Page 81 - Drumul_socialismului_1968_02

\ KecV^*r,:;a
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
A 20-a aniversare a victoriei

oamenilor muncii din Ceho­

slovacia din februarie 148

Şedinţa solemnă de la Fraga

PRAGA 22 — Corespon­ hoslovacia. Antonin Novotny, publicii Socialiste România la
dentul Agerpres. Eugen lo- preşedintele R.S. Cehoslova­ Praga.
nescu, transmite : ce. Jozef LenaH, preşedintele Alexander Dubcek. pnm-
La 22 februarie, In Hradul Guvernului R.S. Cehoslovace. secretar al C C. al P C. din
din Praga, a avut loc şedin­ Bohuslav Lastovicka. preşe­ Cehoslovacia, a făcut o am­
ţa solemnă a Comitetului dintele Adunării Naţionale a plă expunere cu privire la e-
Central al P.C. din Ceho­ R. S. Cehoslovace, şi alţi con­ venimentelc din februarie
slovacia, Comitetului Central ducători de partid Şi de stat 1948 şi la drumul străbătut
al Frontului Naţional şi a Gu­ cehoslovaci, conducători ai de poporul cehoslovac in cei
ANUL XX. NR. 4087 VINERI 23 FEBRUARIE 1968 4 pagini 30 bani vernului RS. Cehoslovace, partidelor şi organizaţiilor 20 de ani de la victoria oa­
f consacrată celei de-a 20-o a- Frontului Naţional. menilor muncii
■ I -I
- m m
niversâri a victoriei oameni­ împreună cu conducătorii Au luat apoi cuvintul L. F.
lor muncii din Cehoslovacia altor delegaţii de peste hota­ Drejnev, secretar general al
La 1. F. Praştie din februarie 1948. participat re, invitate Ia sărbătorirea a CC. al P.C.U.S. \V Gomul-
al
ka. prim-seci etai- al C.C.
La şedinţă au
26 de ani de la victoria oa­
membri şi membri supleanţi menilor muncii din Ceho­ l’.M U P , W. Ulbricht. prim-
ai C.C. al P.C. din Ceho­ slovacia din februarie 1948. secretar al C C. al P.S.U G .
ACTUALI­ STADIUL C C. al P.C. din Cehoslovacia, în prezidiu a luat loc tova­ J. Kadar. prim-sccrefar al
slovacia. şefii de secţii
la
CC. al P.M.S.U.
răşul Nicolae Ceauşescu, se­
a
Primit cu vii aplauze.
REZULTATELE BUNE membrii Guvernului şi ai A- cretar general al CC al luat cuvîntul tovarăşul
du-nării Naţionale, vechi ac­
P.C.R , conducătorul delegaţi­
Nicolae Ceauşescu. care a a­
TATEA LUCRĂRILOR tivişti de partid, reprezen­ ei Partidului Comunist Ro­ dus salutul Partidului Comu­
tanţi ai Armatei
Populare
mân. In sală se aflau mem­
la
Cehoslovace, participanţi
nist Român.
evenimentele din februarie brii delegaţiei române — to­ După aceea au luat cuvin­
varăşii IIie Verdeţ, membru
SE CER CONSOLIDATE 1948 şi delegaţi al oamenilor at Comitetului Executiv, al tul Todor Jivkov, prim-secre-
ECONOMICA M GRĂDINA muncii din întreprinderile Prezidiului Permanent Mâ- tar al CC. al PC Bulgar, şi
al
pragheze şi din regiunea Ce­
Velilco Vlahovici, membru al
C C. al P.C.R . Manen
hiei Centrale nescu, membru supleant al Prezidiului CC. al Uniunii
In prezidiu au luat Ioc Comitetului Executiv, secre­ Comuniştilor din Iugoslavia
DE LEGUME Alexander Dubcek. prim-se- tar al CC al P.C.R., şi Ion Şedinţa a luat sfirşit prin
întreprinderea forestieră
Ani Ie rind.
