Page 88 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 88
D RU M U L SOCIALISM ULUI Slmbfitd 24 februarie 1968
I
F E S T I V I T Ă Ţ I L E S e m i c e n t e n a r u l I
I
I
I
D E L A P R A G A
A r m a t e i S o v i e t i c e I
I
6
Mitingul oamenilor muncii MOSCOVA 23 — Corespon Raportul consacrat semicen I
denţă de la Silviu Podinâ: tenarului forţelor armate so
La Palatul Congreselor din vietice a fost prezentat de
din capitala cehoslovacă Kremlin a avut loc vineri adu mareşalul Andrei Greciko, mi a confiscat joi o parte din ti
Poliţia din Frankfurt pe Main
nistrul apărării al
U.R.S.S.,
festivă a
narea
oamenilor
muncii şi militarilor garnizoa care a vorbit despre drumul rajul ziarului „FronVîurter Bote",
PRAGA 23 (Corespondentul salutul C.C al P C. din Ceho nei Moscova consacrată semi glorios străbătut de armate in baza unui mandat al orga
Agerpres. Eugen lonesou. slovacia tuturor oamenilor centenarului forţelor armate sovietică de la înfiinţarea ei nelor locale ale procuraturii.
transmite): Vineri a avut loc muncii din oraşul Praga. sovietice şi flotei maritime şi pînâ în prezent, despre ne Ziarul este acuzat că a publicat
la Praga mitingul oamenilor In încheierea mitingului, in militare. La adunare au luat pieritoarele fapte de arme. de extrase din proiectul de program
muncii din capitala cehoslova uralele celor prezenţi, unităţi parte reprezentanţi ai vieţii pregătirea de luptă şi de în al Partidului Comunist din Ger
că cu prilejul celei de-a 20-a le miliţiei populare, făurite vn publice, comandanţi militari, zestrarea tehnică modernă de mania, care este interzis
aniversări a victoriei poporu focul evenimentelor din fe reprezentanţi ai garnizoanei care dispun forţele armate
lui muncitor din Cehoslovacia bruarie 1948, părăsesc piaţa, din capitală. sovietice.
din februarie 1948. îndreptîndu-se în marş pe In prezidiul adunării au luat In numele delegaţiilor mili O
In piaţa vechiului oraş — traseele istorice ale Pragăi, loc I/eonid Brejnev, Alexei tare din ţările socialiste, mi După cum relevă ziarul „Te*
Împodobită sărbătoreşte — se parcurse cu 20 de ani in urmă. Kosîghin, Nikolai Podgornli şi nistrul apărării naţionale al leftea”, guvernul din Nicosia in
aflau aliniate unităţi ale mili * alţi conducători sovietici, ma Poloniei. mareşalul Marian tenţionează sâ interzică zborul
ţiei populare, ale corpului reşali ai Uniunii Sovietice, Spychalski. a adresat un sa bombardiereior atomice britani
securităţii naţionale şi ale Ar PRAGA 23. — Coresponden precum şi conducătorii dele lut militarilor sovietici ce in spaţiul aerian al Ciprului.
matei populare cehoslovace tul Agerpres. Eugen Ionescu gaţiilor militare din ţările so S-a dat apoi citire scriso In prezent, guvernul preşedinte
De asemenea. în piaţă se aflau transmite : Vineri dimineaţa cialiste sosite cu acest prilej la rii adresate de armata şi flo lui Makarios studiază cu toată
mii de oameni ai muncii. a avut loc la Praga solemni Moscova. ta sovietică Comitetului Cen atenţia această problemă. Ziarul
Jn tribuna oficială se aflau tatea depunerii de coroane de In prezidiu a luat loc şi ge- tral al P.C.U.S., Prezidiului aminteşte că avioane militare
A. Dubcek. A. Novotny. J. Le- flori în sala centrală a monu R. P. D. COREEANA. — Aspect de muncă de la una din uzinele metalurgice din Phenian, neral-colonel Ion Ioniţă, mi Sovietului Suprem şi Consiliu engleze avind Ia bord arme nu
nart şi alţi conducători de mentului naţional de la Vit- nistrul forţelor armate ale lui de Miniştri al U.R.S.S. cleare staţionează actualmente
partid şi de stat cehoslovaci, kov. din capitala cehoslovacă. Republicii Socialiste România, După adunare a urmat un la baza britanică Akrotîri din
conducători ai partidelor şi Au fost depuse coroane de Conferinţa conducătorul delegaţiei mili concert festiv. sudul Ciprului.
