Page 80 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 80
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 2 2 februarie 1966
In Comisia O.N.U. pentru dezvoltare socială
România— coautoare a
unui proiect de rezoluţie «Drapelul flutură deasupra Aeroportul de la Tan
Son Nliut este zilnic
XEW VORK 21 (Agerpres) In şedinţa consacrată proble
In cadrul lucrărilor Comisiei politica socială şi distribuirea citadelei oraşului Hue“ ţinta atacurilor F.N.E. Care va fi soarta
melor privind corelaţia dintre
O.N.U pentru dezvoltare so
cială ce se desfăşoară la New veniturilor, precum şi a actl- lui Chombe?
York, L*n număr de in ţări vi’âţilor de cercetări opei aţio- SAIGON 21 (Agerpres)
membre, printre care şi Româ natc referitoare la aspectele «Drapelul flutură deasupra alia parte adeziunea totală a Aeroportul Tan Son Nhut
nia. au prezentat un proiect sociale ale induci i.ilizâi ii, n citadelei oraşului IIue" — se tuturor păturilor populaţiei — din apropierea Saigonnlui. D u p ă c u m s e ştie, a v io n u l
de rezoluţie in legătură ai pu luat cuvintul şeful delegaţiei arată de inai bine de trei sâp muncitorii, ţăranii, studenţii, centru vital pentru asigurarea in c a r e s e a fl a C h o m b e a
nerea în valoare si utilizarea române. Constantin Grigorcscu tâmini in telegramele agenţi intelectualii, liber profesioniş legăturilor aeriene nle coman fost silit d e u n u l d in p a s a
resurselor umane. Sprijinind Vorbitorul a subliniat că mă ilor de presă care înfăţişează tii. comercianţii, industriaşii — damentului american cu siste g e r i su a t e r i z e z e p e u n a e r o
proieclul de rezoluţie, delega surile preconi/alc de O.N.U. în momentele grele prin care la programul politic şi apelul mul său de baze de pe terito p ort d in A lg er ia . E o s tu l p r e
tul român. Constantin Niţâ, a acest sens trebuie să ducă la trece corpul expiriiţionar ame alianţei naţionale din oraş. O riul siid-vietuamez, este zilnic m i e r coitpofez a fo s t reţin u t
arătat că acesta constituie un crearea condiţiilor sociale pro i ic an. unitate din cele inai largi ba ţinta atacurilor lansate de d e autorităţile algeriene. D e
pas înainte pe linia intensi- pice pentru desfăşurarea pro Aşa cum se subliniază de zată pe un scop comun, expri Frontul naţional He eliberare. c u r in d , m in is tr u l a l g e r l a n a l
ficâiij acţiunilor O N U în do cesului de industrializare, care către observatori» prezenţi aici mat inlr-o adevărată declara- Jn noaptea de marţi spre mier i n f o r m a ţ i i l o r , M o h a m m e d
meniul resurselor umane. Vor s-a dovedit a fi cel mai impor la Hanoi, nu intîmplător. ora ţie-program : independenţa şi curi. în urma exploziilor s-a BELGIA. — Noi construcţii la Bruxelles. R en Y altia. a d e c l a r a t :
bitorul a subliniat interesul tant factor al progresului so şul llue. cel de -al doilea mare suveranitatea naţională, liber produs un violent incendiu De ..C in d v a fl lu a tă o h o t ă r i -
pc care tara noastră îl acordă cial ni a subliniat că, în con renii u al ţării, polarizează în tate. democraţie. r>aoe. neutra asemenea, aeroporturile de la r e p r i v i n d s o a r t a fo s t u lu i
cooperării internaţionale în a diţiile actuale, cînd economia treaga atenţie a opiniei publi litate. hrană, îmbrăcăininfp. Vinii Long şi Soc Tranc. pri p r e m i e r c o n g o le z N loise
cest domeniu, menţionînd că se diversifică toi mai mult. ca ce mondiale deşi în momentul păminf Aşa a evoluat situaţia mul la 100 km. iar cel de-nl Dezbaterile din Consiliu! C h o m b e — f i e e x t r ă d a r e a .