Nou laborator Oiâştie a rămas restantă la producţia de se lucrează intr-un ritm constant. FI a fost cretar al CC. al P.C. din Ce­ Obradovicî, ambasadorul Re­ intonarea Internaţionalei.
pregătit încă din toamna anului trecut
masă lemnoasă. Şi. de fiecare dată s-au rind au fost create stocurile de masă lem­
central la Uzina adus drept justificare argumente defini­ noasă pe faze de lucru şi în depozitul
te pretenţios .calamitatea albă". „def'Vjl secţiei dc industrializare Aici am avut Afară termometrul a Cuvîntarea tovarăşului
„Victoria*1 Călan in forţa de muncă", „intemperiile naturii" stocaţi aproximativ 3000 mc buşteni de început să urce. Acest
şi multe altele Ele insă n-au putut com­ fag pentru gater, iar In fazele de scos, fapt impune cooperato­
Noul loborator central pensa producţia de buşteni, lemn de foc apropiat şi în depozitele finale de la dru­ rilor să treacă la o se­
construit la Uzina „Victo­ şi cherestea care. in final, a dus la pic; murile de acces, cantităţi care ne vor asi­ rie de lucrări menite să
ria" Colon a fost dat in de cost ridicat, la nerentabilitatca între­ gura realizarea sarcinilor pînâ In Juna a­ asigure noile răsaduri
folosinţă. El va deservi prinderii prilie Pe de altă parte, mun­ în vederea plantării lor NICOLAE CEAUŞESCU
loole sectoarele produc­ Fără -îndoială că iarna ofe­ ca in brigăzile complexe a fost In grădinile de legume.
tive ale uzinei ţi, in spe­ ră condiţii mai grele dc mun­ organizată din timp, iar îndru­ De felul cum ele vor fi
pregătite, va depinde şi
cial, furnalele, boieriile de că atît în parchete şi depozite recolta de legume o a­
semicocs ţi cele două cit şi în activitatea dc trans­ marea tehnică s-a îmbunătăţit nului 1968. La cooperaţi- Stimaţi tovarăşi, de oamenii muncii din patria dumneavoas­
turnătorii. port Dar în acest an. iarna simţitor. Şi ială-ne in prezent, vele agricole de produc­ Este un prilej de vie satisfacţie pentru tră pentru transformarea revoluţionară a
Dotat cu instalaţii ţi şi-a făcut simţită prezenţa prin in situaţia de a nu putea sa­ ţie din Batiz, Boz, Sin- noi să participăm la aniversarea a 20 de societăţii, pentru înfăptuirea aspiraţiilor
aparataje ultramoderne, dificultăţi mai mari decit în tisface întru totul, în fiecare crai, lucrările în acest am de la victoria din februarie 1948 — e­ seculare de libertate, independenţă naţio­
noul laborator poate e­ trecut Grosimea stratului de sector sînt avansate. Se veniment de importanţă istorică în desti­ nală şi dreptate socială ale maselor, pen­
fectua circa 85 de ana­ zăpadă şi cerul, caro a roborit zi. cererile de transport ale confecţionează răsadni­ nele Cehoslovaciei, în lupta poporului ce­ tru lichidarea exploatării omului de către
lize complete pe zi pri­ unpori sub minus HO de gra­ sectoarelor. ţele, se dezinfectează, se hoslovac pentru făurirea unei vieţi mai om şi instaurarea relaţiilor de producţie
vind calitatea fontei, mi­ de. an produs deranjamente — Spuneaţi că v-aţi „apro­ pregăteşte patul germi­ bune şi fericite. socialiste.
