Page 85 - Drumul_socialismului_1968_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I

PRAGA 23 — Coresponden­ Partidului Comunist din Ceho­ Cehoslovacia, preşedintele R.S,
tul Agerpres. Eugen lonescu. slovacia, a participat Ia ma­ Cehoslovace, Otakar Simunek,
transmite : Vineri seara a pă­ nifestările prilejuite de sărbă­ membru al Prezidiului CC.
răsit Praga, îndreptîndu-se torirea celei de-a 20-a aniver­ al P.C. din Cehoslovacia. An­
spre patrie, delegaţia Partidu­ sări a victoriei oamenilor tonin Kapek, membru suple­
lui Comunist Român, con­ muncii din Cehoslovacia din ant al Prezidiului CC. al P C.
dusă de tovarăşul Nicolae februarie 1943. din Cehoslovacia, Pavel Hron,
Ccauşescu, secretar general al Din delegaţie au făcut parte preşedintele Comisiei Centra­
ANUL XX. NR. 4088 pagini 30 bani tovarăşii 11ie Verdeţ. membru le de Control şi Revizie a P.C.
SIMBATA 24 FEBRUARIE 1968 C.C. al P.C.R., care, la invi­ al Comitetului Executiv, al din Cehoslovacia, Vladimir
taţia Comitetului Centra) al Prezidiului Permanent al CC. Koucky. secretar al C C. al P.C.
al P.C.R.. Manea Mânescu, din Cehoslovacia, Vaclav Da-
membru supleant al Comite­
tului Executiv, secretar al C.C vid, ministrul afacerilor ex­
al P.C.R., şi Ion Obradovici. terne al RS. Cehoslovace, şi
ambasadorul Republicii So­ alte persoane oficiale.
cialiste România la Praga
La plecare, la gara centra­ Erau prezenţi membrii Am­
lă din Praga. delegaţia Parti­ basadei române la Praga.
economice dului Comunist Român a fost
condusă de tovarăşii Alexan-
der Dubcek. prim-secretar al
C.C. al P.C. din Cehoslovacia. Alte relatări despre fes­
lea spre mai bine a fost barată Antonin Novotny, membru dl tivităţile de la Progo, in
de procentul mare de produse Prezidiului C.C. al P.C. din pogino a IV-a.
de calitatea a Il^a In prima
lună a anului ele au reprezen­
tat 20 la sută. Dacă turnăto­
Nu poţi parcurge repede un de pildă, iniţial s-a ştiut că ria de lingotiere se încadra
drum dacă nu îl cunoşti bine, planul aferent secţiei a fost in limitele admise, putea avea
dacă nu vezi cu claritate o­ depăşit, cu cea 300 tone. Du­ un aport favorabil la venitu­ Adunări de constituire a unor
biectivele pe care trebuie să ie pă ajustările făcute, secţia a rile întreprinderii de peste
atingi Acest adevăr axiomatic rămas cu o depăşire doar de 100.000 lei
se verifică în multe privinţe şi 150 tone. Explicaţia acestei va­ Pentru eliminarea acestor
in cadrul colectivului T?>,în?i riaţii cu o asemenea amplitu­ deficienţe, pentru a face efor­ comitete orăşeneşti de partid
Victoria" din C'âlan. Su-cesclr? dine trebuie căutată in cifra tul propriu mai rodnic, condu­
'■bţinute in prima lună a anu­ mare de rebuturi In luna ia­ cerea uzinei a preconizat un Potrivit hotărlrilor adopta­ Prin vot descins au fost a­
lui — realizarea si depăşirea nuarie rebutul a reprezenta! ansamblu de măsuri ru ca­ te de plenara Comitetului lese organele provizorii de
tuiuror indîralorilor de plan — 186 mii de lei. racter tehnico-organizatoric. Central al Partidului Comu­ conducere ale organizaţiilor
sini o dovadă în avcsi. sens. Aeraşiâ ..realizare" a afec­ Printre ele se numără : orga­ nist Român din 14 februarie orăşeneşti d? partid Haţeg.
