Page 82 - Drumul_socialismului_1968_02

Vineri 23 lebruarle 19G8
2 DRUMUL SO CIAIISM UIUI

RELAŢII EC0N0MCE SE schimb din Moldova şt Ţara
Românească se
vindeau la
vite,
Braşov peşte, ceară,
piei, lină, grlne, miere «I alte
produse agricole.
Legăturile economice strln-
ŢĂRILE ROMÂNE M EVUL o realitate ce a Intrat puter­
se dintre cele trei ţări erau
nic în conştiinţa oamenilor
vremii, Incit vornicul Vin-
tilâ scrie, In 1558, braşove­
w Neagoe Bosarab
eonfirma-
MEDIU (II) rea vechilor privilegii ale ne-' noi, vot nu puteţi fi şl ţara
nilor :
„Ştiţi bine că fără
gustorilor braşoveni tn ţară,
voastră. Ţara Bîr6el. fără ţara
lucru pe care voievodul îl
satisface, dar nu fără con­ noastră nu poate fi". Treptat
însă, în Transilvania încep
diţii. Observăm cu această o­ să apară manufacturi, la în­
Legăturile economice din­ de Ia vinurile greceşti şi pî-
tre ţările române ou avut nă la bijuteriile lucrate cu cazie că rolul negustorilor ceput de stat, ca cele din
de-a lungul veacurilor nu­ multă măiestrie în Transil­ munteni începe sâ crească, Bocşa. Reşiţa, Porumbacu de
meroase perioade de apogeu, vania, de toate, fâcînd ca in special al celor din CSm- Sus. Hunedoara etc., iar ca
după cum au evoluat de alt­ viaţa economică a Moldovei pulung şi Tîrgovişte ; ei vor urmare a spiritului mercan­
cu
ţine legături puternice
Măsura luată de către Con­ traduc tn viaţă hotârîrile. fel şi relaţiile politice. să cunoască un salt calitativ negustorii braşoveni tn co­ tilist s-a încercat oprirea im­
portului unor produse
din
considerabil.
ferinţa Naţională a partidu­ Ne vom îndrepta mai mult Un prim moment al inten­ merţul de tranzit peste Du­ Moldova şl Ţara Româneas­
lui cu privire la mărirea In­ decît pînâ acum atenţia spre sificării relaţiilor economice In timpul marilor bătălii năre. că. dar fără rezultat, deoa­
tervalului la care se ţin a- tinerii membri de partid, ca­ dintre cele trei ţări româ­ pentru apărarea Independen­ In acest timp se produce rece interdependenţa econo­
dunârile generale ale organi­ re încă nu au destulă expe­ neşti a fost în timpul lui ţei in faţa turcilor, poporul un fenomen important tn mică a celor trei ţâri era
zaţiilor de bază vizează o rienţă în munca de partid. Mlrcea cel Bătrîn şi Alexan­ român s-a strîns cu însufle­ ţările române, secolul X V I prea puternică pentru a se
multitudine de aspecte ale Trebuie sâ vă spun că In dru cel Bun, domnitori care ţire în Jurul neînfricaţilor caracterizlndu-se în ge­ putea face acest lucru.
stilului şi metodelor de mun­ momentul de faţă nu avem au consolidat prestigiul ţâ­ voievozi ca îancu de Hune­ neral prin slăbirea puterii
că. cu largi râsfringeri asu­ nici un comunist fără sarci­ rilor lor, asjgurîndu-le o doara, Vlad Ţepeş şi Ştefan centrale, fapt ce duce şi In In secolul al XVJII-lea,
pra activităţii tuturor comu­ nă concretă, iar membrii bi­ prosperitate demnă de invi­ ccl Mare, care l-au con.lus slăbirea oraşelor şi Implicit în Transilvania se Intensifi­
niştilor. Una din laturile o- roului au mereu în atenţie diat de mulţi vecini. In 1413 spre victorii de răsunet, fâ- a dezvoltării economice. că exploatările miniere şi
cind cunoscută lumii întregi
supra căreia îşi pune am­ acordarea unul 6prljin con­ voievodul muntean înnoieşte Ca urmare a ocestui lu­ prelucrarea metalelor, ae fac
prenta ţinerea trimestrială a cret fiecărui tovarăş pentru privilegiul dat de strămoşul vitejia acestor minunaţi oa­ ciu, tirgoveţii vor lupta pe topitorii de mare capacitate
adunărilor generale este mo­ a o duce la îndeplinire său negustorilor braşoveni, meni din arcul carpato-du- toate căile să-şi apere pozi­ in Banat şl Hunedoara.