nereurilor, cocsului, nisi­ în activitatea productivă. To­ piat de ritmul normal de lu­ nativ, în vederea însă- Ingăduiţi-mi să vă transmit dumneavoas­ Republica Socialistă Cehoslovacă înfăţi­
pului pentru turnâlorii ţi tuşi. spre deosebire de anii cru". Care este cauza reţinerii minţarii legumelor din tră, comuniştilor cehoslovaci, întregului şează tabloul unei ţări cu o economie pu­
a altor materii prime. precedenţi, la Orâştip nu s-a prima urgenţă. popor, salutul frăţesc, călduros al Comite­ ternică, cu un nivel de trai ridicat. în care
mai vorbit de „calamitatea pe care o manifestaţi în apre­ tului Central al Partidului Comunist Ro­ forţele de producţie, viaţa socială cunosc
aibă", pentru că n-a fost ne­ ciere ? Brigada legumicolă de mân, al întregului popor român, să vă fe­ o continuă dezvoltare Partidul şi poporul
— La unele sortimente nu ne-am rea­
Cea mai mare voie de justificări. Forestierii au încheiat lizat sarcinile. Mă voi referi doar la acele la Batiz. condusă dc Ag- bători memorabile, care marchează două nostru urmăresc cu caldă simpatie şi se
licit din toată inima cu ocazia aceslei săr­
neta Miiller, a insărain-
lima ianuarie cu depăşiri. Planul produc­
bucură din inimă de succesele pe care le
ţiei globale şi marfă n fost realizat în cauze care depind numai de noi In ianua­ ţat legumele din prima decenii de Ia cucerirea întregii puteri poli­ obţineţi in opera de construcţie a socialis­
producîivtate proporţie de 100.7!» şi. respectiv 100,10 la rie am rămas in restanţă la lemn de foc. urgenţă în răsadniţe. Nu tice de către clasa muncitoare, in frunte mului. Sîntem încredinţaţi că sub condu­
sulă. fiind depăşite sarcinile la principa­ lemn pentru construcţii rurale şi cheres­ aceeaşi situaţie csle insă cu partidul comunist, de la trecerea Ia cerea Partidului Comunist din Cehoslova­
La sectorul V al Exploa­ lele sortimente Ba mai mult. şi in prime­ tea. Fste adevărat, in februarie minusurile la Strei. Aici nu sc pro­ noua etapă istorică a edificării orînduirii cia. a Comitetului său Central în frunte cu
tării miniere Lonea a losl le două decade ale lunii februarie, preve­ an sră/.ut, dar ele încă n-au fost lichidate. curaseră nici rogojinile socialiste pe pâmîntul Cehoslovaciei. primul secretar, tovarăşul Alexander Dub­
realizată cca mai mare derile planului au fost întrecute zi He /i. Nu s-a insistat suficient. necesare acoperirii ră­ (Aplauze prelungite). cek, oamenii muncii din patria dumnea­
productivitate in abataj cu excepţia unor sortimente unde s-au Fără să minimalizăm rezultatele cert? sadniţelor. Nu ştim dacă Comuniştilor români, poporului nostru, voastră vor asigura progresul tuturor do-
(la exploatarea respecti­ înrecislrat mici restanţe. Deci sezonul pe care le-a obţinut întreprinderea în acest timpul aşteaptă pină sc le sînt bine cunoscute lupta şi eforturile e­
vă) : 9,01 tone pe post. Pe rece poate fi şi rodnic. O demonstrează an. trebuie sublimat faptul că restanţele gindesc tovarăşii de la roice depuse de proletariatul cehoslovac, (Continuare în pag. a 4-n)
Seama creşterii producti­ cifrele. Pe la începutul anului s-ou livrat din ianuarie, mai ales la cherestea, au C.A.P. Strei să meargă
vităţii muncii, in cele două peste prevederi aproximativ 1400 mc buş­ atras după sine nerealizarea producţiei lo O.fv.F. Hunedoara du­
decade din luna februa­ teni. precum şi lemn ecarisat pentru doa­ marfă vindutâ şi încasată. „Avem o ne- pă rogojini <?!).
rie, au fost extrase peste ge. traverse normale şi speciale piloţi realizare de 1183.000 lei. A contribuit che­ Pe suprafeţele ce ur­
plan mai mult de 1000 pentru poduri, lemn de mină şi lăzi Sim­ resteaua cu 372 000 lei. lemnul de foc cu mează a ii irigate, încă Coostitoirsa Consiliului judeţean provizoriu
tone cărbune. Din rîndul pla comparare a situaţiei din acest an cu 2 0 4 .0 0 0 lei. lobdele de fag pentru distilare nu a început controlul
bnrjărilor care au con­ cea ronsemnată în perioada corespunză­ cu 25.000 şi refuz.urile nerezolvate cu. canalelor in vederea cu­