organizaţiilor Frontului Naţio flori din partea C.C. al P.C. » „Germania occidentală va trebui tare din ţara noastră. In sală ☆
nal. precum şi delegaţiile de din Cehoslovacia, a Adunării se aflau ceilalţi membri ai de Cu prilejul celei de-a 50-a
al Frontului Naţional, a guver constituţională
partid din ţările socialiste a Naţionale Cehoslovace, a C.C. să accepte ideea existentei legaţiei Ministerului Forţelor aniversări a armatei şi flotei
flate la Praga pentru a parti Armate ale Republicii Socia sovietice, unui număr de ma
cipa la sărbătoarea poporului nului R S. Cehoslovace, pre liste România şi delegaţia ve reşali. mari comandanţi de t.a Londra au fost reluate tra
cum şi din partea delegaţiilor
cehoslovac. de partid din ţările socialiste de la Londra a două state germane” teranilor de război şi foşti de oşti le-n fost decernată -Stea tativele anglo-vest-germanr cu
In tribuna oficială sînt prezente la manifestările pri ţinuţi politici. ua de aur" de Erou al Uniu privire la ccmpensareo cheltuie
prezenţi tovarăşii Nicolae lejuite de cea de-a 20-a ani LONDRA 23 (Agerpres). — DUSSELDORF 23 (Agerpres). Leonîd Brejnev a dat citire nii Sovietice şi Ordinul „Re lilor pentru întreţinerea trupelor
Ceauşescu. secretar general al versare a victoriei poporului Conferinţa constituţională pen Agenţia D P A. informează că de-al doilea sta* german, care telegramei de salut adresate voluţia din Octombrie". engleze in Germania occiden
tală.
C.C. al P.C.R., conducătorul muncitor din Cehoslovacia din tru acordarea independenţei Waller Scheel, preşedinlele oricum, există deja". Liderul for(e)or armate ale Uniunii Ordinul „Revoluţia din Oc
delegaţiei Partidului Comunist februarie 1948. Swazilandului s-a încheiat vi Partidului Liber Democrat din politic vest-german a insistat Sovietice de către C.C. ai tombrie" a fost. de asemenea,
Român, şi membrii delegaţiei, La solemnitate au participat neri la Londra prin acordul Germania occidentală, a de asupra necesităţii normalizării FVC.U.S.. Prezidiul Sovietului decernat Republicii Sovietice O
tovarăşii Ilie Verdeţ, membru Alexander Dubcek. Antonin celor două guverne ca inde relaţiilor dintre cele două Suprem şi Consiliu) de Miniş Federative Socialiste Ruse. U
al Comitetului Executiv, al Novotny. Jozef Lenart şi alţi pendenţa micului teritoriu clarat. într-un interviu, acor state germane, in toate dome tri al U.R.S.S crainei. oraşelor Moscova şi Ambasadorul R. D. Vietnam la
Prezidiului Permanent al C.C. conducători de partid şi de sud-african să fie proclamată dat /jarului „Rheinische Post", niile politicii internaţionale. Leningrad, precum şi crucişe- Moscova, Nguyen Tho Chan, a
al P.C R., Manea Mânescu, stat cehoslovaci. Au partici la G septembrie şi ca drep că Germania occidentală va loruluî ..Aurora". avut in capitala Suediei o serie
membru supleant al Comite pat, de asemenea, delegaţiile turile privind exploatarea bo trebui să accepte ideea exis ☆ de convorbiri cu ministrul sue
pentru recu- Aprobarea bugetului O.U.A.
tului Executiv, secretar al C.C. de partid din ţările socialiste. gatelor sale resurse minerale tenţei a două state germane. Vineri la prin/ delegaţia Mi dez al afacerilor externe. Tor-
al P.C.R.. şi Ion Obradovici, Din partea partidului comu să revină Swazilandului. Con Pronunţindu-se nisterului Forţelor Armate sten Nilsson.