România s a numărat printre urmare a noilor cuceriri ale de faţă acţiunile armatei popu in linii generale, în majorita doilea la 155 km de Saigon. au Ue e l i b e r a r e a sa — c a n u va
ţările care, în 19r.fi. au adus ştiinţei şi tehnicii, cînd ritmul lare de eliberate se întind in tea localităţilor, elementul co fost bombardate «mi mortiere fi cunoscută la Alger, cl a
pentru prima dată în discuţia transformărilor economice şi întreaga ţară. neexisiînd un mun fiind tocmai arest sprijin de fl2 mm şi lunuri de 7o mm c o lo u n d e s e v a a f l a atunci
organismelor O.N U. probleme sociale este mult mai rapid singur loc unde inlervenţio- unanim «al populaţiei dat ofen Capitala provinciei Kien Hoa al 0. U. Chombe“ . Se ştie c ă C u r te a
le complexe legate de pune niştii să se simtă în siguranţă sivei militare care la rindul e» a fost supusă unui puternic a S u p r e m ă a A lg e r ie i, exanir-
rea In valoare a resurselor u deril in trecut, stalului îi re l>e la primele salve ale ba a creat condiţiile propte'' pen tac declanşat de patrioţi, care ADDIS ABEBA 21 (Ager- Smith să se menţină în conti n ln d c e r e r e a d e e x t r ă d a r e a
mane in procesul de dezvoltare vine un rol sporit în soluţio talioanelor de asalt ale forţelor tru ridicarea în i l a luptă au folosit mortiere pies). — Consiliul ministerial nuare la putere. g u v e r n u lu i R e p u b l i c ii C o n g o
economică şi socială narea problemelor sociale. armate populare, populaţia ora a locuitorilor Situaţia trupelor americane al Organizaţiei Unităţii Afri In ciuda intensificării cola ( K in s h o s a ) , a h o lă r i t să o
şului Hue s-a organizat, declan- Dezagregarea «ci •• -Mei încercuite la baza Khe Sanh. cane. întrunit la Addis Abeba borârii militare dintre Portu s a t i s f a c ă p r o n u n ţ i n d u - s e in
f a v o a r e a el. A c e a s t ă m ă s u r ă
H. Wshner se pronunţă pentru re şînd acţiuni în spatele trupe şi armatei saig'W 'v «■■■■ '.nian in nordul ţării, a devenit şi în cea de a 1 0-n sesiune a sa. galia. Republica Sud-Africană nu n f o s t p in â in p r e z e n t a
In
F.. va
lor agresoare americane
ai
reprezentanţi
r
mai critică In urma observa
şi Rliodesia în vederea înă
a continuat în şedinţa plenară
mai puţin de o jumătate de spulbera Şi ulbmn nc<-n*A o r ţiilor întreprinse de avioanele tir miercuri discutarea rapor. buşirii luptei de eliberare na p r o b a t ă s a u r e s p in s ă d e p r e
B o u -
ş e d i n t e l e A lg er ie i, 11
cunoaşterea ca stat a R.D. Germane oră trupele americane şi sai- aşa-zisâ lega lila*'» a prezenţei americane, s-a constata* că tutu; secretarului general al ţională. in sudul continentu m e d i e n n c c a r e u r m e a z ă să
ue
dispozitivul forţelor F N K dm
lui. se relevă in raport, patrio
americane în Vietnamul
goneze s-au trez.it în situaţia
acestei organizaţii. Diallo Tcl-
de a încerca „să apere" un o sud. Opinia publică *c va în jurul bazei de la Khe Sanh |i Delesaţii au inreput. He ţii dau lovituri lot mai puter ia o h o t â r i r c fin a lă Ui o-
BONN 21 (Agerpres) — In de la sine — la noi s a discu raş care nu mai era sub con treba pe bură drcp’V'' U <e c-te desfăşurat pe man por asemenea, dezbaterea proiec nice trupelor rasiste şi coloni c e a s t ă p r o b l e m ă .