C;t depăşiri însemnate se pre­ tat nn numai activitatea sec­ nizarea mai raţională a fluxu­ a.e., cu privire la aplicarea pe Brad şi Orâştie. Au fost aleşi
zintă oolei.-t.ivcle secţiilor şi în ţiei oi şi a întregului colectiv: lui tehnologic la turnătoria de linie de partid a măsurilor ce tovarăşii : la Haţeg — Nîeo-
prima jumătate a lunii februa­ rebuturile de aici au repre­ lingotiere din care va rezulta decurg din desfiinţarea regiu­ fae Zamora secretar. Ion Puş­
rie : la fontă cu 220 tone, la zentat peste 70 la sută din tot un spor de producţie de 2.000 nilor şi raioanelor ca unităţi caşii, locţiitor al secretarului j
cors brichete cu ÎI68 tone. la ceea re a fost respins de la re­ lone produse şi 400.000 let e- adminislrutiv-ieritorioie. în zi­ la Brad — ton Cosma, secre­
semieocs cu 165 tone ele. Grija cepţie. Tn prima jumătate din rononui la preţul de cost; prin lele de 20, 21 şi 22 februarie tar. ştefan Şcrhan, locţiitor al
pentru folosirea raţională a luna februarie lo capitolul de­ reducerea rebutului şi a pier­ au avut loc în toate raioanele secretarului. la Orâştie —
fondurilor materiale si băneşti păşiri s-a consemna:! cifra de derilor de metal la turnătorii de pe teritoriul judeţului Hu­ Ioan Păstrăv, secretar. Sabin
se concretizează în aceea că la 101 lone Oare cit va rămine se vor obţine alte 200 mii de nedoara plenare ale comitete­ llăe.şan, locţiitor al secreta­
indicatorul producţiei marfă din el ? Rebuturile vor dijmui lei: iar utili za rea raţională n Staţia de cercetări pentru securitate minieră din Petroşani. Aspect din laboratorul lor raionale de partid pentru rului.
vîndutâ şi încasată s-a obţ.inul din nou realizările ? parcului de locomotive şi va­ de aerai. încetarea activităţii. In cadrul adunărilor au luat
o depăşire de peste 848 000 de goane va aduce întreprinderii In zilele de 21. 22 şi 22 fe­ cuvîntul tovarăşii loachim
lei Producţia marfă vîndutâ şi încă fiOO mii lei. bruarie au fost organizate a- Moca. Ion Lungu, Ioan Sîrbu.
încasată a fost diminuată şi
Discuţiile avu!e cu unii mun­ din cauză râ la uncie locuri Tn atenţia conducerii uzinei dunâri ale activului de partid Vorbitorii au subliniat însem­
citori, ingineri, economişti şi al­ de muncă există discrepanţă slau şi alte probleme cu ca- în oraşele Haţeg. Brad şi O- nătatea măsurilor privind îm­
te cadre de conducere au sub­ între realizările fizico şi cele rader tehnico organizatoric. râştîe. în cadrul cărora s-au bunătăţirea organizării admi-
liniat existenta unor rezerve, valorice. Astfel, turnătoria Important este ca eie să prin­ O frumoasă tradiţie, constituit comitetele orăşeneşti nistrativ-tohtoriale a ţârii pen­
a unor posibilităţi care nu au de lingoticre a realizat, planul dă viaţă la timp, să se in1e- specifica începutului pri­ de partid. tru progresul continuu şi mul­
tilateral al societăţii nonslre.
fost suficient de bine fructifi­ fizic pe luna ianuarie în pro­ greze organic în pulsul coti­ măverii, mărţişorul, pare La adunările activului de oprindu-se îndeosebi asupra
dian al uzinei.