dul în care muncesc comu­ — Ce criterii aveţi In ve­ indicîiulu-Ie vămile ce tre­ nărean. ţiile. Această orâşeuime. ca Curtea de Ia Vlena însă în­
niştii între adunările gene- dere cînd încredinţaţi o sar­ buie plătite şi cît de fieca­ Legăturile comerciale din­ şi in Europa apuseană, este cearcă pe toate căile să o-
raJe. cină unui tovarăş ? re fel de marfă. De aseme­ tre ţările române au con­ purtătoarea noului, pe care preascâ legăturile comerciale
— Mai multe In primul nea, relaţiile economice din­ tinuat în tot acest timp, ale Transilvaniei cu Moldo­
In legătură cu această Braşovul fiind centrul eco­ il opune boierimii mari. iar
problemă, am avut o con­ rînd, ţinem seama de nece­ tre Moldova şi Ţara Româ­ nomic de prim rang ; de aici ca. care nu ştia scrie şi nici va şi Ţara Românească, in­
nească au căpătat un
nou
vorbire cu tovarăşul Cornel sitatea ca omul sâ nu se de­ aspect după cum au evoluat Ştefan cel Mare se aprovi­ cili în slavoneşte. neavjnd stituie un „cordon sanitar”
Dan. secretar al organizaţiei plaseze de la locul de mun­ şi evenimentele politice. In ziona cu armele necesare du­ interese să folosească aceas- spre graniţa cu Principatele,
de bază de la secţia chimie că pentru a-şi îndeplini o timpul lui Alexandru cel cerii luptei cu turcii Tncâ lă limbă moartă cu care doar măsură care aducea o mare
I a F.C. Orâştie. obligaţie. Recent, muncito­ Bun, drumul comercial care din 1457 el le scrie braşo­ boierii se mai lăudau, o în­ pagubă şl unora şl altora,
deoarece economia
acestor
rul Fillmon Clonţa a cerut
— Atragerea tuturor co­ sâ fie primit în rînduriîe lega nordul Transilvaniei cu venilor să poftească a veni lătură. folosind pe aceea vor­ ţâri depindea foarte mult
muniştilor la viaţa de partid, partidului. Pentru a-1 ajuta Moldova, mergînd spre Du­ să facă negoţ câ „sînl vol­ bită dc popor. una de cealaltă, legătură pe
mal nles în cazul organiza­ sâ se pregătească bine în ve­ năre, trecea prin Bistriţa şi nici şi slobozi să umble prin In 1495 se face o menţiune care. In 1779, este obligată
ţiilor de bază cu un număr derea acestui eveniment, bi­ era foarte activ Mărfurile toată ţara... şi prin cetăţi, în registrele de socoteli ole s-o consemneze şi cancelaria
mare de membri de partid, Electricianul bobinator Gheorghe Faur do la Atelierele cen­ braşovene au intrat în Mol­ şi prin tirguri, ca să-şi vîn- Sibiului despre nişte scrisori aulică transilvană din Vie-
cum este cea de la chimic !. roul organizaţiei de bază l-a trale Gurabarza se menţine fruntaş in întrecerea socialistă de 4 dova pe aici. înseriindu-se ză mnrfa lor". cu caracter comercial în lim­ na.
nu este o chestiune simplă. dat sarcină tovarăşului Nl- ani consecutiv. Obiectivul aparatului fotografic l-a surprins in apoi în circuitul economic Aceloraşi negustori, în ba română, iar cîţiva ani mai
această
Pentru a dovedi
Cum procedează biroul or­ colae Haza, membru de plin lucru. 1472, Ştefan Ic dă noi asigu­ tîr/iu. probabil în 1521, Neac- strînsă legătură dintre cele
ganizaţiei dc bază 7 partid mal vechi şl cu expe­ al ţârii, în care se găseau rări pentru a face negoţ, iar şu. orăşan din Cîmpulung, h trei ţâri româneşti este su­
— Şt pînâ rienţă, sâ ee în 1476 el scrie şoltuzului scrie lui lohanes Bekner, Ju­ ficient să arătăm situaţia co­
acum, biroul ocupe îndea­ din Braşov, sâ dea voie lui dele Braşovului, despre miş­ mercială <1 in 1838, cînd Tran­
organizaţiei de proape de ‘ el. Mihai meşterul de a se în- cările furcilor pe Dunăre. silvania exportă în principa­
bază a ma­ Am dat aceas­ loarce în Moldova cu săbiile Mihai Vitca/ul. corc prin o- tele româno produse în va­
nifestat preo­ tă sarcină co­ şi armele cumpărate acolo rup.iţii lo sale din tinereţe era loare de 2995.001 florini, pe
cupare pentru munistului Ha­ „căci avem nevoie de ele... legal de negustori, introduce cînd în Ungaria şi provin­
antrenarea tu­ za tocmai pen­ sâ no fie împotriva pagini­ oficial limba română în can­ ciile austriece doar în va­
turor comu­ tru faptul că lu­ sile Postescu, se desprind, de fapt. două lor". celaria ţârii. Negustorii din loare de 89.144 florini.
