Page 86 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 86
Sîmbâlo 24 februarie 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI
2
f i OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0 0 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o
5 2 o
A O o
Prin laminor îi tragem linii fine o
printre alte chipuri sâ îi stea moi bine. o
o
Cu gingoşie-l şlefuim urcîndu-1 câtre zare o
o
i t f € sâ creoscâ-n ochii lumii, mai mare, tot â
o
mai mare. o
Din umeri arzâtori să-i facem trepte, o
o
Am sâpot profilul ţârii-n stincâ, din braţele întinse, drumuri drepte o
dar mai avem de sâpot incâ, . şi sâ se-aprindâ-n ochii noştri bucuria, o
o
La chipul ei lucrăm curgîndu-ne prin vene cinci vedem urcind spre 'nalturi România ! o
o
soare Am sâpat profilul ţârii-n stincâ, â
o
şi *1 dâltuim mai aprig, mai înalt, sâ zboare. dar moi avem de sâpot incâ... o
II modelam în cîntecul de miine o
o
şi-l creştem în cuptoarele de pline. MARIN STAN o
_ o
$ o
o ocooooooooooooooooooooooooooooooooooooooocooocoaooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
popor : „Bnba-i calul dracu chii închişi. $i acest tablou lor dinele, ciinele rupe lanţul Stejari peste
lui". cuprinde elemente din basm P ă d u r a r u l şi sare pîrleazul —
In registrul al doilea sînt amintind de „Soacra cu trei glonţ in urmo stâpinutui ;
prezentaşi „Desfrînnţii si des- nurori". oh, de Io râscrucea cizmelor de cauciuc
frinatclc, tîlharii, fermecătoa Scenele prezentate conţin timp
rele şi descîntătoarele si luă- multe elemente de folclor, dar De cum se crapâ de ziuă, cu proaspâta urmâ de iepure
toarele laptelui14. Şi de data a- redau realităţi locale, mai rar cu puşca pe umăr, pare câ nu mai are copât pâmîntul
ceasLa Inlilnîm elemente lc- întîlnite în altă parte sau poa de-atita amar de alergâturâ...
gate de eresuri şi superstiţii te chiar nemaiîntîlnite. Cu si el deapânâ poteca spre pâduri Suveică a trecerii noastre
populare. Toţi sînt legaţi gră guranţă că artistul popular se sâ apere sâlbâtâcia Tirzîu, cind noaptea şi-oprînde-n desiş licuricii In pojarul din muguri,
madă de un drac cu numele va fi inspirat într-o oarecare de Invazia domesticului. In frunze, in flori,
„Ruja4*, care ii îmboldeşte cu măsura şi din scena judecăţii şi somnul frâmintâ coca puterii de miine, Urmele paşilor lasâ în timp
furca de fier. de apoi. de la Guiosada, mai se-ntoorce şi pâdurarul acasâ. Strâdaniî de câutâtori.
veche. In lipsa lui,
E rîndul „Hiraclor şi Juraţi pridvorul casei se adînceşte-n putregai
lor care fac judecată strimbă44. Ceea ce constituie însă origi Acum, cizmele lui sînt bolovani de pâmînt, Râşinâ ce-n zori se revarsâ
oara, animal pur. apare şi în Şi pe aceştia, un drac, numit nalitatea zugrăvelii de la Al mai mult hainele — scoarţâ crâpatâ — d umblet In trunchiul ce-odunâ
Din glod râdâcini,
„judecata din urmă'4 la Vo- ,.loţa“ (nume foarte des întîl- maş-Sâlişte, este în cu primul g ies şerpii veninoşi din scorburi şi vint, Fîre ţesute din straiele timpului,
totul
rînd
caracterul ei
roncţ. ncrestiluind nici o par nlt prin partea locului), îi du laic, puternica inspiraţie fol şi se-ncolâcesc de picioarele caprelor, Stejari core ard in lumini.