tr-un interviu acordat publi tat despre aceasta sâptâmini trolul lor O mulţime entuzias rerea fiii şi pen*ru rine trupe ţiuni. alîf în lăţime rît şi in tului He hnyct al O.U A. pe a- ale
caţiei lunare franceze ..Reali- ini regi : este oare in general tă a pătruns ,pe străzile oraşu le americane continua <â fi» ndincime. n1*! financi.Tr 106R-I969 Comitelui de coordonare a
tes", şi din care reproduce ex îngăduit să se spună aşa ceva. lui $i ceea ce a urmat apoi aduse în Vielnamul de sud. In In cadrul şedinţei Comite ajutorului ppntm mişcarea de Dispărute fără urmă
trase revista vest-gei mană sau nu 7 Asemenea întrebări s-a dovedit caracteristic pen acest context a devenit pe de tului politic a fnH prezentată eliberare naţională a lansat un
„Der Spiegel". Herbert \Yeh- absurde ne vor face intr-o bu tru lupta poporului ce izbuc plin posibilă trecerea la orga darea rle seamă a Comitetu apel ţărilor africane indepen M in is tru l d c i n t e r n e f r a n
ner, ministrul vest-german nă zi ridicoli in faţa istoriei". nise în aceraşi zi tn peste 40 niz.area intr-un tot unic a co Luptele dintre grupurile de lui de coordonare a ajuto dente să sporească ajutorul cez. C h r is t ia n E o u c h et. r â s *
pentru problemele infer-ger- Recunoscind existenţa R D de oraşe şi capitale de provin mitetelor populare revoluţio patrioţi puternic amplasaţi în rului pentru mişcarea He el’- multilateral acordat patrioţilor p u n z in d întrebării v n u i d e
mane, vicepreşedinte al Parti Germane ca stat. -cu pţopriul cii Armele au fost împărţite nare ca singurele organe legate oraşul Hue şi unităţile ameri- berare naţională al O U A . în rare luptă pentru eliberarea putat. a d e c l a r a t c ă in c u rsu l
dului social-democrat. a făcut său sistem social. Herbert populaţiei, s-au format deta ale puterii populare La baza rano-saigoneze au intrat în tocmit pe perioada august 1967 ţărilor lor rle sub jugul colo a n u lu i 1966 in F r a n ţ a au
o sene de aprecieri asupra Wehner şi-a exprimat speran şamente de autoapărare Uni acestei acţiuni de consolidare cea de-a 22-a. zi. Un purtător — ianuarie 1960. In acest do nial d is p ă r u t f ă r ă u r m ă 2 684 f e
problemei germane. După ce ţa în perspectiva unei apropi tăţi înlregi ale armatei saigo- şi dezvoltare a puterii pop1» de cuvînt american a declarat cument se relevă intensifica Comisia pentru problemele m e i tin ere, d i n t r e c a r e 637
a subliniat că Republica De eri între cele două state ger nez.e au trecut de partea in lare. care a cuprins B5 -9 0 la că trupele americano-saigone- rea luptei armate de elibera sociale şi economice a celei m in o r e . El a m e n ţ i o n a t tot
mocrată Germană „este o rea mane. Germenii acestei «apro surecţiei. In aceste condiţii, a sută dm teritoriul ţării s»ă co ze înaintează extrem de lent. re In teritoriile care se mai de-a 10-a sesiuni a Consiliu o d a t ă că nu au putut fi în
litate". el s-a disociat de pre pieri rezidă în afirmarea tot pariţia primelor comitete laborarea tuturor forţelor na El a recunoscut că trupele află încă sub dominaţia co lui ministerial al O U A a con c ă s t a b i l it e î m p r e j u r ă r i l e a
tenţia guvernului vest-german mai evidentă a R. D. Germane populare revoluţionare a fost ţionale care luptă pentru cu F.N.E. controlează în continu lonială Autorii raportului au sacrat şedinţa sa de miercuri c e s t o r m i s t e r i o a s e d i s p a r i ii.