niştilor la o muncă perma­ crează împreună cu Clonţa, ospecte şi anume : timpul de funcţionare Valoarea globală anuală a Srhcii Braşovului sprijină ti­ Dezvoltarea capitalismului
nentă, concretă. Principala sc cunosc şi-şi pot Împărtăşi a utilajelor a fost în luna ianuarie mic şi negoţului dintre Ţara Româ­ părirea de cărţi în limba în cele trei ţări române, cre­
cale folosită a fost şl pînâ moi uşor gindurile, preocu­ utilizarea forţei de muncă pentru comi^en- nească. Moldova şi Braşov română, fâcînd din acest ează, aşa după cum am vă­
acum cea a încredinţării u­ pările. aetivitatea dc sortare nu se pune suficient sarea unor operaţii cmc cad în sarcina se ridică, in 1503. In 187.000 centru meşteşugăresc şi co­ zut, condiţiile necesare strîn-
nor sarcini concrete, de a Un aJt criteriu care îl a­ accent pe calitate. mecanizării. Or. dacă aceste rezerve im­ florini, ceea ce ar reprezen­ mercial şi un centru al cul­
căror îndeplinire să răspun­ vem în vedere, este acela al Şi mal este încă un aspect care se cere portante de creştere a productivităţii mun­ ta circa 584 kg aur (un flo­ turii în limba română al în­ gerii legăturilor comerciale,
dă în faţa biroului sau în nivelului de pregătire, al po­ analizat. E vorba despre productivitatea cii — utilizarea mecanismelor la capaci­ rin — 3.50 grame aur), cifre tregii ţări. După cum vedem, formării bazei economice a
faţa odunârii generale. Prac­ sibilităţilor reale. Sarcina de utilajelor. Pe întreaga întreprindere, pro­ tate şl gospodărirea Judicioasă a forţei ce reprezintă doar parţial unitatea do interese econo­ viitorului stat România, pia­
tica ne-a dovedit că sarcina propagandist la un cerc sau ductivitatea muncii s-n realizat în propor­ de muncă — ar fi fost puse în adevărata legăturile comerciale de n- mice dintre cele trei ţări ro­ ţa unică, Iar visul aecula\
stabilită cu precizie şi ter­ curs, de pildă, nu poate fi ţie de 100.23 la sută, în condiţiile în care valoare, rezultatele pe care I.F. Orâştie le-a tunci şi care numai în parte maneşti generează în mod l
men este o formă eficace de încredinţată oricui. Chiar şi numărul mediu scriptic de muncitori a obţinut în acest an, ar fi fost Incontesta­ au ilustrat trăinicia legătu­ dialectic formarea unei cul­ al poporului nostru devine o
antrenare a tuturor celor ca­ atunci cînd am avut moi atins nproape pe cel planificat. Dar cu ce bil mai bune, iar unele dintre restanţele rilor existente din punct de turi unitare, dezvoltă treptat realitate la 24 Ianuarie 1859,
re formează organizaţia de mulţi tovarăşi apţi pentru pondere au intrat mecanismele în depă­ la sortimente evitate. Aspectele citate tre­ vedere economic. O unitate psihică şi culturală. şi se desâvîrşeşte la 1 decem­
bază, la o muncă intensă, de a îndeplini o astfel de şirea productivităţii planificate? .Numai buie să stea tn atenţia conducerii între­ Relaţiile muntenilor cu Transilvania şi în specia! brie 1918, de cînd şl Transil­
răspundere. Noi am privit misiune, am ales pe a- la bolindere pentru încărcarea mecanică, prinderii pentru ca aceste prime succese Braşovul se continuă In a­ Braşovul, continuă sâ fie
întotdeauna problema antre­ cein care dispun de cele productivitatea planificată n fost realizată sâ fie consolidate şi dezvoltate. Iar I.F. c e s t secol al XVJ-lea şi vor centrul economic al ţârilor vania face parte Integranta
nării tuturor comuniştilor lo mai înalte cunoştinţe, care în proporţie de 82 la sută. Celelalte meca­ Orâştie sâ se înscrie într-un timp cit mal fi din cele mai rodnice. In române, de aici se aduceau din România.