te din trupurile oamenilor sfi- ce cu iouba. în timp ce alt clorică. realismul, veridicita şi le sug laptele dulce din ţiţe şi cosa se umple de-o dotâ de duhul pâdurii
şiaţi, aşa cum apar alte ani drac, „Deivlie" ii ţine legaţi. de porcâ chiar birnele ei Vegheaţi ca zilele sâ nu se succeadâ
Una din cele mai râs.pîridite male Această semnificaţie o Registrul de Jos prezintă pe tea şi maî ales nota pur loca de zbiarâ iezii flâmînzi s-au prefâcut in arbori cu frunze. Ca norii nescuturoţi
scene, pe care o întâlnim în are şi prezenţa ei a ici „Omul care doarme duminica lă Astfel de trăsături nu pu câtre ugerul norilor albi. In miez de anotimp.
pictura multor bisenci-moiui- Scena cea mai interesantă dimineaţa44, vegheat de‘ doi teau să fie proprii decît unui Ostaşii minutelor rotunjite in mers
mente istorice de la noi, este este cea care reprezintă mun draci. „Cifu4* şi „Pufu44, (tot îndrăzneţ meşter din partea Ciorile carâ in graba surcele şi cîiţi Numai câ-n dosul ferestrei Râmîn făclii peste timp.
scena ,,judecăţii de apoi44 cu cile iadului. Ea se găseşte pe porecle de prin partea locului). locului, un fel de Păcală al se oprinde o flacără micâ,
.muncile iadului". Un interes peretele de vest. la dreapta in In sfirşit, este redată „Muierea Penelului, lutru şi spiritual. şi-nfundâ hornul AUREL PUSTAI
deosebit îl prezintă aceasta în trării, zugărvitâ pe un slrat somnoroasă şî lenioasă44, cu stidindu-şi ochii în ghilotina dorinţei semn câ multe milenii s-ou scurs
frescele de la Voroneţ, neîn de ghips, aplicat peste căptu pârul neîngrijit, lorcind cu o- Prof BENJAMIN BAS A U de-aşi vedea mai repede puii... din vremuri încoace...
trecute, în primul rînd prin şeala de scindurâ Preludiul! nr. 15
vechimea lor, dar şi prin stră Scena este dispusă în trei re CONSTANTIN GHEORGHE NAID1N
lucirea artistică. gistre C2ie sugerează, oare
Pretutindeni, însă, se obser cum. o trecere de sus în jos,
vă că artiştii zugravi au trecut de pe pâmînt la iad, de la ac
peste concepţia religioasă, ie tivitatea febrilă de pe pâmînt, Chopin
şind din tiparul canoanelor la somnul şi întunericul infer Revelaţie
dogmatice, respectînd doar nal. Lipsesc figurile de sfinţi.
ideea, tematica, în timp ce Pentru dansul Iul P B.
Oamenii sînt prezentaţi în-
maniera şi concepţia realiza tr-un mod caraghios, ilariant, Hangiţă cu ochi verzi
toare aparţin unui alt spirit, comic, aproape grotesc. mai toarnâ-mi in cupâ Flori olbe, anemonii, glicîne-albastre, nuferi...
realist, laic, legat de redarea Figurile umane sînt stoarse Havuzuri poleite de-o graţie purtatâ
cît mai veridică a lumii dc de propriile lor păcate, con nectar de fioore-amorâ prin mari oglinzi de boturi
aici, nu a „celeilalte lumi". Ra form zicalei : „Cine face, lui — floare cu mirosnâ rorâ — in horbotâ spumoasâ şi-n crinolinâ motâ.
portat la aceasta, nu este o an îşi face44. sâ-mi tulbur sîngele gros... Avint suit din pole înfiorâri nocturne
tinomie că imaginaţia popu cu smalţ de-opol lunatec şi miezul parfumat,
lară este cu atît mai puter Artistul popular a ştiut sâ spre-un paradis al nopţii, ol dragostei de aur
nică, cu cît este redat adevărul imprime personajelor trăsături Verde apos ascunsâ-n lunecarea din zborul nepătat...
atît de umane, de naturale. în
vieţii mai realist. e ochiul de peste inimă, In van pe cerul tainic se-ngrâmâdesc heralzii
cât acestea nu par deloc .cople furtunilor ce surpâ avinturile line,
Pâră îndoială că viziunea ar şite de groaza pedepsei, ci — iar cel ceţos in von se-nvolbureazâ tăriile ce sfarmâ
tistului, din punct de vedere asemeni eroilor din snoavele îmi rîde. extazul în suspine...