de a reprezenta interesele În ca stat, «a spus el. ..Vom gă un act logic care a finalizat o cerirea independenţei pâmîn- are partea de sud a citadelei, criticai poziţia pe care s-a si examinării problemelor cola d e ş i a c u m n c a f l ă m în V68
tregului popor german. „Nu am si împreună căi pentru a În situaţie deja existentă : pe de tului lor natal. ocupînd palatul imperial şi în tuat Anglia în problema rho- borării ini era frica ne în dome
folosit niciodată această for treţine în mod normal relaţii o parte dezagregarea adminis ADRIAN lONESCU treaga porţiune de teren de la desiană. poziţie care a permis niul transportului şi telecomu
mulă şi nu o voi folosi nicio reciproce", a spus e) în în traţiei şi armatei saigoneze din Corespondentul Agerpres palat pînă la zidul de sud al regimului rasist al lui Ian nicaţiilor. Ocolul lumii în
dată. pentru că este o absur cheiere oraş şi împrejurimi. Iar pe de la Hanoi oraşului.
ditate". a precizat H Wehner. sensul meridianeor
Cei care au inventat această Sesiunea jubiliară a Comitetului
teorie, a spus el. referindu-se U n r e n u m i t p ilo t a t e r i-
la guvernul Adenauer. ;i sovietic al veteranilor de război c a n , in v/rs/â d e 64 d e ni. a
cei care se sprijină pe ea în Personalităţi salvadoriene se a n u n ţ a t c ă v a i n t r e p in d c
continuare. Horesc pur şi sim MOSCOVA 21. — Corespon mitetului foştilor deţinuţi anti c e a m a i m a r e a v e n tu n d in
plu ca lucrurile să râmînâ aşa denţă de la Silviu Podinâ : La fascişti din România, şi gene- v ia ţ a sa f ă c i n d o c o l u l l u m il
cum sînt. pronunţă pentru extinderea Casa Centrală a Armatei So ral-maior în rez.ervâ Toma Zo- in s e n s u l m e r i d i a n e l e , tra-
Herbert Wehner s-a pronun vietice din Moscova s-a des ter. membru în Biroul Comite v e r s i n d c e i d o i p oli. e b o r
ţa! pentru recunoaşterea rea chis sesiunea jubiliară a Co tului organizatoric al vetera d u l u n u i a v io n „ P iţ r A z
lităţilor existente şi renunţa relaţiilor cu ţările socialiste mitetului sovietic a) veterani nilor din războiul antifascist t e c " . „ D a c ă v o i r e i i — a
rea la discuţii inutile FI a de lor de război, consacrată ce Raportul la sesiune a fost d e c l a r a t M a x C o n r a t — voi
clarat printre altele : „Atunci SAN .TOSE 21 (Agerpres) Păreri asemănătoare au fost lei de-a 50-a aniversări a for prezentat de mareşalul S. K . a v e a lu c r u r i i n t e r e s a t e d e
cînd ministrul nostru de exter Săptâmjnalul „Cronica" ci exprimate şi de deputatul Pp- ţelor armate sovietice. Din ţara Timoşenko, preşedintele Co p o v e s t i t. A c e st t e m e i r pilot
ne a spus !a Bucureşti, cu tează declaraţiile ministrului blo Mauricio Albergue din noastră este prezentă o dele a r e la a c t iv u l să u 5000 o r e
prilejul semnării acordului economiei al Salvadorului, Ra- partea Partidului creşlin-de- gaţie alcătuită din Nicolae mitetului sovietic al veterani d e z b o r şi. , z e c e c eii.
cu privire la stabilirea rela fael Glober Valdivieso, cu pri mocrat. şi secretarul general Cîoroiu, vicepreşedinte al Co lor de război.