tribuit in cea mai mare toare din )967 generează o întrebare pe 267.001) lei" — ne-a relatat contabilul-şef răţirii lor de depune­
măsură la obţinerea re- deplin justificată : care au fost mobilunle al întreprinderii, Gheorghe Grecu Multe rile din anul trecut. For­ a! Uniunii cooperativelor agricole de producţie
rultntului amintit, fac par­ ce an condus la realizarea ritmică a pla­ dintre refuzuri s-au rpznlvat. Dar. deşi ele ţă de muncă există şi
te cele conduse dc Fron- nului. mai cu seamă în luna februarie ? „sînt mai mici ca oricînd", cum spunea s-ar putea revizui cana­ Ieri. la Deva. a avut loc a­
cisc Pop ţi ludovic Re- Răspunsul a fost solicitat tovarăşului Toan rnntahiKil-şef. existenţa lor arată că în lele inlr-un timp destul dunarea de constituire a Con­ Comitetului judeţean Hune­ mai eficient unităţilor coopera­
poţ. Şerbănescu. inginer şef adjunct al între­ T NICOARA de scurt. Acest lucru doara al P.C.R., Petic Robu, tiste pentru îmbunătăţirea or­
prinderii. trebuie să dea de gindit siliului judeţean provizoriu al membru al Comitetului exe­ ganizării muncii şi iniţierea
— Fu consider că abia acum ne am consiliilor de conducere. Uniunii cooperativelor agrico­ cutiv al Uniunii Naţionale a de acţiuni menite să asigure
Prin laminare la apropiat de ritmul normal de lucru. Mă (Continuate P*»9: ° Campania agricolă de le de producţie. La lucrări a Cooperativelor Agricole de îndeplinirea exemplară a pre­
refer )a faptul că atît în parchete şi de­ primăvară hote la uşă. luat parte activul Uniunii ju­ Producţie. vederilor planurilor de pro­
Prin vot deschis, în cadrul
Să nu ne aglomerăm
toltranţe negative pozite, cît şi la secţia de industrializare. cil lucrările, tovarăşi co­ deţene Hunedoara a) C.A.P., adunării au fost aleşi mem­ ducţie şi financiare încă de
preşedinţi de cooperative a­
pe acum se impune să fie lua­
operatori ! gricole, ingineri, tehnicieni, brii şi membrii supleanţi ai te măsuri în vederea organi­
Iniţiofivu de a lomino reprezentanţi ai Direcţiei a­ Consiliului judeţean provizo­ zării şi desfăşurării în bune
la toleranţe negative por­ gricole judeţene, activişti de riu al C AP., membrii comi­ condiţii a campaniei agricole de
nită cu ciţiva ani in urmă N. PANAITESCU partid şi de stat. siei provizorii de revizie şi primăvară Intre problemele ce
Io laminorul de 650 mm, Au participat tovarăşii loa- Comitetul filialei casei de pen­ necesită o atenţie densebită
s-o extins ţi la celelalte Spectatorii din Petroşani i sii. Consiliul judeţean al din partea conducerilor coo­
laminoare din Peţtiţ ; li­ chim Moga, pnm-secretar al C A P. şi-a ales apoi biroul e­ perativelor. un loc de mare
nia fină, liniile mijlocii şi xecutiv. Ca preşedinte al însemnătate îl ocupă asigura­
benzi. Pentru a obţine ce­ Consiliului Uniunii judeţene a rea şi condiţionarea seminţe­
le maî bune rezultate, favorizafi sau neglijaţi C.Ap a fost ales tovarăşul lor. fertilizarea terenului, exe­
muncitorii, inginerii ţi teh­ Constituirea Comitetului Alexandru Şuluţiu, ca vice- cutarea arăturilor pe terenu­
nicienii care deservesc o- cepreşedmţi Toader IMfiligu- rile râmase neogorîte din
ceste agregate, se stră­ 1ă. Nicolae Boldtira şi David toamnă şi punerea în stare de
duiesc să asigure un pro­ libru în ce priveşte compo­ Crişan, ca preşedinte al comi­ funcţionare a tuturor utilaje­
ces tehnologic cit mai efi­ ziţia. Pe genuri, insă, locui­ judeţean de cultură şi artă siei de revizie, tovarăşul Si- lor. Totodată, se cere intensi­
cient, prin reglarea mi­ de Thalia ? torii Petroşaniului au vizio­ mion Hugă. iar ca preşedinte ficarea preocupărilor pentru a
nuţioasă a cajelor, efec­ nat o operă, două operete, un al Comitetului filialei casei realiza in întregime sarcinile
tuarea de probe pe flux balet, două piese de teatru, In sala de şedinţe a Comite­ ral-educative de masă. răspîn- de pensii, tovarăşul Mircea la plantaţiile do pomi şi ex­
ţi colaborarea îndeaproa­ Un teatru de stat profesio­ La casa de cultură, din 14 un concert de muzică uşoară, tului orăşenesc de partid a direa largă a cunoştinţelor Lăstoni, tindere?! irigaţiilor.