ambasadorul Republicii Socia nist român o coroană de flori ferinţa nu a rezolvat însă pro noaşlerea R. D. Germane, el a ADD1S ABEBA 23 (Ager brii consiliului au votat în u condusă de general-colonel In urma acestor convorbiri,
liste România la Praga. a fost depusă de către dele blema rămasă în impas a cerut guvernului vest-german pres). — Participanţii la lu nanimitate acest buget. Agen Ion Ioniţă. ministrul forţelor Nilsson a declarat că ambasa
La miting a luat cuvîntu! gaţia condusă de tovarăşul compensaţiilor cerule de Swa- să renunţe la poziţia sa ri ţia Associated Presse, citind armate ale Republicii Socialis dorul R. D. Vietnam i-a expus
Antonin Novotny, preşedinte Nicolae Ceauşescu, secretar ge ziland pentru pămînturile lua gidă in problema germană. crările Consiliului Ministerial surse bine informate, relevă te România, a depus o coroa poziţia ţârii sale şi obiectivele
le R. S. Cehoslovace, care a neral al CC. al P.CR. te de coloniştii albi în cursul Scheel s-a declarat, de aseme al Organizaţiei Unităţii Afri că bugetul O.U.A. se ridică la nă de flori la mormintul sol politice ale acesteia. Ministrul
relevat Însemnătatea eveni celor 70 de ani de dominaţie nea. în favoarea unui sistem cane. care se desfăşoară la 2.29G.000 dolari, fără a cu datului necunoscut de lingă a amintit cu acest prilej că Sue
☆
mentelor din februarie 1948 După solemnitatea depune britanică. Această problemă va cuprinzător de securitate eu Addis Abeba, au aprobat vi prinde însă fondurile destina zidul Kremlinului. Pe pangli dia a cerut Statelor Unite sâ fa
pentru dezvoltarea Cehoslova rii de coroane, delegaţia parti face obiectul unor noi nego ropeană. Acest lucru, a adău neri bugetul organizaţiei. Se te mişcărilor de eliberare din ca tricoloră a coroanei se afla că primul pas şi sâ înceapă dez-
ciei socialiste dului comunist român a vizi cieri în luna iulie, cînd de gat Walter Scheel, implică la cretarul general al O.U.A., Africa Diallo Telli a spus că inscripţia : „Din partea dele escaladarea războiului, care ar
Diallo Telli, a informat pe
Alexander Dubcek a adus tat galeriile naţionale de artă legaţia Swazilandului yb re rîndul său „acceptarea de că reprezentanţii presei prezenţi aprobarea bugetului O.U.A. gaţiei Ministerului Forţelor putea sâ ducă la realizarea pă
din Praga. veni la Londra. tre Republica Federală a celui în capitala etiopianâ că rr.em- reprezintă un succes al aces Armate ale Republicii Socialis cii în Vietnam.
te România".
tei organizaţii care cooperea I>a solemnitatea depunerii
ză direct cu secretarul gene coroanei a fost prezent Teodor O
ral al Organizaţiei Naţiunilor Marincscu. ambasadorul Româ In Finlanda se desfăşoară 1
Vietnamul de sud re acţionează în aceste pro triva populaţiei civile, precum luţie privind punctul de vede lului medical auxiliar feminin ca
N O T A nicatul. forţele patriotice ca t iii zarea gazelor toxice împo Unite. In prezent, un comitet niei în Uniunea Sovietică. campanie de greve ale persona
al O.U.A. elaborează o rezo
vincii au scos din luptă 4.000
şi a ameninţărilor autorităţi
re cere sporirea salariilor cu 25
re a! ţârilor africane faţă de
lor saigoneze de a executa un
participarea Republicii Sud-
Discrepante soldaţi şi ofiţeri inamici, în mare număr de patrioţi din a Africane. ţară a apartheidului, Convenţie de la sută şi reducerea săptâminii
de lucru. Pînâ acum se află în
tre care 500 americani, au do
borit şi avariat 30 de avioane
cest oraş.