o activitate asiduă nu ca un au înclinaţie spre munca de nisme au lucrat cu Jumătate din produc­ scurt In rîndul unităţilor cu eficienţă eco­ ianuarie—februarie 1517 o stofe, unelte agricole, artico­
scop în sine, ci ca o cerin­ propagandă. Pornind de la tivitate”. nomică ridicată. Primii paşi confirmă pre­ solie braşoveanâ solicită lui le de lux, arme, hîrtie etc., în Prof. O V ID lU POPESCU
ţă firească a democraţiei in­ aceste considerente. ne-am La producţia realizată, procentele stnt
terne de partid, ca o expre­ orientat asupra tovarăşilor mai mari. Din relatarea Inginerului Va- zumţiile.
sie, dacă vreţi, a posibilită­ Aurel îancu şi Trifon Vodă
ţilor ce le nre fiecare comu­ — Enumeraţi cîtcva sar­ G G G G G G G G G G G G G G O G G G G O G G O G G G O G G G G G G G G G G G O G O O G
nist de a-şi afirma calităţi­ cini acordate unor membri
le. capacitatea îndeplinirea de partid.
unei sarcini este. între alte­ — De pildă, comuniştilor
le. un mod de a verifica de care lucrează la ambalarea
ce este în stare un comunist1, pigmentului II se cere ca o­
un mod de o pune la încer­ bligaţie pe linie de partid
care spiritul de Iniţiativă, o­ s-o facă în condiţii bune,
rientarea. potenţialul său. rcspectîiul toate cerinţele. Un D e p e b a n d a d e m o n t a j c a r e K D , U T O S , S 1.200, u n e l e p e şin ă c a r e în t r u n e ş t e c a r a c t e ­
— Dar acum. cînd adună­ alt exemplu : comuniştilor l-a p u r ta t su te d e m e t r i d e - a roti, a lt e le p e ş e n ile , u n e le a- ristic i t c h n i c o - c o n s t r u c t i v e a ­
rile generale au loc, dc rc- clin echipa dc lăcătuşi li s-a lu n g u l c o m p l i c a t e i s a l e g e n e z e , p u c in d d r u m u l o g o a r e l o r , al­ p r e c i a b il e . Nu i n t i m p l ă t o r în-
gulâ. la 3 luni, în viaţa or­ dat sarcina sâ execute repa­ V 650 — 196 001 c o b o a r ă p e tele pe cel al p ă d u r ilo r , a l ş a n ­ t lln im a s tă z i t r a c t o r u l r o m â ­
ganizaţiei dc bază. In stilul raţii dc calitate bur.â, sâ p is ta d e b e to n , p r e g ă i i n d u - s e t i e r e lo r , ol p o rtu r ilo r... C o n c o ­ n e s c p e i t ln e r a r iile a 50 d c
de muncă nl biroului, sc fac scurteze durata de reparaţii. să ia startu l. D e s c in d e d in t r - o m ite n t cu a s i m i l a r e a a n o i ti­ f ă r i d in E u r o p a . A sia, A f r i c a
simţite ceva schimbări cali­ — Nu consideraţi câ ast­ f a m i li e cu p r o e m i n e n t e r a m i ­ p u r i d e t r a c to a r e , c o n s t r u c t o r ii şi A m e r i c a L atin ă.
tative ? fel de sarcini se confundă f ic a ţ i i g e n e a l o g i c e : U 450. U d in B r a ş o v şi-a u î n d r e p t a t a - Nu m a i p u ţin i n t e r e s a n t ă s e
— Fireşte. Poate anumite prea mult cu cele strict pro­ 520.... U 651 S u p r e m a ţ i a o d e ­ t e n tia în d i r e c ţ i a m ă r ir ii g r a ­ a n u n fă n o u a v a r i a n t ă a t r a c ­
d u lu i d e u n i v e r s a l i t a t e a t r a c ­
to r u lu i S 1.200, r e c e n t a s i m i l a ­
ţin e in s ă el.