compoziţional şi pictural-colo- populare — par a spune cu o
ristic, inspirată de aspectele puternică notă de umor : Netulburat, plutirea se-ntoarnâ-n legânareo
locale tradiţionale, de concep „Cine face ca mine, ca mine Hangiţă cu ochî verzi şi coapse tari cu larg-volutâ calmâ, senină, mătăsoasă,
ţia şi filozofia populară ro să păţească'4. dâ-mi bardo din cui şi se cufundâ-n vraja de dincolo de marea
mânească, vădeşte mîna şi pe sâ sap o floare-n piatra porţii orcanelor cumplite, de core nu-i mai pasă.
nelul unor meşteri din popor, Nota cea mai interesantă es şi iar sâ-mi pui
localnici sau provenind din te, însă, introducerea unor e- sâ beau, Flori albe, anemonii, glicine-olbastre, nuterf...
centre cu bogată tradiţie de lcmente locale, prin atribuirea
..şcoală*', dar care îşi adap unor nume Şi porecle perso apoi sâ dau DAN CONSTANTINESCU
tează maniera specificului lo najelor, porecle adecvate a cu bordo-n soare
cestora. luate desigur din lu
cal. mea satului nostru, precum şl
Aşa se întîlnese multe mo- a unor elemente de basm. de sâ-i spintec miezul- — poarta veche — U n aâ ie iarcs
numente-bisericl hunedorene, snoavă, de satiră la adresa prinsâ-n fiare, şi pecete pe zăvorul singoiînri.
zugrăvite de meşteri din Ţara jecmănitorilor ţărănimii. In
Românească şi Moldova sau primul registru este redat Ochi verde din gînd, Era un dans albastru, fârâ trup,
localnici, ucenici ai acelora. Un dans subţire, unduind in ritmuri
Este cazul bisericilor de lemn ..Murariul care «a prea multă nu clipi câ doare.
vamă44. K prezentat gol, la gît
din Zarand. Dintre acestea, îi atîrnâ roata de moară şi cu Boare asprâ vreau Niciodatâ egale, niciodatâ
cea mai interesantă este bise pa cu care ia vama. In loc de îndeajuns de nesfirşite cum le dovedi.
rica din Almaş-Sâlişte, sat cu căciulă, pe cap arc coşul în peste flacâra din mine. Scrumit, câtre ruperea nopţii cu cearcân,
o veche şi bogată tradiţie fol care se toarnă grăunţele, eu S-o aţîţe şi mai tare, Va arde-n tingiri cu arome de mosc
clorică. Biserica este din lemn, vîrful în sus.
căptuşită în interior cu seîn- unde doorc. Albastrul dir urmâ, sub ploi — umed leagân
duri. Este construită la sfârşi In faţa lui. în partea .opusăl Nu te ştiu. Nu te cunosc.
tul secolului al XVIII-lea. Tur se află „Crîşmaru care mes
nul e construit în 1813, pristo tecă vimi cu apă şi vinde cu ION MACOVEI EUGEN EVU
lul din altar poartă data de vase prea mici44. El e legat de
1808 iar zugrăveala a fost fă miini şi într-o mînâ line li
cută in J819. tra. Pe amîndoi ii ţine de cea
Te o latură a pristolului es fă un drac. poteci11 „Căpita
te zugrăvită o căprioară pen nul Pot clici44.
tru care — în tradiţia locală —- In acelaşi plan esle redată
s-a făcut masa din altar, re- „Muierea cai c nu face prunci",
prc2entind ..Costul căprioa goală, cu faţa crispată, cu si
rei". Este interesantă prezen nii alienaţi, muşcaţi de cile un
ţa căprioarei în pictura bise şarpe, cu pîntecul slobozit
ricească Acest animal, care lângă ea se află „Vrăjitoarea
este considerat cel mai curat, care senate pe drncn şi-l tri
este prezent în multe din co mite in slujbă44. Aceasta este — L a i z v o r !!