grevă 5000 de salariate ale spi
m Lu p te în v e rşu n a te la H ue americane, au distrus peste Reacţia Frontului Naţional la Jocurile olimpice din Me colaborare româno* talelor din Helsinki, Turku şi
36 de maşini -militare. de Eliberare.şi a altor organi xic. Tampore.-.urmînd ca greva sâ se
In fiecore on, în Sţoteje U ® Un co m u n ica t al c o m a n d a .. .... . 0 ......... za ţii. pa trip.tieg şi ..democraţice dlibaneză extindă- in .oiţe . oraşe dacă re
nite se sărbătoreşte oficial Io HANOI 23. — Coresponden din Vietnamul de sud este pe vendicările nu vor fi satisfăcute.
22 februarie ziua de naştere m entului F.N .E. tul Agerpres. A. Ionescu, deplin justificată, deoarece Incident în Cipru HAVANA — Coresponden
a primului preşedinte ameri transmite : La Hanoi a fost măsurile teroriste şi represive tul Agerpres. ■ V. Stamate,
can, George Washington. dată publicităţii o declaraţie dezlănţuite de armata saigon?- NICOSIA 23 (Aeerpres). — transmite : Joi s-a semnat la
Conform tradiţiei, în Congres $ D e n u n ţa re a fărăd eleg ilo r a Frontului Naţional de Elibe zâ şi de inlervenţioniştii a Pentru prima oară după ( li Havana o convenţie de cola Adunarea Naţională a Toîlan-
se dă citire ultimului mesoj să v îrşite de a m e rica n o — rare în care sint denunţate fă mericani provoacă un mare za din noiembrie anul tre borare în domeniul radiodifu dei a aprobat proiectul noii con
prezîdenţiol, cunoscut sub de rădelegile pe care le sâvir- număr de victime în rîudul cut, in Cipru a fost înregistrat ziunii şi televiziunii între stituţii prezentat de guvern. Pen
numirea de „mesajul de des saig o n e zi şesc imperialiştii americani şi populaţiei. Patru cincimi din din nou un incident Poliţia România şi Cuba. Convenţia tru a intra în vigoare, constitu
părţire" prezentat de genera autorităţile de la Saigon in Hue. cel mai frumos oraş viet cipriotă a declarat că în noap prevede lărgirea schimburilor ţia urmează sâ fie semnată de
lul Washington în 1796. In HUE 23 (Agerpres). — La au dohorit un elicopter gi centrele urbane din Vietna namez. au fost transformate tea de joi spre vineri ciprioţi de emisiuni şi programe de regele Tailandei în luna aprij
ocest document, primul pre Hue, luptele între forţele pa gant. avind la bord 38 de oa mul de sud Declaraţia face in ruine. Ultimele acţiuni mi turci au deschis focul asupra radio-documentare. de Jurnale lie. Elaborarea proiectului nou
şedinte ol Statelor Unite re triotice şi trupele americano- meni. In ultimele trei zile — apel Ja popoarele iubitoare de litare americane din a unui camion al gărzii naţio informative şi sportive, pre constituţii a durat 9 ani si 17
comanda viitorilor conducă saigoneze au continuat cu în scrie agenţia France Presse — pace din întreaga lume. inclu cest oraş confirmă că răz nale care circula pe şoseaua cum şi un schimb de experi zile.