tr a c t o r u l U 650.
schimbări nu vor fi vizibile fesionale ? d is tin s cu M e d a li a d e a rg in t la toru lu i, a s t f e l in cit a g r e g a t e l e tă in u zin ă. E c h ip a i cu ^ troliu
chiar imediat, dar biroul or­ — Se confundă, e adevă­ T îr g u l a g r i c o l d e la B u d a p e s ­ s ă p o a t ă fi nu n u m a i t r a c t a t e d c i n t e r v e n ţ ie , sau cu l a m e l e
ganizaţiei noastre de bază rat. dar. ta şi rti M e d a lia d c a u r la ci şi p u r ta te . A fo s t r e p r o i e c - d c b u l d o z e r e , s a c r i f i e a l o a r e şi
vizează cîtevn direcţii con­ Biroul organizaţiei de ba­ T ir g u l in te r n a t ion al d e la t a iă in s ta la ţia e le c tr ic ă , iar li­ d e f r i ş o a r e . a c e s t p u t e r n ic t r a c ­
crete. ză trebuie sâ analizeze mai L eip z ig . n e le t r a c t o a r e a u fo s t r e c e n t t o r e s t e u tilizat cu s u c c e s in
In primul rînd. vom ţine bine acest aspect. Sarcina do 11 p r i v e s c cu a t e n ţ i e p c n ou l e c h i p a t e cu d i n a m u r i t r a n z is t o ­ e x p l o a t ă r i l e p e t r o l i f e r e c a şi in
să respectăm cerinţa ca fie­ partid trebuie, prin natura născut, d e p a r c ă a c u m aş fi riz ate, s c h e m a e l e c t r i c ă fiin d a g r ic u ltu r ă , p e n t r u a m e n a j a ­
cărui comunist sâ-i fie încre­ ci. să fie mai cuprinzătoa­ v ăzu t în tiia o a r ă o asemenea r o d u l c o l a b o r ă r i i s p e c i a l iş t i ­ r e a t e r e n u r i l o r .
re. să aibă un conţinut mai lo r d in u z in ă cu c c i d e la I n ­ U 650 — 196.001 p ă r ă s e ş t e
dinţată o sarcină concretă, m a ş in ă . M a istr u l V ic t o r O p r e a
bogat dacă dorim ca ea sâ u r c ă la v o 'a n E ste a c e l a ş i stitu tu l d e c e r c e t ă r i p en tr u h a la . In u r m a sa. la o d is t a n t ă
j In legătură cu aceasta, bi­ fie mobilizatoare, sâ solicite V ic to r O p r e a c a r e c p u s în m e c a n i z a r e a a g r ic u ltu r ii şi d e d e 9 m in u te , v i n e cu a c e l e a ş i
roul va continua sâ întârens- la ,.E l c c t r o p r e c i z i a ^ - S ă c e l e. P e m iş c ă r i r i t m ic e V 650 —
întreaga capacitate de mun­ m iş c a r e p r im u l IA U 22, a d ic ă
câ muncn de cor.trol şi în­ p r i m u l t r a c t o r r o m â n e s c . /I? linia r e d u c e r i i g r e u t ă ţ ii t r a c t o ­ 1 9 6 0 0 2, iar la un in t e r v a l si­
că a fiecărui comunist. Sim­ ru lu i şl a c o n s u m u r ilo r , d a r şi m ila r V 650 — 196 003. D e fa p t
drumare, atît sub forma şe­ grea s ă - i so lic it p ă r e r e a d e s p r e
pla repetare a obligaţiilor a s p o r i r i i r e z i s t e n ţ e i şi a r o n ­ s -a r p u te a c a lc u l a d c p e a c u m
dinţelor de birou, cît mai t r a c t o r u l d e a s t ă z i şi c e l d e
profesionale nu are darul de ieri. A r fi atiten d c s p v s d e s ­ d a .. u n t u l u i s e în sc riu , d c a s e ­ la c e d is t a n ţ ă s e a f l ă t r a c t o ­
