obţinut succese remarcabile in anilor şi oe care masele popu ţii minerale, suprafeţe agricole lui de stat la toţi indicatorii în mească in continuare ziarul
misiei de revizie. 1. Moga loachim, preşedinte asupra căreia trebuie să ne toate domeniile. Industria so lare le-au sprijinit, participînd valoroase şi un puternic fond fiecare unitate. La întreprin „Drumul socialismului" se vor
In biroul Comitetului jude 2. Bălan Vichente, prîm-vice- concentrăm moi mult o con cialistă a cunoscut un avînt fă activ la înfăptuirea obiective forestier. Aici sînt amplasate derile industriale, accentul tre adresa, pînă la 27 februarie
ţean de partid au fost oleşî to- preşedinte stituie perfecţionarea organiză ră precedent in istoria ţârii, au lor stabilite. buie pus pe valorificarea tu a.c., oficiilor P.T.T.R. sau fac
vorăşii : 3. Boticiu Sabin rii producţiei şî o muncii. Du întocmai ca pe întregul puternice unităţi industriale. turor resurselor şi rezervelor, torilor poştali din raza domi
1. Moga loachim 4. Ramba Mircea pă cum o demonstrat practica, fost create noi şi importante cuprins al ţârii, pe melea El este armonios alcătuit din ciliului lor. Abonaţii care nu
2. Vuşdea Gheorghe 5. Bota Petru — oceosto este colea principală ramuri, s-au construit şi pus în gurile judeţului Hunedoara, punct de vedere geografic, eco in scopul ridicării calităţii pro vor face această comunicare,
3. Lungu fon vicepreşedinţi funcţiune agregate şi instalaţii unde există vechi tradiţii de nomic şi social-cultural. In duselor şi lărgirii gamei lor vor primi de la această dată
4. Almâşan Ştefan Secretar al Comitetului exe (Continuare în pag. a 2-a) ziarul judeţului de care a
de mare capacitate ; avem cen luptă pentru prosperitate şi componenţa sa intră 3 munici de sortimente. parţin.
tre industriale ce se ridică la progres social, hotărîi ile adop pii, 12 oraşe, un număr impor (CoDtiauare ta pag. a 2-a)