ţiilor diplomatice, că astăzi vire la extinderea relaţiilor al Partidului popular salvado-
avem de-a face pe pâmîntul comerciale cu ţările socialiste. r»an. Mămici Jesus Lara La
german cu .două orînduîn di El a arătat că numeroase rîndul său. rectorul universi Explozia unei bombe la Ambasada Depozit dartestin
ferite* — ceea ce se Înţelege
cercuri sînt interesate io inten tăţii naţionale. Angel Goches
sificarea comerţului cu ţările Marin, a subliniat necesitatea de obiecte e artă
stabilirii nu numai de relaţii U.R.S.S. din Washington
socialiste, te achiziţionarea de
diplomatice cu ţările socialiste, In î m p r e j u r i m i R o m e i
utilai industrial şi «deschide
Incident în rea de noi pieţe pentru desfa ci şi a unor legături mai strîn- pres) — După cum anunţă La 21 februarie d»n însărcina p o liţ ia it a lia n ă (d e s c o p e r it
MOSCOVA 21 (Agerpres) —
WASHINGTON 21
(Ager
se, culturale, ştiinţifice şi co
u n n u m ă r d e a r i d e p o z i t e
cerea mărfurilor naţionale". merciale. agenţia TASS, miercuri dimi rea guvernului sovietic, Mi c l a n d e s t i n e d e u e c t c d e
parlamentul turc R. D. COREEANA. — Aspect de producţie In fabrica de neaţa în clădirea Ambasadei nisterul Afacerilor Externe al a r t ă e t r u s c ă . Sttlc d e o -
sovietice din
Washington a
U RSS
ambasadei
a remis
locomotive electrice din Phenian. fost aruncată o bombă a că S.U.A o notă de protest in b i e c t e ascunse Ir a c es fe d e
ANKARA 21 (Agerpres). — rei explozie a provocat seri care se cere „pedepsirea se- p o z ite u r m a u stfie s c o a s e
După cum relevă agenţia oase avari) imobilului Acest verâ a celor vinovaţi şi adop d in ţ a r ă fn m o & la n d estin .
France Presse. în timpul întrevedere U Thant-L. Mnsoa act provocator, subliniază a tarea rle urgenţă a unor mă p e n t r u a fi v in d e in B e l
dezbaterilor din Parlamen genţia citată, este o consecin suri eficiente pentru asigura gia, A u s tr ia şirTbeţia. F u r
tul turc asupra bugetului Audierile din Comisia senatorială ţă a indiferenţei manifestate rea securităţi» ambasadei tul o b i e c t e l o r a r t ă d in I
Ministerului de Interne au WAS11INGTON 21 (Ager mina recentelor discuţii pur de autorităţile americane ca ta lia a d e v e n i o i f a c e r e b ă
avut loc ciocniri intre de preş). — Secretarul general al tate in diverse capitale ale re. «Ieşi au fost avertizate, nu U RSS. in S.U.A. şi a colabo n o a s ă p e n t r u of.
putăţii Partidului drcplătii a S. U. A. O.N.U., U Thanl, a avut mier lumii. Preşedintele Johnson a au luat măsurile necesare pen ratorilor ei".
şi cei ai Partidului muncito curi la Washington o Întreve reafirmat cunoscuta poziţie a tru asigurarea securităţii am
resc. Incidentul s-a produs dere cu preşedintele Johnson Statelor Unite, aşa-numîta basadei
după ce Cetin Altan, deputat La încheierea convorbirilor, •.formulă de la San Antonio4*,
din partea Partidului mun WASHINGTON 21 (Ager- asupra teritoriului R D Viet Casa Albă a dai publicităţii o prin care se pun condiţii inac adoptat martedinea de zi a
citoresc, a declarat că-şi pi os) nam. In cadrul audierilor, mi scurtă declaraţie în care arată ceptabile pcnt.ru încetarea actualei saleestini. Majorita