cate. Ne vom referi Ia cîieva porţie de 104,2 la sută, iar cel va­ să fie tot mai bogata şi partid au participat membri sarcinilor importante ce revin
al biroului Comitetului jude­
din ele. La turnătoria veche, loric de 100,94 la sută. Aid. ca- A. NAGY îndrăgită. Micile figurine, ţean Hunedoara al P.C.R. Au organelor şi organizaţiilor de
astăzi confecţionate la
scară industrială, se dă­ luat parte tovarăşii : loachim partid, de stat. economice şi
ruiesc cu regularitate la Moga, prim-secretar al Comi­ obşteşti în actuala etapă a de­
săvârşirii construcţiei
socia­
fiecare 1 martie celor tetului judeţean Hunedoara al liste. In numele Comitetului
dragi, apropiaţi, colegilor. P.C.R., preşedintele Consiliu­ judeţean Hunedoara al P.C.R..
Simbol al primăverii, lui popular judeţean. Ia Haţeg. vorbitorii au urat comitetelor
A 4.000-a tonă dele, este şi simbol al u­ H u n e d o a r e i, la v irsta î m p l i ­ ză u l t i m a c a r t e a p ă r u t ă d e s ­ Ion Lungu. secretar al Comi­ orăşeneşti de partid Haţeg.
mărţişorul. în diverse mo­
V e n it în „c e t a t e a d e fo c " a
tetului judeţean de partid, la
p r e f o l o s i r e a
o x ig e n u l u i la
nor simţăminte ce le nu­ n irilor, in a n ii c in d c o m b i ­ c u p l o a r e l e M artin . Orâştie, Ioan Sîrbu, şeful sec­ Brad şi Orâştie succes de­
trim faţă de cei ce ne în­ n a tu l s e g ă s e a la p r im ii p aşi, D e la a d u n a r e a m p l e c a t ţiei de propagandă şi agitaţie plin în înfăptuirea sarcinilor
de otel peste conjoară. Prin fiecare me­ O p r iţ a A v r a m a c u n o s c u t î m p r e u n ă p e p l a t f o r m ă . C u p ­ a Comitetului judeţean de stau în faţă. răspundere ce le
mari şi de
partid, la Brad.
dalion. cu semnificaţia lui,
ii dorim celui căruia î d u p ă o s c u r t ă p e r i o a d ă s a ­ t o a r e l e n e - a u i n t im p in a t cu
t is fa c ţii p e c a r e le î n c e a r c ă
r ă s u f l a r e a
f i e r b i n l e .
P in ă
l-am dăruit, viaţa lungă, n u m a i c e i h a r n ic i, c e i c a r e a m a ju n s la c u p t o r u l nr. 8
plan succes, noroc, fericire, iu- s-a u d e d i c a i cu p a s i u n e p r o ­ u n d e lu c r e a z ă O p rişa , a m Constituirea Direcţiei judeţene
fesiunii. a le s e . s t r ă b ă t u t u n s p a ţiu p u n c t a t
Cu c i t e v a z ile în u r m ă , e ­ d e i n c a n d e s c e n ţ ă p e m a i
Lingă focii 1 nestins al c h i p a sa a p r im it D ip l o m a m u lte su te d e m e tr i, a m a ş ­ pentru problemele de muncă şi
d e f r u n t a ş ă in î n t r e c e r e a s o ­ t e p ta t t r e c e r e a v a g o a n e l o r
ruptoarelor htmcdorene, o- Un c ia listă p e a n u l 1967, ia r el, c a r e a d u c f ie r u l v e c h i p in ă
(elarii consemnează în fie­ p e n t r u a c i n c e a o a r ă in sig n a în f a ţ a c u p t o a r e l o r şi am ocrotire socială şi a Comitetu­
care zi noi sporuri de pro­ d e fru n ta ş . A c e a s t ă d i s t i n c ­ t r e c u t p e lin g ă o a l e l e î n c ă r ­
ducţie. Cea mai tecenlă salut primăverii ţie v e n e a la p u ţin ă v r e m e c a t e c u p e s t e 200 to n e d e
d u p ă cc O p risa A v r a m p r i­ f o n t ă p e c a r e le v o r în g h iţi
realizare a lor se referă Ia lui provizoriu al Uniunii judeţene
m is e titlu l d e „ C el m a i b u n m a r i l e a g r e g a t e .