ridicarea
cultural-ştiinţifice,
pe cu organele C.T.C. In nist. cu sediu propriu şi o ca­ noiembrie 1967 pină in 21 de­ un spectacol de ansamblu şi avut loc ieri adunarea de con­ nivelului spiritual al oameni­ In cadru) şedinjei a luat m - O acţiune de mare însem­
stituire a Comitetului judeţean
felul acesta, de la înce­ să de cultură modernă, cu cembrie 1967. au fost prezen­ unul de tnuz.icâ populară Nu­ lor muncii. Noul cadru admi­ vîntul tovarăşul loarhîm Mo­ nătate este urgentarea pregă­
putul anului $i pină o- numeroase formaţii de amatori tate 16 spectacole de turneu meric, echilibrul se menţine. de cultură şi artă Au parti­ nistrativ — a spus vorbito­ ca Vorbitorul a subliniat în­ tim bazei producţiei legumi­
eum, colectivele de mun­ constituie cadrul artistic-cul- (în ianuarie a fost găzduit Aceste opt genuri de specta­ cipat tovarăşii Ion Lungo, se­ rul — oferă condiţii favorabi­ semnătatea măsurilor luate de cole din acest an. Uniunea
cretar al Comitetului judeţean
că mai sus amintite, au tural de bază al oraşului Pe­ doar concursul pionieresc Pe­ col, prezentate de către şase Hunedoara al FC.R., Vusilc le pentru perfecţionarea şi partid şi de stat cu privire la cooperatistă şi Direcţia agri­
economisit 340 tone metal. troşani. rn aceste condiţii, troşani—Arad—Tulcea). Fie colective artistice, între 14 no­ Dinu, vicepreşedinte al Comi­ impulsionarea substanţială a îmbunătăţirea organizării ad- colă judeţeană Irebuie să ur­
propice unor spectacole a­ au fost completate cu pro­ iembrie 1967 şi 6 februarie tetului de Stat pentru Cultu­ întregii activităţi culturale din . ni in ist ra tiv-teritoriale a ţârii, mărească modul rum se face
tractive şi variate, putem cre­ gramele formaţiilor proprii 1968, nu pot satisface. însă, ră şi Artă. activişti culturali judeţul Hunedoara referinrlu-se apoi pe larg la aprovizionarea unităţilor cu
încălţăminte de că publicul spectator de (dansuri, solişti, orchestra de şi intelectuali din judeţ. Tovarăşul Vasile Dinu a sarcinile co revin organelor sâmînţa necesară, cu cheres­
aici este omniprezent în faţa cameră. cor. muzică uşoa­ doleanţele locuitorilor în ce In funcţia de preşedinte al vorbit despre modul in care agricole şi lucrătorilor dm a- tea şi alte materiale pentru
de sezon rampei. Dacă adăugăm şi re­ ră şi populară) priveşte varietatea şi frecven­ Comitetului judeţean de cul­ îşi va desfăşura activitatea grîcultura judeţului nostru pe construirea de răsadniţe şi a­
prezentaţiile colectivelor ar­
ţa lor. In toată această peri­
tistice aflate în turneu s-ar Din 16 spectacole organizate oadă n-a fost prezentat nici tură şi artă a fost numit to­ Comitetul judeţean de cul­ linia înfăptuirii obiectivelor menajarea paturilor calde.