lindele locale. In toate esle prezentată exact ca în basmele — L a iz v o r ! fo s t cu c a ii nu p ă ţ e a u n a ca S t ă t e a u s u b m ă r u l p e ju.m i-
vorba de vânătorul caic. la ru româneşti : umblă în patru la — L a izvo... asta. ii ţinea s ir iu s in h ă ţ u r i t a l e uscat. în tin ş i p e I a rb ă , o f -
gămintea cerbului, renunţă de be. călare pe ca e un drac, şi a r u n c a s e c u r e a d u p ă lup. t e p t i n d în t ă c e r e . L a f i e c a r r
o-l mai vîna. O variantă a co care o duce de hăţul din lanţ. E ra o zl g a l b e n ă , c a ld ă . A p a N ici N ic u la c nu şlic m in a c a ii; a d ă p a t m a i g ă s is e r ă , ascu ltă
lindei vânătorului spune fă ce-i uliinâ de gît. şi o bate cu s e c a s e s u b r ă d ă c i n i l e p o r u m ti lasă s l o b o z i şi m e r g c a b a p r in t r e f r u n z e l e d o r n i c e , c l t e
vânătorul ..a plecat la vină- biciul. Vrăjitoarea este numită b u lu i şi f r u n z e l e L roz n ca u , s in - b e le . C a lu -i m ittdru. ştie să un m ă r . d a r a c u m nu s e mr.<
tare. / sâ vâneze căprioare. / sugestiv „Cocoţi44. Ideea ne Ilustraţie de M. BÂTCA r i m a t e , a ş t e r n i n d u - s c p c jo s z b o a r e cu s c în t e l in c o p ite . z ă r e a n im ic .
căpioare n-a v â n a t.C â p r i- duce cu euulul la vorba din în c o ji su b ţiri, t r e m u r i n d p e s — N ic u la e , a u z i ? — Io a n e , f a c e m u n r ă m ă
te p l e z n i lu r i l e c ă s c a t e si a r s e — A u d . şag ?
a le p ă m in lu ln i. B u lu c u l ro ţii
— D ă - m i şi m ie un p ic h ă — F a c e m .
c r ă p a s e a s e a r ă şi s c ir ţiia a
ţu r ile. — D a c ă g ă s e ş t i un m ă r . ?(i
m a r n i c , n eu n s.
— Nu. las şi ţie h ă ţ u r i l e .
Cînd am ieşit din grajd se şlerglndu-şi mereu ochii cu început sâ se şteargă, dar tot lat. roşu. care îi încingea pin ea după ce se aşeză pe sacii — S t a l, N ic u la e , m a i în cet. — Ilai, m ă, un pic. I o n s ă r i in p i c io a r e . II a u
întunecase şi casa era plină (le- colţul basmalei. Mă gindii că se mai desluşesc : tenii falnic. clin car. Ţ in e a h ă ţ u r i l e lăsate. C a ii — P a r ă - ţ i b i n e c ă te las in z e a c u m se tot r o i e ş t e In j u
oameni veniţi la priveghi 'la dacă se pricepea aşa de bine ACI ODIHNEŞTE INTRU Tiu minte că urmind sfatu Am auzit, fără îndoială, dar p ă ş e a u tru d iţi, p lc z n in d u - ş i c ă r u ţă . ru l m ă r u l u i d a r nu s e u ita d v-
ta era culcat pe masă, îmbră !a vrăji, de ce nu-1 scăpase pe DOM NU rile şi pilda Şustâroaiei şi în nu puteam sâ-i răspund nimic c o a p s e l e cu c o z ile lo r g r o a s e , p ă cl „II p r o s t , nu g ă s e ş t e n ic i
cat in hainele de duminică, 'ala'.' Numai gura era şi de GHEORGHE HANE$ DE SUD demnata de ghionturile ei, căci simţeam un nod de la î n n o d a t e la v irf. M u ş t e le z b u — N u -m i d a i ? un m ă r , sâ tot c o n t e p în ă c'f-
iar la cap îi ardeau două lu Snstâroaic ! Sigur că in cărţi STOGU i-am sărutat mina popii Isa- crimi care parcă mi se pusese ra u a lă t u r i d e ei. s e r o t e a u d e — N u -i d e tine. m ineaţ<V <. S c î n d e p ă r t a s e m u l t,
minări aşezate in sfeşnice scria cum l-ar fi putut scăpa. REPAUZAT IN 1930 NOV ia fârâ sâ îndrăznesc sâ-l pri in git. Cu ochii împăienjeniţi c i t e v a ori şi s e a ş e z a u in a c e N -a r c ro st să Ic pui cu N i i n t r a s e in m ă lă iş t e .