elaborarea celei de a 4000-a o f e l a r a l a n u lu i 1967". In t im p u l d is c u ţ ie i O p risa
tonă de oţel peste prevede­ Mărţişorul In a d u n a r e a a c e e a , O p r i­ A v r a m c o n tin u a să p r i v e a s ­
rile planului de la începu­ s e v e n is e d ir e c t d e la c u p ­ c ă s p r e a p a r a t e l e d e m ă s u ­ cooperativelor de consum
tul anului şi pînă in pre­ tor. II p r i v e a m a te n t c u m ră şi c o n tro l. C e r c e t a înde­
î n c e r c a s ă -şi a s c u n d ă e m o ­ lung f l ă c ă r i l e c a r e iz b e a u
zent.
ţiile Cu d e g e t e l e a s p r e în ­ u şile c u p to r u lu i A m în ţ e le s In oraşul Deva a avut loc toriul judeţului. organizarea
Succesul este urmarea fi­ c e r c a să şteargă s tr o p ii m ic i c ă s o s is e m o m e n t u l e l a b o r ă ­ ieri adunarea de constituire a odihnei oamenilor muncii şi
bire Sînt sentimente ale
rească a măsurilor luate d e m e t a l d e p e stic la a l b a s ­ rii. F i e c a r e o m d in e c h i p ă Direcţiei judeţene pentru pro­ înfăptuirea asistenţei sociale
unui popor generos, prie­ s e a f l a la p o stu l s ta b ilit. In
pentru prevenirea abateri­ tenos. iubitor de tot ce e tră a o c h e l a r i l o r cu c a r e p r i ­ f a ţ a c u p to r u lu i a ş t e p t a u d o u ă blemele de muncă şi ocroti­ şi de asigurări.
v e ş t e p in ă in ad in c.u l c u p ­
lor de ordin tehnologic, în­ faimos şi fericit. Bucuria toru lu i, o a l e cu g u r ile d e s c h i s e a - re socială. La adunare au par­
Lungu,
ticipat tovarăşii Ion
cadrarea fiecărui schimb, de o gratula pe cineva d i n c secretar al Comitetului jude­ La Deva a avut loc. în ziua
cu ocazia venim primăve­ . O p rişa A v r a m l u c r e a z ă
brigadă şi echipă in pro­ M o m e n t u l s t r ă p u n g e r ii ţean Hunedoara al P.C.R.. de 22 februarie ac., adunarea
rii are o semnificoţie pro­ la o ţ e l ă r i i l e C o m b in a t u lu i s i­
gramele sortimentale zilni­ fundă. Cind totul renaşte, d e r u r g i c H u n e d o a r a d e a - c u p to r u lu i nu p o a l e fi d e s ­ Lucian Berccanu şi Gheorghc de constituire a Comitetului
cris. S e o b s e r v ă d o a r o fla ­
ce. înlăturarea „suprapune­ cind oerul proospăt al proa.pe 20 d c an i. C e l e m a i c ă r ă d e un roşu în c h is, u r ­ Uumitrică. inspectori generali provizoriu al Uniunii judeţe­
ne a cooperativelor de
con­
rilor'* de cuptoare şi a cau­ primu'ui anotimp învăluie d e p l i n e s a t is fa c ţ ii l e - a c u ­ m a t ă d c şu v o iu l d e o ţ e l c a r e şefi din Ministerul Muncii, lu­ sum. La adunare au participat
crători din domeniul protecţiei
n o sc u t la n o n a o f e l ă r i e M a r ­
zelor rare duceau la întir- natura inlr-o plăcută re­ c a d e a i d o m a u n e i c a s c a d e . muncii, prevederilor sociale şi tovarăşii Traian Barhu. acti­
verie. omul simte nevoia tin. Cu 10 a n i in u r m ă , e c h i ­ vist al Comitetului judeţean
zierea oalelor şi nnsamble- unei împărtăşiri generale pa lui s-a n u m ă r a t p r in t r e C a lm , cu o p r e c i z i e u i m i t o a ­ recrutării şi repartizării foiţe­ de partid. Lazăr Davidovicî.