stabilite de Congresul al IX -
Prin organizarea temeinică a
tură şi artă in noua structură
De la complexul de de­ părea că oraşul este favorizat prin Oficiul de spectacole şi varăşul Constantin Clemente, organizatorică. Preşedintele lea al partidului. Consilml ju­ muncii în sectorul legumicol
servire al cooperativei de zeiţa Thalia Pentru aceste turnee artistice (O.S.T.A.). un concert simfonic, nici un iar ca vicepreşedinte, tovară­ comitetului judeţean a prezen­ deţean al Uniunii cooperati­ există condiţii de a se asigu­
meşteşugăreşti „Moţul” afirmaţii mai pledează şi pre­ două an fost rle muzică uşoa­ şa Marin Creţii. tat apoi proiectul planului de velor agricole va trebui să de­ ra o bună aprovizionare a
din Baia de Criţ a luat mierele actualei stagiuni la ră. opt de operă, trei de dra­ N. STANCIU Luînd cuvîntul in cadru) a­ măsuri pentru perioada care pună eforturi sporite în sco­ populaţiei cu cantităţi spori­
drumul magazinelor de Teatrul de stat Valea Jiului mă. unul de muzică populară dunării, tovarăşul Ion Lungii urmează. te de produse obţinute în uni­
artizanat un nou lot de şi cele 20 de spectacole pre­ şi două de ansamblu. Dacă a- s-a referit la sarcinile ce revin pul de a acorda un sprijin cit tăţile noastre cooperatiste
300 perechi de încălţă­ zentate, In trei lumi, la casa dâugâm pe cele de muzică comitetului nou constituit în De asemenea, este necesar
minte. Este primul lot din populară alp casei de cultu­ perfecţionarea organizării şi să fie depuse eforturi susţi­
seria celor 8 modele 0- de cultură, de către formaţiile ră am obţ»ne. cifric, un echi­ desfăşurării activităţii cultu- Constituirea Consiliu!ui judeţean nute pentru îmbunătăţirea ac­
mclogate recent pentru artistice proprii şi cele veni­ tivităţii in sectorul zootehnic.
sezonul cald. te în turneu. Aparent, în pri­ In încheiere. vorbitorul a
vinţa spectacolelor, totul e în a! Organizaţiei pionierilor subliniat necesitatea îmbună­
ordine, dar... tăţirii stilului şi metodelor de
O re S e fie r b in ţi 6 6 Consiliului judeţean al Orga­ rii unei activităţi multilatera­ muncă ale Uniunii coopera­
La plenara de constituire a
tiste judeţene. întăririi Icră-
le pentru formarea şi dezvol­
5? nizaţiei pionierilor, au luat tarea aptitudinilor, a trăsă­ turii directe eu cooperativele
agricole şi colaborării slrincp
parte tovarăşii loan Sîrhu, turilor etice ale tinerei gene­
membru al biroului Comitetu­ raţii. cu Direcţia agricolă judeţeană
Printre tovarăşii care mun­ ret. Amin(a locul, data şi ora. tineri despre modul in care lui judeţean Hunedoara al Au fost stabilite măsuri pen­ în scopul sporirii producţiei
cesc în conducerea organizaţi­ unde şi cind va avea ioc a­ cred ei că ar trebui organiza­ P.C.R., Mircea Sintimbreanu, tru buna desfăşurare a activi­ agricole şi consolidării erono-
ilor U TC . se pune deseori ceasta. Cîţiva tineri alcătuiau tă o seară, un simpozion, un membru al Biroului Consiliu­ tăţii de viitor. niico-organizatoriee n unităţi­
întrebarea : cum să organizăm un program pe care comite­ concurs etc Din răspunsurile lui Naţional a) Organizaţiei lor cooperatiste.
timpul liber al tineretului ? tul respectiv îl aproba, apoi lor am aflat lucruri surprin­ pionierilor, Ilic Avram, in­
Intr-adevăr, ce acţiuni trebu­ se aştepta la locul şi ora a­ zător de plăcute. Mai întîi. că spector general al Inspectora­
ie întreprinse pentru a răs­ nunţate Veneau tineri de toa­ nu denumirea acţiunii contea­ tului şpolar judeţean, loan Ka- In curînd, în ziarul „Drumul socialismului"
punde unor cerinţe majore ca: te felurile dornici să-şi pe­ ză, ci conţinutul şi modul în ţiu, secretar al Comitetului ju­
util, instructiv, interesant, dis­ treacă o seară frumoasă. Luau care î) redăm. Apoi. că pre­ deţean Hunedoara al U.T.C.
tractiv ? loc în sală şi aşteptau pină ferinţele sînt extrem de di­ In cadrul plenarei, tovară­
Comitetul U.T.C. al munici­ organizatorii considerau fă se verse Dar cel mai important şul Ovidiu Vlarl a fost ales
piului Hunedoara a cîştigat poate începe De regulă se este să întrebăm pe tineri ce preşedinte al Consiliului ju­
experienţă în organizarea unor citea o conferinţă sau se ex­ vor să vadă. să asculte, să fa­ deţean al Organizaţiei pionie­
acţiuni la care tineretul să punea un referat pe o temă că. cum inţeleg ei câ ar trebui rilor.