ales sub forma activităţii m e n e a . p r e o c u p ă r i l e u z in e i ru l cu n u m ă r u l 200000. D e o ­
a atinge acest deziderat. p r e c e i 21 d c a n i c a r e s-au
concrete, vii. în rîndul oa­ sc u rs şi nu m a i p u ţin d e p e n tr u r e a l i z a r e a u n u i 9n ou c a m d a t ă , nu ş tim in c e s t a ­
menilor, acolo unde aceştia C ARMEANU 196.000 t r a c t o a r e f a b r i c a t e in tij) d e c a b in ă , p e n tr u î m b u n ă ­ diu s e a f l ă v iit o r u l t r a c t o r
t ă ţ i r e a s is t e m u lu i d e a m o r t i ­ j u b i l i a r şi n ic i c e i n iţ ia le t?a
17 tip u ri. In a f a r a fa m i li i lo r
z a r e şi a a lt o r p ă r ţ i c o n s t r u c ­ p u r ta . V a fi un V 650, v a fi
I A R şi U, p e p o r ţ i le m i n e i
tiv e. T o t u l îm i a p a r e a stă z i un S 1 300 sau p o a t e U 500 —
V ______________ ____________ d in B r a ş o v au ieşit t r a c t o a r e c l a r în p e r s o a n a Iul U 650 — nn nou lip m e n it să r ă s p u n d ă
196 001 D e a c e e a m ă m ă r g i ­ a lt o r c c r i n f c a l e a g r i c u l t u r ii ?
n e s c să -i a d r e s e z o m u lu i d c In tot cazu l, a p a r iţ i a t r a c t o ­
la v o la n o î n t r e b a r e d e c i r ­ ru lu i cu n u m ă r u l 200.000 e s te
c u m s t a n ţ ă : a ş t e p t a t ă cu emofte... „Auloservlcc*' Deva. Mecanicii auto Emil Martin şi Petru Mezel execută reglarea Irînelor
— M e r g e ? T. CAT1NCESCU unui autovehicul cu ajutorul aparatului de verificat frine. Foto : V. GNOIU
— A d m i r a b i l. Mici n u s-a r
p u t e a a ltfe l, la c e l 65 d e c a i
p u t e r e d e c a r e d is p u n e . E o
m a ş in ă cu s e r v o d i r e c ţ i e şi vire Ia organizarea unor aerl seala, şl, tn ultimă Instanţă tult el ? C e trebuie sâ < - -
trei p r iz e p e n t r u e n e r g i a h i ­ la care se pot întîlni tineri in­ sâ eşueze ceea ce Iniţiem. nâ? Se va putea servi o
d r a u l i c ă . D is p u n e d e o g a m ă diferent de grodul de pregă­ tare. băutură ? Tinerii »r
Am subliniat acest fapt por­
d e 10 v ite z e , p u ţ in d a s t f e l să tire şl de preferinţe : seri ale nind şi de la ideea câ în ur­ dansa, ori vor sta toţi la
în a in t e z e cu 2,8 k m p c oră, poeziei de dragoste, carnava­
de recitatori, interpreţi dra­ ma consultărilor, sondării o­ se 7 Cum sâ facem o am v i­
a ş a c u m se m iş c ă a ic i In u zi­ matici şl Instrumentişti care luri etc. piniei tinerilor, organizaţia ţă plăcută? In legă tur. .
nă, d a r sâ şl a l e r g e cu a p r o a ­ au început sâ-şt pună în va­ Consultarea părerilor unui U.T.C. poate fl pusă fn situa­ „fizionomia" clubului-bar
p e 27 k m a tu n c i c ln d e s t e n e ­ loare înclinaţiile tocmai la ac­ mare număr de tineri asupra ţia 9ă întreprindă cevo nou. cerut părerea celor can- * i
ţiunile pe care le-am între­ făcut propunerea, precui
v o ie . conţinutului şl formei tuturor Se pune problema ; cum pro­
prins. altora. Treptat am con? r e :
U 650 e s t e i n t r - a d e v ă r o m a - dorinţa tinerilor şl am t .