lungi şi afumate de lemn. a l>lr ea nu ştia citi. Şi la cărţi ZI 10 vesc in ochi. Dai ce mi-a spus am urmărit carul piuă a cotit laşi loc. fu r n ic a r . C o a d a stu c u la e . li c a lot-so. c ă p o s . C in d — L a s ă - t e m ă d c p a g u b ă , nu
duse de la biserică. Oamenii ore greu sâ ajungi... In cărţi Chiar a doua zi după în- mi-mi mai amintesc căci nu după pilcul de brazi din dun f o a s ă i z b e a iar. o zis u n a, sc p u n c - n d u tig ă şi g ă seş ti.
jucau cărţi şi ie plezneau pes de bună scamă puteai afla lo mormiularc. Şustârn.iui a vî.v ştiam de ce sâ mă minunez ga drumului, Am simţit atunci — P r r r ! P r r r ! C in e I e - a - n • nu -l m a i r ă slo rn i. a ş a ră m in e . — H ai r e p c d e - n c o a c e !
te spate m cii'pe împletite vâr tul. Dar acum şi eu am sâ ch11 toate lucrurile de care nu mai mult ; de briul lat şi ro «aşa. nu ştiu cum, ca şi cum v ă ţ a t sâ te tr în t e ş li a ş a - n co C ă n ici n - a r fi p r i e t e n cn el, — Nu.
tos. In odaie mirosea a tâmhc. râm în pe mina Şustâroniei şi avea nevoie din casa noastră, şu de cartea groasă ce c aven ceva frumos se sfîrşise. fârâ rupi ? S p e r i i c a ii d a - s v e c in i şi a r c c a ii ă ştia , — H ai c - a m g ă sit I
— 7
a sudoare şi n fum de tulim n-am sâ mai ajung niciodată iar pe cele rare îi puteau folo pe genunchi, de covoarele ele sâ ştiu sa spun c e anume era c e i m a i f r u m o ş i d e p c uliţă, şi — A dă-L aici.
prost şi dc luminări. M-ani la cărţile acelea. O privii pie- si le-a dus lu ea. Se înţelege — C ă d a c ă - i f u g ă r e s c nu p o a t e din tot satu l. — N u pot.
pe jos. de perdelele lungi, ci acel ceva. n i-i m a i d ă ta ta v e a c p u r u r c !
— D a c ă m in ţi, (ţf d a u d o u ă
ciucuri, ca odâjdiile. de la fe Si In aceeaşi clipă, odată cu — Nu Utg. sin i blîn zi. N ic tu a c Ic s c o a s e c ă p c s i r c l e Si n ici nu te iau in c ă r u ţ ă .
restre. suu de icoanele mari. lacrimile care au început şi-l lă s ă să s o a r b ă lin iştiţi d in
c u rame groase, aurite, de po să-mi curgă tăcute pe obraji, — Ce blin z l, m ă ? N - o r fu g it a p a n lb u s ir ă v i o r ic A d u l m e U n d e c.şii ?
pereţi. Apoi ştiu câ popa m-a am auzit şi glasul nanei Ro cu ta ta p e s t e m ir iş ti ş i-o r r ă s cau cu n ă r ile r ă c o a r e a a m e ţ i — A ici, m a i h a i pu ţin .