lor de muncă de pe cuprinsul
lor de turnare a ocestei bucurii şi cin­ c e l e c a r e a u p o rn it c u p to r u l re, p r i m - t o p i t o r u l O p r iş a A - judeţului. director general în Centroeoop.
u r a m s u p r a v e g h e a z ă şi c o n ­
De reţinut că in această steşte evenimentul ca ato- nr 1 d e m a r e c a p a c i t a t e , a l d u c e t o r e n tu l a c e s t a d e foc In funcţia de director al Di­ In cadrul adunării au fost
perioadă, la cuptorul nr. 7 ie. dăruind „trifoiul în pa­ o t e l ă r î e i nr. 2. A u r m a t a ­ cu s ig u r a n ţ a cu c a r e o f a c e recţiei judeţene pentru pro­ aleşi prin vot deschis mem­
tru foi" cu mult înointe co p oi o a lt ă t r e a p t ă u r c a t ă cu
din cadrul O.S.M. 2. unde el să năpădească cimpul. c in s te şi d e m n i t a t e . Î m p r e u n ă d e a p r o a p e 20 d c ani. blemele dc muncă şi ocrotire brii Comitetului provizoriu al
In c l ip e le a c e l e a d e s u p r e ­
se experimentează tehnolo­ De Io an Io an, fiodi- cu to p ito rii din e c h i p a sa a m ă î n c o r d a r e t o p it o r i i t lu ­ socială a fost numit tovarăşul Luminii judeţene a cooperati­
lelea Li viu.
gia nr. H. s-an elaborat li­ ţio se amplifică. An de e l a b o r a t t>rima ş a r jă la c u p ­ m in a ţ i d e i n c a n d e s c e n ţ a Luînd cuvîntul în cadrul n- velor de consum, precum şi
membru comisiei de cenzori.
nele şarje şi cu o durată an e nevoie de mni mul­ to ru l d e *00 t o n e, p r i m u l d e m e t a lu lu i, p a r n işte sta tu i Au fost aleşi tovarăşii : Fran-
te mârţişoare. Acestea o- a c e a s t ă c n p n c ita te d in ţară. dunării. tovarăşul Ion l.uneu
intre 5 ore şi 15 minute şi por tot mai repede in co- Acum., O p r is a .4uram a r e E ste un. s p e c t a c o l u n ic, m o i s-a referit la sarcinile c e revin cisc Gaşpar — preşedinte,
8 ore. Din rapoartele zilnice moiţ cu mult înaintea lui 44 d e ani. A fo s t d e c o r a t cu cu s e a m ă a ic i p e p l a t f o r m a noii direcţiei nou constituite în lu­ Ioan Haţegan şi Nicolae Forro
— vicepreşedinţi. Nicolae Pie­
oţelărx i M a r tin d in C o m b i ­
ale conducerilor celor trei 1 martie De mult deja, M ed alia, şi O r d in u l M u n cii. n a tu l s i d e r u r g ic l î u n e d o a r a . mina documentelor Conferin­ sa — secretar Glieorghe Jibo-
ou apărut în magazine, C e l m a i b u n o ţ e l a r a l a n u ­ ţei Naţionale a partidului gu
oţelârii hunedorene. pot fi P en tr u c ă n u m a i a ic i se e­
pnn pieţe, în puncte dens lui 1067 îşi î m p a r t e t im p u l privire la organizarea achm- teanu — preşedintele comisiei
reţinute numele multor to- circulate ofe oraşelor, măr- in tre u z in ă şi f a m i li e . $ i-a l a b o r e a z ă ş a r j e d e 400 d e nistrativ-teritonalâ a ţârii. de cenzori.