menţine aprecierea expri In Comisia senatorială pen nistrul apărării al S.U.A Mr- că „preşedintele Johnson şi bombardamentelor asupra U D tea celor 24‘c puncte de pe
mată intr-un articol apărut tru relaţiile externe au avut Namara. a făcut o serie de de secretarul general al O.N.U Vietnam. Casa Albă a refuzai agendă se teri la funcţiona
în presă că poetul comunist Ioc marţi audieri cu uşile în claraţii. cu care însă preşedin nu făcut un schimb de vederi să furnizeze vreo altă preci Lucrările rea organizat îndeosebi la
Nazim Hikmet poate fi con chise în legătură cu incidentul tele Comisiei, senatorul Wil- asupra unor probleme interna zare în legat ură cu problemeie probleme bebre. De aseme
care au mai fost abordate in
siderat cei mai mare poet al din Golful Tonkin de la 2 au i.am Fnlbi ;ght. s-a declarai ţionale inclusiv Viei namiil". cursul acestor inlrevedet i nea, vor ffezbătute aspccto
i-a comunicat pre-
nesatisfăcut ,.Nu am convin
Lr Thanl
Turciei. gust 1964, caic, după cum se gerea că problema a fost tra ^«dintelui S.U.A, părerile sale Secretarul general al O N U Consiliului ale situaţicJ/n teritoriile a
Dezbaterile parlamentare ştie. a fost folosit drept pre fricane afp incă sub domi
au fost întrerupte. text pentru începerea bombar tată de McNnmara sub loale cu privire la posibilitatea ob s-a întîlnit in aceeaşi zi cu nordic naţie coloilă. problema rho-
secretarut Di'parlamenlului de
damentelor aviaţiei americane aspectele", a S)jljs FnlbrigM. ţinerii păcii in Vietnam în lu- Stat al S U.A., Dean Rusie, şi „Uniunea studenţilor ger- desiană cea a Africii do
Sud-Vest.
cu reprezentantul permanent OSLO 21 (Agerpres) mani“ a cerut recunoaştere.»
al SU.A la O N U ., Arthur Cea de-a şasea sesiune a U D. Germane şi stabilirea dc fntr-o laratic făcută in
Goldberg. Consiliului nordic, organ con relaţii normale între cele două Adunarc.aţională turcă, mi
1962 es te î n c o r p o r a t ă i m p e r i u fâ m î n t şi s ă n ă t a t e . N u m a i d in sultativ al guvernelor Dane state germane. Studenţii vesi- nistrul d*terne, Ihsan Subri
DOCUMENTAR lui. E tio p ia, c a r e e s t e a ş e z a t ă 1960 încoace au fost organiza marcei, Suediei. Norvegiei, gcrm.ini ccr. dc asemenea, gu Caglayai. a anunţat că gu
in p a r t e a estică a Africii, are te 29 c e n t r e d c s ă n ă t a t e in m e Finlandei şi Islamici, îşi con vernului să renunţe la legisla vernele rc‘ci şi Greciei au
o p o p u l a ţ i e d e p e s t e 22 m i l i o a d iu / ru ral. 69 c lin ic i o r ă ş e n e ş t i tinuă lucrările la Oslo. Dele ţia excepţională şi protestează convenit reglementeze de
n e d e lo c u ito r i c a r e e f o r m a t ă Şt s a u o r g a n iz a t 1.278 şc o li Aviaţia federală nige gaţiile şînt conduse dc primii împotriva persecuţiilor poliţie finitiv .‘rondul lor privind
d in a m h a r i ,
e l e m e n t a r e la s a te, d u c in d u - s e
E T I O P I A k m p. A d d is A b e b a . c a p i t a l a t ă o s u s ţin u tă a c ţ iu n e d c a l f a b e t i riana a bombardat miniştri respectivi şi cuprind neşti împotriva lor. soarta «orităţîlor turcă şi
$i so m a li.
g a lla
S u p r a f a ţ a sa e s te d e l 200 000
greacă < cele două ţâri.
reprezentanţii diferitelor par
z a r e a p o p u l a ţ i e i S t u d e n ţ ii îşi
Primul ministru al Canadei.