Tot prin aceste anchete şi
sondaje am desprins ideea la înfăptuirea ei. Aşa a
foarte valoroasă câ ceea ce naştere club-barul de la H une­
AfLUENT* DE întreprindem trebuie diferen­ doara. Aici vin în fiecare
ţiat cu multă atenţie, pentru Joi, sîmbâtâ şi duminică -
rechi, perechi de tineri îmhrâ-
CUMPĂRĂTORI câ, în ciuda caracterului do­ caţl în ţinută elegantă i
minant siderurgic al munici­
piului nostru, aici întîlnim ti­ distrează bine.
er
Hvident că toate aceste;
Şi !n acest sezon, maga­ neri de ocupaţii, aspiraţii şi organizaţiei U.T.C. multă p -
zinul „Electronica* din Hu­ gusturi foarte variate, câ a­ cepere. dorinţă dc a răspunde
nedoara cunoaşte o mare vem tineri ce ae înşiră pe o
afluenţă de cumpărători. largă scară din punctul dc prin fapte cerinţelor rid •
de tineri. Muncind astfel
Ca urmare a bunei aprovi­ vedere al instruirii educative
zionări cu mărfurile soli­ >i etice De aici ideea câ este ganizaţia U.T.C. a municip i-
lu Hunedoara a obţinut n ‘ il-
citate. do la începutul a- foarte greu de pregătit un tate bune. Mi se pare c, u­
uului şi pînâ acum s-au program care sâ satisfacă în acţiunilor de educaţie şl re- nul din aceste rezultate t -
vindut populaţiei 223 tele­ egală măsură cerinţele şi gus­ crecre constituie pentru orga­ cedează ea Intr-o astfel de si­ faptul că acţiunile noastv .
vizoare, 145 aparate de ra­ turile unei mase eterogene dc nizaţia noastră un mijloc im­ tuaţie * Comitetul U.T.C. al bucură de succes şi de ; te
dio, 140 maşini dc spălat, tineri. Astfel am ajuns la con­ portant de muncă. Ea are însă municipiului Hunedoara a tre­ cierea tinerilor. Este sufi e*t
500 de candelabre şi veioze, cluzia câ pregătirea acţiuni­ o altă latură. A doua latu­ cut în mai multe rinduri prin să spun că astăzi nu este , »
precum şi alte numeroase lor trebuie sâ ţină seama de ră ne priveşte pe noi, organi­ această experienţă. Voi da nu­ uşor pentru toţi tinerii H ue-
mai un exemplu. In toamno
aparate electrotehnice. arenstâ varietate. Ca urmare, zatorii. sub forma exigenţei anului tiecut un grup de ti­ ‘loarei sâ obţină o invi*-iîi»*
Cele patru vitrine şi ex­ i i m trecut la organizarea unor la aceste manifestări pe -are
poziţia interioară, proaspăt ■<cri pentru cadre didactice respectului pe care trebuie neri nc-a făcut propunerea să le organizăm, deşi ele au npn
amenajate, fac o bună şi penlm elevii din şcolile teh­ să-l avem faţă de tineri, sub înfiinţăm un club-bnr ol ti­ rit şi ca număr
reuşită reclamă bogăţiei dc nice. pentru laboranţi, pentru forma cerinţei de a întreprin­ neretului. Cerinţa fiind for­ Noi ne vom strădui ca în
sortimente ce se găsesc in ingineri şi tehnicieni. Tot aşa de acţiuni cu un bogat con­ mulată foarte vag, în primul viitor sâ privim cu toată ■
ţinut de idei şi de o ţinută eti­
magazin. I»e perioada amin­ s-a născut ideea creării unor că corespunzătoare Dacă nu moment nu ne-am putut for­ riozitatea problema orgai pâ-
ma o imagine destul de clară
Pentru ca în exploatare armătura locomotivei să se comporte bine. lui Gheorghe tită. ne-a spus tovarăşa cercuri dc artă plastică, de avem în vedere aceste amîn- despic ceea ce vrea să fie a­ ril timpului liber nl tine
Bâtrîna şi Teodor Cârămănuţă de îa Uzina R.M.R. Sîmeria nu le scapă nici o defec­ •Magdalena Raz. responsa­ muzică clasică, de limbi străi­ două laturile, dacă nu le fo­ cest club-bar. Ne-am pus tot in forme cît mai variate i
ţiune In timpul probării pe ştand. bilă, magazinul şi-a reali­ ne. <le dansuri moderne, de losim cu pricepere, cu iuţeli tructivc, interesante, ca
zat şi depăşit planul. radioamatori, fotografi, oero- genţă, riscăm sâ ne domine felul de întrebări : aici sc va mijloc important dc edu n r e
modellşti etc., ca şl cea cu prl- prezenta un program ? Dacă multilaterală a tineretului r n«.
monotonia, şablonismul. plicti­ se prezintă, cum trebuie alcâ- tru.