pitori şi prim-topitori vred­ lişoorele Milioane de c o n s tr u it in o r a ş u l nou o ton e, f o l o s i n d u - s e i e l m o l o g i a Vorbitorul a reliefat preocu­
nici ca Enache Constantin, mici medolioane. în cele c a s ă d e c a r e e s t e fo a r t e m în - d e in s u lt a r e a o x ig e n u l u i parea care trebuie să existe
p rin lan ce.
Ioan Drăghin, Bulgaru moi diverse modele, in eu- d r u C e l m a i tin ă r lo c a t a r $ i in a c e s t ta b lo u d e m u n ­ clin partea aceste; direcţii
rind vor fi prinse Io rever. e s t e fitul săti, D orcl, e l e v in pentru rezolvarea operativă a
Toma şl alţii. Salutăm astfel primăvara c la s a a Il-a . M ă r tu r is e ş t e că in ten să , t o p ito r ii p r e d o ­ problemelor privind asigura­
care vine. c ă - l p a s i o n e a z ă lit e r a t u r a m in ă în tr e g u l p eisa j. rea protecţiei muncii, aplica­ de
I. MANEA rea în practică a legii pensii­
S. GORUN
t e h n ic ă . In p r e z e n t , stu d ia - MIRCEA NEAGU lor. recrutarea şi repartiza­
---- -------- -------------------------J rea forţei de muncă pe teri­ unor
roane de fiori la
merciolă, in complexe noi, mo­ de hectare de parcuri şi spaţii
derne. vor sto Io dispoziţia cum­ verzi, cu mii de pomi şi arbuşti monumentul osta­
părătorilor Deservirea popu­ ornamentali, vor fi locuri de a­
laţiei prin cooperoţio meşteşu­ grement şi destindere pentru şilor sovietici
gărească se va desfăşura în locuitorii „Jării cărbunelui".
trei complexe cu 2 700 mp su­ Am înşirat door cîtevo dintre
Copitolă a cărbunelui româ­ 264.921 m? suprafaţă locuibi­ pămînt. O legătură intre po- prafaţă. Două cinematografe cele moi reprezentative obiec­ Cu prilejul celei de-a 50-a
nesc. Valea Jiului s-a păstrat lă De soţul de mineri moi sî nţ mint şi ospiraţn înalte Din noi la Petroşani şi Vulcan vor tive ole cincinalului, ilustrare aniversări a forţelor armate
în statornicio depresiunii, în­ legate doar omintinle şi eter­ oceostă simbioză s-o născut veni în întimpinorea spectato­ vie a prevederilor Congresului sovietice, la Deva a avut loc
tre cele două ape de la core-şi na explootare o cărbunelui ceea ce vedem astăzi pe harta rilor, oferindu-le condiţii supe­ ol IXIea al partidului. Aceste ien solemnitatea depunerii u­
trage numele, neclintită In Dezvoltarea demografică a judeţului Hunedoara : munici­ edificii ole soclolismului sînt nor coroane de flori la monu­
veacuri — Petroşani, Trecut. Văii Jiului este doar o conse­ piul Petroşani, cu cmci oraşe rioare de vizionare. Moderni­ doar preludiul viitoarelor „trep­ mentul ostaşilor sovietici că­
Prezent. Viitor. Timpul învăluie cinţă. însă reprezentativă. O­ Oraşe core în următorii doi ani zări de drumuri şi poduri în­ te" pe care urcă necontenit zuţi pe aceste meleaguri in
in toate fazele sale aşezarea mului i se dotorează toole ce­ lupta împotriva armatelor hi-
cu subterane de abanos. înde­ lelalte „trepte" ale municipiu­ A tleriste cotropitoare.