mîncriiat pe creştet şi câ am dovica t tu r n a t s a n ia d e l e m n e ? C ă e r a to a re . Işi p l i m b a u g u r a p c pîn- N u g ă s is e n im ic . M in ţisc. 11
ieşit năucită, ţinînd-n pe Şus- — Hai. fală, hai şi lasă pe să m o a r ă . za a p e i şi s e a d ă p a u m u l ţ u a r d e a v îr fu l d e g e t e l o r s c - t
lâronia de mînâ si mipiedi- mâtiişâ-ta. hai. adâ o căldare Io n ştia p o v e s t e a a s ia , cu m iţi p r i n t r e s t r ă n u t u r i s t r o p t.rozn casc ă u n a ... Şl m a l rlrfr
în c ă !
eîndu-mâ de covoare. de apă de la fintinâ I lupul, b ă t r in c e ie ş is e în a in t e a şite. S u b p i e l e a s t i c l o a s ă m u ş
să n iei, d e - o b ă g a t d r a c i in c o c h i i sc î m p l e t e a u d o m o l in — IIo, m â, h o c ă te p r ă v ă
Tină seara am stat intr-un le ş ti ■' Ia u i t ă - t e aici.
colţ al bucătăriei pe un scău RADU CIOBANU p i t e l e c a ilo r . Da cl d a c - a r fi d e s t i n d e r i p r e lu n g i. I o n r u p s e f r u n z e l e şi d e z v e l i
nel. ascultind ce povestea Şus-
u n bostan u riaş, g a l b e n .
lâroaia cu nana Rodovica .{\
tras Intr-un colţ, privmdu-1 7.is. cn ura şi-nu veni s-o scuip că ptinlre acestea erau şi pu cu baci Adairr Din vorbele lor — V ezi, li ca u n p o r c d o
pe tata. Niciodatâ n-am vă ca pe Vetuţa, dar imi luai sea ţinele lucruri de preţ ale ma am înţeles câ mâ tocmise sluj priveşte prozodia, dar prea fidelă influen g r a s !
zut de atît de aproape un om mă câ aşa ceva nu se cade mei, pe care le-a mutat în lă nică pe haine şi mincare. Na ţei eminesciene. Se cere apoi o mai mare — P tiu , c e b o s t a n l!
mort. 'lata avea acum ceva cînd e popa dc faţă şi înghi- doiul ei. spunindu-mi câ le na Rndovica era o ciudăţenie concentrare a imaginii artistice deoarece — H al s a -l lu ă m .
străin în el. Parcă se lungise, ţii Tn sec, mulindu-nu ochii în păstrează pentru zestrea mea. de muiere cum nu mai văzu cititorul contemporan — oricîlc iluzii şi-.ir S e o p in t ir ă , îl r o s t o g o lir ă
locurile ghetelor îi ieşiseră altă parte De atunci nu le-am mai vă sem mai mult lată decit înal face poeţii — sc decide greu sâ se anga în c e t, a s u d a ţ i, p în ă s u b mA.r.
peste marginea mesei şi, cu zut. Doar ieri am zărit la gî- tă. incit abia încăpea pe uşă. jeze in lectura a 12 strofe. Trimiteţi-ne mai S e aşezară p e c ă r u ţ ă , s ă - f l
toate câ nn-1 atinsesem, ve tii 1 nevestei lui Avrâmuţ. pe Cn obrajii roşii, hieioşi, gata multe poezii Intr-un plic. însoţindu-le >i t r a g ă s u fle tu l.
deam câ era ţeapăn, încreme cînd ne pregăteam sâ mergem sâ-i plesnească, cu doi ochi de citeva date despre dv. Succes. — I o a n e , v e z i tu ?
nit. înlemnit, ceea ce îmi stre la cămin, şiragul de galbeni mititei, de porc înfundaţi în Ardelean Angcln — Hunedoara. Nu sună — C e să v ă d ?
cura în suflet fiori de spaima FRAGMENT a) mamei pe care îl ţin minte grăsimi. îşi muta osiuzile de f a râu (dacă. bineînţeles. închidem ochii în — A c o l o !
necunoscută. Totuşi nu-mi pu- incâ foarte bine. colo-colo răsuflînd greu şi faţa ortografiei precare). Mai trimiteţi. — A c o l o - i T ln o a s a .