tori ai ţârii se se abţină de verşunare şi în dimineaţa zi patrioţii^ şi-au intensificat siv la poporul american, la boiul dus la Hue capătă N’icosia-Lirnassol. Un purtător enţă intre cele două ţâri în
la intervenţiile in treburile lei de vineri. Cu toate atacu bombardamentele asupra ba organizaţiile democratice in un caracter de genocid. Numai de cuvint al forţelor Naţiuni domeniul radioleleviziunîi. O
Interne ale altor stote, să în rile masive ale trupelor ame zei. unde fi.000 de militari a ternaţionale să condamne a la My Tho au fost incendiate lor Unite, staţionate în Cipru Convenţia a fost semnată de
treţină o ormatâ în limitele ricane, sprijinite de unităţi de mericani se află încercuiţi. ceste acţiuni şi să ia măsuri într-un singur atac american potrivit rezoluţiei Consiliului Vasile Muşal. ambasadorul la Moscova o avut loc con
normalului şi să evite risipirea aviaţie care lansează bombe • urgente pentru a le curma. A peste 5.000 de case. mii de lo de Securitate, a confirmat că României la Havana, şi de sfătuirea sovieto-francezâ in pro
fondurilor guvernamentale, cu napalm, puternica fortărea SAIGON 23 (Agerpres). — cest document a fost precedai cuitori gâsindu-şi astfel moar în regiunea respectivă au fost Jorge Serguera. directorul ge blemele cercetării ştiinţifice a
prin stobilirea unor bugete ţă din centrul oraşului — ci Agenţia de presă Eliberarea a de o precizare a purtătorului tea. In localitatea Tra Vinii auzite trei focuri de armă Nu neral al Institutului cuban de soaţiului cosmic, telecomunica
chibzuite. tadela — continuă să reziste. difuzat un comunicat al Co de cuvint al C.C. al F.N.E. in au fost executate în trei zile se semnalează nici o victimă. radioleleviziune. ţiei cosmice şi meteorologiei.
' Recitirea mesajului în Con Steagul F.N.E. continuă să flu mandamentului forţelor arma care sublinia că dacă interven- 400 de persoane, printre "care Participanţii la consfătuire au
gres. la 22 februarie 1968, o ture deasupra vechii cetăţi im te populare de eliberare din ţioniştii americani şi regimul numeroşi preoţi budişti. O ma întocmit un plon-grafic de lu
sunat ca o ironie amară la periale de peste trei săptă- Vietnamul de sud privind suc de la Saigon continuă judeca re cantitate de bombe cu na crări comune în vederea con
o<^reso actualei Administra mîni. Luptele se duc în pre cesele obţinute de forţele pa rea ilegală a patrioţilor din palm a fost lansată asupra Tulburările studenţeşti din Spania strucţiei şi pregătirii lansării sa
ţii. Actualul guvern american zent în partea de nord a zidu triotice în provinciile Binh Saigon, din cartierul Cholon cartierelor Me Koc, Ba Bak, telitului francez „Roşeau" cu a-
acţionează exoct contrar re rilor care înconjoară citade Thuan. Thien Duc. Ninh Thu- şi din alte centre urbane cu Nhy Thien Duang din Saigon. MADRID 23 (Agerpres). — din Madrid au participat joi jutcrul unei rachete purtătoare
comandărilor primului pre la. pe malul rîului Parfumu an şi Lam Dong de la declan scopul He a masacra forţele Soarta celor peste 620.000 de Tulburările semnalate în rîn- (a o întrunire a sindicatului sovietice. Lansarea este proiec
şedinte al S.U.A. lui. şarea ofensivei generale asu patriotice, acestea îşi rezervă refugiaţi râmaşi fără adăpost clul studenţilor spanioli ca lor democratic. Manifestanţii tată pentru sfîrşitul anului 1971.
Statele Unite se amestecă pra poziţiilor trupelor ameri dreptul de a lua măsuri co reprezintă o adevărată trage re revendică democratizarea au fost evacuaţi cu forţa de
In treburile interne ale altor La baza americană He la can o-saigoneze. Potrivit unor respunzătoare faţă de agreso die. sistemului de mvâţâmînt uni unităţi ale poliţiei care au pă O
state şi asta o confirmă răz Khe Sânii.' forţele patriotice date preliminare, arată comu rii care au fost capturaţi de In încheierea declaraţiei versitar continuă să se inten truns în incinta facultăţii. In
boiul pe care îl duc împotriva F.N.E. Un avertisment a fost F.N.E se subliniază că nici sifice. In pofida măsurilor aceeaşi zi. aproximativ 1.000 In urma creşterii nivelului a-
poporului vietnamez. Armato dat şi de Comitetul Popular un procedeu brutal şi nici o drastice luate de autorităţi, de studenţi de la facultatea pelnr fluviului Arno, la Floren
americană şi întreg comple Revoluţionar din Thua Thein- manevră perfidă nu poale sâ-i numeroşi studenţi de la facul de ştiinţe politice au declarat ţa a fost declarată starea de a
xul legat de ea au atins ase Hue în urma situaţiei grave salveze pe intervenţionişti He greva foamei. Manifestaţii si larmă. Pericolul unor noi inun
menea proporţii incit Penta create prin bombardarea şi u- la o înfrîngere totală. tatea de drept a Universităţii milare au avut loc şi la fa daţii a apărut datorită ploilor
gonul este socotit pe bună cultăţile de medicină, filozofie torenţiale căzute in regiunea
dreptate un adevărat ,,stot în şi ştiinţe economice din ca Toscanei in ultimele 48 de ore.