letnicire strămoşească, mine­ lui. Oamenii slnt aceia care La solemnitate au luat parte
ritul o făcut dintr-un sot un în două decenii, ani ai Repu­ reprezentanţi ai organelor de
nume. o notorietate în materie, blicii. sub îndrumarea partidu­ stat judeţene şt locale, ofiţeri
o cumpănă a vieţii. In braţele lui. air făurit ceea ce putem din forţele armate române.
ei bolanseoză întuneric şi lu­ vedea ocum, pe harta nouă
mină. tone şi kilowaţi, cătune o ţăni. înconjurată cu linie
şi oraşe, trocul şi maşina de punctată, municipiul minerilor. vor creşte cu aproape cinci tra şi extravilane, însumind zeci minerii. Ele ne permit să scru­
tăiat, trecut şi viitor. Munici­ Minerii au făcut din mnseno mii de apartamente şi... de kilometri, vor do un aspect tăm viitorul spre ceeo ce vom
piul Petroşoni. O istorie zbu- lor geneza celorlalte», întilnit? Liceul industrial minier vo modern localităţilor, creînd un vedea în 1980 pe oceste melea­ Şedinţa cenaclului
eiumotâ a mineritului. O evo­ acum Dar cel mai apropiat romi în folosinţă un nou com­ peisaj urbanistic nou pe faţa guri. Spicuim din măreţul plan
luţie o civilîzoţiei. ortac ol minerului este con­ plex de clădiri (2 0 săli de cla­ Văii Jiului. „RITMURI1*
să. conţină, cămin, club, săli
In 1818 satul Petroşani nu­ structorul. Tovarăşi de muncă, de sport). Pentru cei peste 1.600 In vederea creşterii parcului de perspectivă : oproope 12.000
măra 233 de locuitori. Intr-un în med" diferite, făuresc ace­ de studenţi ai Institutului de outo, proprietate personală, apartamente in Urieani, Lu­ Şedin|a pe luna februarie
secol şi jumătate populaţia ve­ laşi edificiu : Valea Jiului •— mine va funcţiona o nouă can­ două complexe autoservice peni. Vulcon, Petroşonî, Petrilo. a cenaclului judeţean de
chii localităţi a crescut de o- o „torâ” a civilizaţiei contem­ tino cu 900 de locuri. Fiii moi vor fi construite pe teritoriul amplasate în noi mîcroraioa- artă „Ritmuri" are loc dumi­
proape 150 de ori. Cele 40—50 porane Pe măsură ce unul îm­ mici oi Văii Jiului vor benefi­ municipiului Alimentări cu apă nică, 25 februarie, orele 10,
de cose existente pe vremea pinge abatajul spre inima pă- cia de două grădiniţe noi, uno şi conolizări în valoare de a­ N. STANCIU la sediul redacţiei ziarului
oceea ou evoluat in sute de mîntuluî. celălalt, pe verticală, proape 40 milioone lei, vor ri­ „Drumul socialismului". Vor
la Petroşani şi una la Lupeni. citi poezie Traian Filimon, Eu­
clădiri şi blocuri supraetajate ridică spre soare oşezărl noi, In PeteiJo, Vulcon Lupeni o- dica gradul de salubrizare al Cărbunele scos Ia lumina zilei de minerii din Ţe- gen Evu şî Augustin Jula, cu
care totalizează în prezent moderne, plontote în ocelaşi proape 5.200 mp suprofaţă co- localităţilor. Suprafeţe de zeci r m m KJMi HŞf, bea este transportat cu mijloace rapide Ia locul de încur­ un referat semnal de Con­
care în vagoane.
stantin Gheorghe Naîdin.