leam lua ochii de la el. Nu-mi După moartea tatei am mai zgomotos ca o gîscâ prea îndo Sirlui Vîorel — Deva. In „Zăpadă incan — T ln o a s a , d a r p e s t e T l
venea sâ cred câ acesla era mers două sâpluinini lu şcoa pată. Baci Adam era bărbatu- descentă" şi „Năzuinţa". am descoperit n o a s a ?
tata care mincase la masa pe A doua z.i l-au pus in sicriul lă in clasa u treia, apoi $us- sâu. EI era un om ca toţi oa Pavcl Knvcca — Aciuat*. Poezie cu alu versuri autentice, pline de sensibilitate, — P ă i Ţ ib le ş u l.
care acum stătea întins, tata din lemn alb de brad şi la pi tăroaia nu m-a mai lăsat pu- menii şi poate tocmai de aceea ră modernă, cu imagine îndrăzneaţă şi cu ceea ce ne îndreptaieşte sâ sperăm câ după — V e z i tu v r e u n Ţ l b l e ş 7
care in fiecare duminică îmi cioare, Şustâroaia i-a prefirat nîndu-mâ sâ-i ajut prin casă. nu-i mai ţin minte decit ochii idei. (Pentru câ există şi poezie „modernă" o muncă mai consecventă, peste cîtva timp. — Nu.
cumpăra un pumn de bom un pumn de nisip ca sâ aibă „Cine ştie prea multă caile, buni şi prietenoşi. El dădea fără idei..,). Aveţi însă un dar deosebit de se vor ivi noi semne lume. Poeziile „Cîn- — P e s t e T in o a s a , m a i s u s ?
boane lipicioase şi murdare, ce număra şi sâ nu se facă moare repede ! \ de mîncare la porci, la cai şi a anula tot efectul prin cîte un vers. două. tec de leagăn". „Cintec". ..Lumi albastre" — N im ic , D ecit so a r e le ...
tata care îmi cîrpise palma strigoi cînd i s-o urî. La citeva zile după Anul Ia vacă. rînea grajdul şi co care provoacă perplexitate: ..Incepînd sâ se află în schimb cu mult sul) nivelul mi A p u n e.
aceea eît o lopată cînd pleca Intre oamenii care se adu nou a au7.it că popa Isain din cina. mătura ograda, iar cînd mâ ridic, sâ merg în picioare./ Seamăn cu nimei exigenţe. Ar fi bine sâ frecventaţi — D a, s u b m a r c e v e z i ?
se Vetuţa. Şoptii cu frică, pri naseră în jurul gropii din ţm- Luncuţa caută o slujnică In popa Isaia pleca undeva cu imaginea mea viitoare" (?'). Se obişnuieşte cenălul „Ritmuri". — B o s t a n u l, b a nu , tot s o i -
vind în jur sâ nu mă vodă ca tirimul de pe Dealul Bisericii dimineaţa următoare mi-a trăsura, făcea pe vizitiul. apoi ra autorii să-şi corecteze paginile dac Cotoară Ştefan — Orăştic. Multe poezii, r e l e ! Ş i c e s t r ă l u c e ş t e !!
reva : „Tâtucă, tâtueâ, fă bi am văzut-o şi pe Vetuţa. Mi strîns lucrurile *intr-o bocce tilografiate înainte de a le trimite unei dar. din păcate, o adevărată avalanşă de — li d e a u r ?
Preoteasa F.lvira murise de
ne mai ţîpă-mi o palmă sâ văd s-n părut câ buzelc-i proaspe luţă şi ureîndu-se cu mine vreo doi ani. Din vorbele lor redacţii. Asta pentru a evita riscul de a vorbe, vorbe, vorbe.. De multe on ima — D c au r.