stat". Şi, în sfirşit, deficitul pitala Spaniei. locuitorii Florenţei, care n-au ui
bugetar federal, potrivit u In cursul ciocnirilor dintre tat inundaţiile din 3-4 noiembrie
nor dote preliminore, ar pu Declaraţiile senatorului Fulbright în legătură studenţii madrileni şî poliţie 1966, s-au strins în număr rrare
tea atinge în anul acesta au fost operate aproximativ pe malurile fluviului pentru o ur
cifra de 20 de miliorde do 100 de arestări. mări evoluţia nivelului apelor.
lari, O dată cu creşterea de cu incidentul din Golful Tonkin
ficitului bugetar creşte şi
dotoria internă a guvernului,
care se ridică in prezent la WASHINGTON 23 (Ager rul a declarat că acţiunea de trie. Senatorul a precizat că
aproape 330 de miliarde do pres). — In cadrul unei con represalii împotriva Vietna s-a constatat că ofiţerul era
lari. In capitala federală a- ferinţe de presă, senatorul Wil- mului de nord a fost ordona in perfectă stare mintală dar
mericonă se arată că preşe liam Fulbright. preşedintele tă de preşedintele Johnson această acţiune urmărea sâ
dintele Johnson a preferat să Comisiei senatoriale pentru tncâ în limp ce se făceau e exercite presiuni asupra „ori
„petreacă" această zî la fer probleme externe, a contestat forturi pentru a se stabili a- cui ar fi fost dispus sâ spună
ma sa din Texas, pentru o declaraţia făcută de ministru! Hevârul cu privire la acest in adevărul despre acest inci
evita, o dată cu mesajul lui apărării al S.U.A., Robert Mc- cident. Witliam Fulbright a dent sau despre altele asemă
George Washington, eventu Namara, în legătură cu inci confirmat ziariştilor că un o nătoare". In ciuda unei şedin
alele „aluzii" la mesajul său dentul din Golful Tonkin din fiţer de marină care a furni ţe de şapte ore. a arătat vor
de anul acesta în totală dis- 4 august 1964. folosit de Wa zat în mod voluntar informa bitorul. ministru) apărării nu
creponţă cu cel din.. 1796. La Paris a avut loc o manifestaţie in favoarea Vietnamu shington drept pretext pentru ţii în legătură cu Golful Ton a furnizat explicaţii satisfăcă
C. N. lui. IN FOTO: In ciuda ploii, manifestanţii purtînd pancarte declanşarea agresiunii împo kin a fost supus de superio toare în privinţa angajamen
parcurg străzile dintre Place de la Republique pînâ la Bastilia. triva R. D. Vietnam. Vorbito rii săi unui examen psîhia- tului naval din Golful Tonkin,
rare a dus la escaladarea mi
litară americană în Vietnam.