rii. c a r e a r e o p o p u l a ţ i e d e în t r e r u p in a n u l t r e i s t u d tile oraşul Aba tide din ţările membre In in Fesier Pearson. va cere Ca Polricorespondentului din
acum
tervenţiile lor de pînă
p e s t e o j u m ă t a t e d e m ilion , a p e n t r u a şi a d u c e un t i m p c o n participanţii la reuniune au merei Comunelor un vot dc în Amni.ri agenţiei vest-ger-
d e v e n i t u n u l d in c e n t r e l e d e t r ib u ţia la c a m p a n i a d e a l f a LAGOS 21 (Agerpres). — subliniat, pe de o parte, nece credere. in încercarea de a manc presă DPA, Iordania
E tio p ia este un im p e r iu an tic sta lu lu i e s te î m p ă r a t u l H a ile i m p o r t a n t ă c o n t i n e n t a l ă d in /l- b e t iz a r e Postul dc radio .Vocea Bia- sitatea dezvoltării cooperării menţine la putere guvernul este i să-şi acorde bunele
— a m i n t i i in c ă d in scc. I — S e la s s ie fr ic a . A ic i îsi a r e s e d iu l C o Is to r ia E tio p ie i c a fa r ă in ftei" a anunţat că aviaţia fe economice dintre ţările nordi său liberal. Pearson a declarai ofîciî.'ă a servi ca mediator
i o n d a t d e t r ib u r ile s e m i t i c e e In a n ii 1935-1936 a r m a t e l e m is ia E c o n o m i c ă a O N U. p e n d e p e n d e n t ă e s t e lu n g ă, d a r derală a bnmbardat oi\oşul ce, iar pe de altă parte au con cA in cazul in care nu va pri direct demersurile pentru
m ig r a n te d in A r a b ia d c su d' fa s c is te a le lui M u so lin i c u c e tru A fr ic a , p r e c u m si r e ş e d i n lu p ta n e c o n t e n it ă î m p o t r i v a in biafrez Aba In cadrul ofensi siderat utilă începerea demer mi votul dc încredere el va de rcsla*ea relaţiilor diploma
est. S ta tu l şi-a păstrat, e x i s t e n r e s c E tio p ia, c a r e i$i r e c a p ă t ă ţa O r g a n iz a ţ ia U n ită ţii A f r i c a v a d a t o r i l o r a c o n s u m a t e n e r vei declanşate asupra poziţii surilor comune pentru forma misiona şi \a cere organizarea tice e mai multe ţări arabo
ta d in a n t i c h it a t e şi p in â in i n d e p e n d e n t a Jn 1941. d u p ă a n e ( O U A ). In s titu ţiile c u lt u gii c c p u t e a u f i u tiliz a te in s c o lor strategice deţinute de tru rea unui „pod" intre Asociaţia unor alegeri generale. 5i iţblira Federală a Ger
pele colonelului Ojukwu O-
z ile le n o a s t r e In a n u l 1853* lu n g a r e a o c u p a n ţ i lo r str ăin i r a le şi d c in v ă ţu m in t n le c a p u l p r o p ă ş ir ii ţării. N e c e s i t a europeană a liberului schimb man
o d a t ă eu r e s t a b i li r e a p u terii Ea f o r m e a z ă în tre a n ii 1952 p ita lei e t i o p i e n e , p e lin g ă r o te a d e a -şi c o n c e n t r a to a t ă a dumegwu. aviaţia federală a Consiliul ministeriat al Or
c e n t r a l e , se realizează si u n i 1960 un stat f e d e r a l cu E r it r e a lu l c e le r e v in in d e z v o l t a r e a ten ţia a s u p r a a p ă r ă r i i i n d e p e n bombardat şi Port-Harcourt (A E L S.) şi Piaţa comună. ganizaţiei Unităţii Africane a ă-Urul de externe vest-
f ic a r e a ţării. A stăzi E tio p ia e s c a r e in 1960 e s te p r o c l a m a t ă c u ltu r a lă a ţ ă r ii, c o n t r i b u i e d e n ţ e i şi in te g r ită ţii t e r it o r i a le gcr. Willy Brandt, va dis
te un i m p e r i u e r e d i t a r . Ş e fu l p r o v i n c i e a u t o n o m ă . »ur in a c t iv la î n f ă p t u ir e a u n o r o i-a î m p in s p e e t i o p ie n i in in i cut» cursul \ izitei sale in
b i e c t i v e d e i m p o r t a n ţ ă c o n ti m a c e l o r m a i în a lţi şi m a i în Mf care urmează să încea
n e n t a lă . In c e l m a i în alt fo r d e p ă r t a ţ i m u n ţi c a r e an d e v e pă problema restabilirii
d e in v ă ţ â m în t a l ţ ă r ii — U n i nit a c c e s i b i l i lu m ii e x t e r i o a r e rcter diplomatice întro
v e r s i t a t e a — s/udiard 2.000 d e n u m a i in s e c o l u l n o stru l a t ă It M ţările arabe, a decla
s tu d e n ţi e t i o p ie n i si m u lţ i ti d e c e p r o g r e s u l s o c ia l şi e c o rat purtător de cuvînt ofi-
t ii n e ri d in a li c ţă ri a fr ic a n e . n o m i c al E t io p ie i a fost intir- r;e ta Bonn.