câ eşti Iu..." Dar tata râmase te şi rumene zâmbesc subţire intr-un cai' care mei cea la am înţeles — stînd tăcută şi li se atribui greşelile de ortografie Şedin ginea. în general banală, devine lipsită P e c o a j a g a l b e n ă d a n s a u b i
neclintit, iar eu, nu ştiu de ca si cînd ar fi spus : ..Na. oraş. a pornit-o spre Luncuţa. înspăimântată in colţul meu — ţele cenaclului ..Ritmuri" se anunţă, în de logică Iată : ..Obosiţi de vreme mun rului d e v r a jă , d c a p u s . l u n e
ce. m-am ruşinat, lâsîndu-mi vezi Gheorghe. câ nu ţi-a n- Cind Şiistâronia m-a dus în că in afară de popa Isaia ni totdeauna din timp, in ziarul nostru. Ac ţii/ plîng în murmur de piraie/ ce se pre ci nd. m e t a l i c p e n e t e z im i p-
ochii in pămînt. In clipa aceea jutat Dumnezâu...4' Mi-am în fala popn liniridu-mă de mî mănui nu-i păruse rău de ea cesul la cenaclu nu e condiţionat decit de ling spre piepturi pline/ de mană lină şi m e d e d e o g lin d ă .
intră popa şi după ce murmu tors cu ciudă faţa de la ea şi nâ. el şedea înlr-nn jilţ de pie pasiunea pentru literatură. greoaie'4 (? !). F, bine să scrieţi doar atunci — II d u c e m a casă...
ră. „Dumnezâu să-l hodineas văzindu-le pe celelalte muieri le în faţa geamului. Popa Isa- pentru că fusese o femeie lun Marin Dincâ — Petroşani. Ca de obicei, cînd simţiţi câ aveţi într-acicvâr ceva deo — ...şi-l u r c ă m p e c o ş a r !
că", se opri la picioarele ta plîngînd, m-am eîndit câ s-ar ia Mârurţ era un om înalt şi gă şi uscată, plină de venin cn vom reţine si de dala aceasta ceva. sebit de spus. .Sînt totuşi unele poezii în — V o m a n e a şi n o a p t e a s o a r t f
tei şi. legânînd cădelniţa. înce cuveni sâ pline si eu. L\rr nu puternic, m o barbă mare. o viespe, mereu arţăgoasă şi Jan Top loan — Ohaba. Acelaşi teribi special cele patriotice, de evocare istorică, C o h n r ir ă loilra , î m p i n s e r ă
pu sâ cînte adînc şi gros. ru* puteam. $i n-am mai plins. De albă si cu o chelie strâlnci- nemulţumită. lism. acee.işi tendinţă spre verbalism. îm în care desluşim şi destule semne bune z d r a v ă n şi u r c a r ă s o a r c l e - n
cîndu-se ca Dumnezeu să-i fa cînd am ieşit din iesle in sea ’oare. Avea o l'nţâ roşie, si iri Seara, carul care ne adu pletite cu suficient de evidente indicii câ De aceea : mai trimiteţi. c ă ru ţă . S c în to r c e a u la pas. L *
că robului său Gheorghe par ra trecută, n-am mai vărsat zat oare şi. cum am « âzut mai sese s-a întors de la oraş. La puteti da şi lucrun mai bune. Nn ne pier Oţoiu Adrian — Tciuş. Sentimente fru h ă ţ u r i ţin e a şi Ion. In v a l ’
te de odihnă în loc luminat, nici n lacrimă. lîiziu se mişca domol, m despărţire Şustâroaia nu-mi dem răbdarea. moase clar nerealizate artistic. r ă n i f e l e r o h n r a u le n e ş e , g r-
in loc cu verdeaţă unde nu-i Am revăzut crucea dc Ierna .■resturi mâsura!o Şi rînd um spuse decit câ sâ mâ port cum Filimon foan — Scbeşcl. O poezie agrea m in d a l e n e fio t o a m n ă , d c p o
nici soîrbâ. nici snspinarc. $us- . căzută într-o parte, de pe mor- bla si r'nd SC Oprea în loc. îi secade sâ ii-o fac de rîs. bilă. plină de gingăşie, corectă în ceea ce I RADU SPATARU m m h . d e sori.
târoaie se oprise la un pas în mîntul tatei Cuvintele scrise plăcea să se tină puţin aple — Dacă nud onrece. îţi crep
spatele popii, lingă cantor, stingaci eu un fier înroşit au cat pe spate, arâlîndu-şi briul capu’, fată. auzi ? mai adăugă T. ISTRATF