Declaraţia lui McNamara. care
cuprinde 21 de pagini, a ară
încredere unor aliaţi de odi sâ evite orice referiri la el. in tat Fulbright. „nu relatează în
nioară susceptibili sâ devină acest sens, Paul Warnke, se nici un caz întreaga chestiu
„Pax Americana" şi dorinţa S.U.A. rectă la Paris). La punctul trei cretar adjunct la Ministerul ne". său, senatorul
duşmani declaraţi (aluzie di
La rindul
Apărării, a întreprins unele
se cere dezvoltarea armamen
Wayne Morse, unul din criticii
tele Comisiei senatoriale pen
tului şi a forţelor strategice demersuri pe lingă preşedin consecvenţi ai politicii admi
de hegemonie mondială coi'JDortind trupe de elită ale tru probleme externe, averti- nistraţiei americane in Viet
celor trei arme capabile sâ
zîndu-l că in situaţia actuală
nam. a declarat că este cu to
dezvăluirea unor detalii ale
fie lansate in operaţiuni in
tul in dezacord cu darea de
stantanee de stingere a „incen raportului „Pax Americana- seamă a lui McNamara în
diilor" In fine. se cere o aten ar putea fi exploatată de pro privinţa incidentului din Gol
PARIS 23 (Agerpres). — „In cice care avea. după părerea ce trebuia prezentat Pentago ţie deosebită faţă de rachete paganda ostilă, ceea ce ar fi ful Tonkin. In Senat şi în
momentul în care Statele U sa. prioritate faţă de orice nului trebuia să fie „Pax A le submarine şî spaţiale. dăunător pentru S.U.A Cu presa americană se exprimă
nite ar avea nevoie mai mult altă preocupare: a afla care mericana". Remediile preconi Dacă conţinutul acestui ra toate acestea William Kul- tot mai multe îndoieli faţă de
ca oricînd de „simpatia soli ar fi cea mai bună metodă zate de specialiştii in politică port. dezvăluit după doi ani şi bright. unul dintre senatorii versiunea oficială a Pentago
dară" a ţârilor occidentale, pentru a asigura Statelor Uni strategică de la Douglas Ai- Jumătate de la elaborarea sa. americani, cate se pronunţă nului în legătură cu inciden
chiar a puterilor neutre, la te locul preponderent în lu craft. pentru a permite State nu pare de loc „exploziv- es în favoarea destinderi*, a pu tul Tonkin. Infr-un raport al
Washington a fost dată la i- me. adică dominaţia mondia lor Unite să obţină hegemo te cu tnf.ii) alta situaţia în ceea blicat la rîndul său o lucrare Comisiei senatoriale pentru
vealâ o afacere care riscă sâ lă. în cursul anilor şi dece nia mondială, au fost urmă ce priveşte numele său de cod intitulată ..Aroganta puterii", probleme externe, considerat
contracareze orice efort în a niilor viitoare. toarele : Sâ se manifeste in ..f’ax Americana" şi obiectivul prin care cheamă S.U.A, la ultrasecret, se arată că distru
cest sens", scrie ziarul francez Pentru a obţine un răspuns diferenţă faţă de aprecierile şl său care mărturiseşte dorinţa mai multă raţiune Afacerea gătoarele americane ..Maddox"
„Combat". Iată despre ce es precis. USARO s-a adresat li reacţiile celorlalţi membri ai de hegemonie mondială ame Douglas Aircraft. încheie zia şi „Turner Joi" efectuau în
te vorba. ..O organizaţie spe nei întreprinderi particulare N.A.T.O.. ca de exemplu An ricană. Temindu-se de reper rul „Combat". îi va servi lui 1964, în apele teritoriale ale
cială a Pentagonului, U. S Ar- foarte mult angajată în ma glia. care va deveni din ce cusiunile care ar putea fi pro Fulbright ca „proiectil* supli R. D. Vietnam, misiuni ase
my Research Office (USARO) terie de livrări strategice, in ce mai mult inadecvată ca mănătoare celor efectuate de
şi-a concentrat atenţia asupra Douglas Aircraft Corporation. partener sau chiar o povară. vocate, Pentagonul a încercat mentar în campania sa împo vasul spion „Pueblo", captu
unei probleme politico-strate- Numele de cod al raportului Apoi, nu trebuie sâ se acorde sâ împiedice publicarea sa şi triva actualei administraţii". rat recent în apele teritoria
le ale R.P.D. Coreene. R. P. POLONA. — Complexul petrochimic din Plock.
REDACŢIA Şl ADMINISTRATIV ZIARULUI: str Dr. Petra Croia or. 95. telefon 12 75 15 85, 23 17. - (TIPARUL întreprinderea poltgraffcA Hunedoara—Deva