participe cu interes. Ani de-a care se anunţa, mai mult sau să participe la aceste acţiuni. Vorbind despic sarcinile ce
rindul am munci! pe această mai puţin interesantă Unii Aşa am şi procedat. Am anun­ revin activiştilor organizaţii­
linie fără cei-titudinea că ceea ascultau, alţii se îndeletniceau ţat. prin organizaţiile noastre, lor de pionieri, tovarăşul M ir­ Venind in iiitimpinarea solicitărilor cetăţenilor, zia­
ce facem se va bucura de suc­ cu altceva. Urmau apoi două- pe toţi tinerii să facă propu­ cea Sintimbreanu. a dat indi­ rul „Drumul socialismului" Deva va insera în coloane­
ces. Încercam o acţiune, dacă trei ore de dans şi cu asta era neri Apoi. am organizat an­ caţii preţioase, punînd accent le sale rubi*i<a „Mica publicitate". Ea csle deschisă
vedeam că merge, o repetam gata seara pentru tineret. Ur­ chete. sondaje vizînd conţinu­ pc acţiunile specifice vîrstei pentru publicarea celor mai variate probleme, de in­
dară nu — o abandonam F- mătoarea seară nu era altceva tul, forma şi mijloacele de rea­ cravatelor roşii. teres personal şi cetăţenesc, tuturor persoanelor parti­
vident că un astfel de mod decit o copie mai mult sau lizare a unei anumite acţiuni. Tovarăşul loan Sîrbu. în nu­ culare, întreprinderilor şi instituţiilor de pe raza jude­
rle a munci nu putea să tră­ mai puţin fidelă a acesteia._ De pildă, am întrebat 100 (le mele biroului Comitetului ju­ ţului Hunedoara şi dinafară sa.
iască prea mult şi asta. in pri­ toate aveau ram aceeaşi struc­ tineri ce cred câ ar trebui să deţean de paitid. a adresat Cereri şi oferte de serviciu, vinzări-cumpârări, schim­
mul rind. pentru râ noţiunea tură. Tînorul venea o dată. de ruprindâ programul unui bal Consiliului judeţean al Orga­ buri dc locuinţe. închirieri, lecţii-meditoţii, pierderi de
de organizare era înţeleasă în­ două ori. de trei ori. apoi — de sîmbâtâ seara. Răspunsurile nizaţiei pionierilor urări de obiecte, felicitări cu ocazia aniversărilor şi ceremoni­
gust. Tocmai la aspectul or­ plictisit de monotonie şi şa- au constituit. între altele, şi succese în muncă, recomnn- ilor, anunţuri diverse, decese, vor face obiectul noii
ganizatoric al chestiunii mă blonism — renunţa un bogat izvor de idei şi mo­ dînd membrilor consiliului să uoaslre rubrici
voi referi în citevn rîndun. Mî se pare interesant să re­ dalităţi de realizare. Pentru dovedească pasiune şi entu­ Doritorii se pot adresa în scris redacţiei ziarului nos­
Spuneam că în multe acţiuni latez şi faptul că încercînd să concretizare, voi enunţa doar ziasm. să găsească formele ce­ tru pentru publicarea anunţurilor care îi interesează.
Rihtuitoareo Viorica Nuţu de la complexul de deservire al nu aveam siguranţa reuşitei găsim forme noî, atractive, faptul că în acest fel am des­ le mai atractive şi plăcute în Pentru informaţii suplimentare, vă puteţi adresa zia­
cooperativei „Moţul" din Baia de Criş. iţi depăşeşte zilnic Iată de ce Un comitet U T C căutările noastre au trecut coperit tineri cu reale calităţi activitatea cu pionierii. Vor­ rului „Drumul socialismului" Deva, Bulevardul Dr.
norma cu 2-3 perechi feţe de încălţăminte. Fotografia ne-o re­ (din combinat. 1 C S H sau al­ printr-o adevărată metamorfo­ PETRU VF.RRUNCU bitorul a insistat asupra la­ Petru Groza nr. 35. telefon 1275, 2317, 2138, Iar dup&-
prezintă la locul de munco. tul) îşi lua răspunderea orga­ ză Iat-o : ne-am gindit să în­ turii educative a muncii, sub­ amiaza la telefon 1595.
nizării unei seri pentru tine­ trebăm un număr mai mare de (Continuare în pag. a 2-a) liniind necesitatea desfăşură­