I ii a f a r ă d e A d d is A b e b a , a lt e ziat şi î m p i e d i c a t ; ia tă de cc
c e n t r e u r b a n e i m p o r t a n t e a le a c e a s t ă f ă r ă s e g ă s e ş t e a s tă z i purtător dc cuvint al
ţă rii sînt o r a ş e l e D essic . D irc- in ţaţa a c e l o r a ş i p r o b l e m e c a «lului sud african Groote
d a u a , l l a r a r , C o n d o r şi Asma- re f r ă m i n l ă şi p r e o c u p ă t i n e ir a declarat că starea lui
At fv ra E t io p ia e s t e o ta r ă a g r a r ă r e le s t a te a f r i c a n e i n d e p e n ip Blaiberg, singurul om
Fotografia de fa- tn c a r e 90 la su tă d in p o p u l a ţ i e d e n t e R o d n ic ia p ă m i n t u lu i c- a supravieţuit pînă in
ţ«i înfăţişează gru e s te o c u p a t ă in a c e s t s e c t o r r.- lio p ia n e s t e p r o v e r b i a l ă ; un :cnt unei grefe cardiace,
puri de studenţi c o n o in ic . P rin tre p r i n c ip a le l e d ic t o n d e c i r c u la ţ i e c u r e n t ă tinuă să fie foarte bună. FA
ortă bine exerciţiile la ca-
ieşind de la cursuri p r o d u s e a g r a r e s e n u m ă r ă c a e s t e : ,,{.(i noi. d in f ie c a r e n u ia este supus.
pe porfile Univer fe a u a . c a r e r e p r e z i n t ă 51 la în fip t ă in p ă m in t. p o a t e c r e ş t e
sităţii din Addis su tă d in e x p o r t u l g l o b a l al un p a l m i e r ". A l a i p ra c tic , s p e
Abcba. tării, un s o i d e m e i n u m ii tejf. c ia liştii c o n s i d e r ă c ă p o t e n ţ i a Agenţia France Fresse anun
o rz u l si b u m b a c u l. lul a g r ic o l a l E lio p ic i a r f i s u ţă detectivii Scottand Yt»r-
!u u ltim ii a n i s-nu fă c u t sl fic ien t p en tru s a t i s f a c e r e a n e lui au arestat la domiciliul
p r i m ii p a şi s p r e c o n s t r u ir e a u cesit ăi ila r in lr e g ii E u r o p e . A- u din Chelsca pe deputatul
n or o b i e c t i v e i n d u s t r ia le şi a- vîr.d s e n t i m e n t u l c ă lo c u ie ş t e «nsrrvator Richard Rcader
n u m c : o h i d r o c e n t r a l ă , o ofe- p c u n p u m in l ro d n ic , cu m u ri arris. Pină in prezent n-a
lâ r ic şi o f a b r i c ă d e C im ent. In r e su rse , p o p o r u l e t io p ia n se >st făcută nici o precizare o-
a c e l a ş i t im p se a c o i d ă o m a r e s t r ă d u ie ş t e să le p u n ă cît m a i «cialâ in legătură cu această
a te n t ie p r o b l e m e l o r d e in v ă - d e p l i n In v a lo a r e . Aeroportul capitAlei Senegalului — Dakar. restare.
44.065
REDACŢIA Sl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petro Groza or. 35. telefon 12 73 15 86. 23 17. - TfPARUL Intreprloderea poligrafica Hunedoara—Deva