Page 9 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt
M irşii de 9una in economia regiunii
ASIGURĂRILE DATE N-AU
PUTUT SUPLINI PREGĂTIREA
După cite s-a văzut, la C.S. Hunedoara a
PRODUCŢIEI celeaşi cauze, la cate se mai adaugă întreţi
nerea necorespunzătoare a agregatelor şi ca
renţele în disciplină, au condus la nereal iza-
rea planului „Restanţa va fi recuperată —
Pentru a putea interpreta cu obiectivitate sublinia inginerul şef al sectorului furnale-
nu numai rezultatele înregistrate la sfinţitul aglomerare, tovarăşul Oleg Bublie îu aduna
primei luni a anului, ci şi modul cum s-au rea generală a reprezentanţilor salariaţilor.
obţinut ele, se cuvine să aruncăm o privire Avem în acest sens reale posibilităţi". Aceste
retrospectivă, fie ea şi sumară, in ultimul posibilităţi reale pot exista. Dar numai eviden
trimestru din 1 *>G7. Cu diferite prilejuri, con ţierea lor nu satisfiice. Ele trebuie să se con 4 PAGINI 25 DE BANI
ducerile tehnice ale unităţilor industriale au firme în realizarea sarcinilor de plan. Or.
dat asigurări că s-au luat din timp măsuri minusul de 10.0UO tone fontă care a produs
pentru ca producţia anului 1968 să fie bine greutăţi oţelnrilor, nu sprijină afirmaţia şe
pregătită, că rezultatele lunii decembrie s-au fului sectorului
ridicat la nivelul planului lunii ianuarie Analizate prin prisma ritm icităţii îndepli M E $ 4 J
Deci. trecerea la producţia anului 1968 nu nirii planului, cu totul surprinzătoare apar
ridica probleme deosebite, care să conducă rezultatele înregistrate de J.M. Hunedoara.
la perturbaţii şi. în final, la restante Ba mai Sarcinile lunii ianuarie au fost îndeplinite
mult, s-au subliniat măsurile menite să asi doar la fier în concentrat (4- 70 tone). între adresat celei de-a li-a
gure desfăşurarea normală a producţiei, rea prinderea înregistrînd restanţe la minereu
lizarea ritmică a sarcinilor de plan In-timpul brut extras, fier in minereul marfă şi con
sezonului rece Aşa slind lucrurile, normal centrat fieros. iar la minereul marfă, minu
era ca la sfîrşitul lunii ianuarie sarcinile de sul este de 1.300 tone Aceasta, după ce in Conferinţe a Naţiunilor
plan să fie realizate integral, ele fiind rezul prima jumătate a lunii s-a mers constant
tanta ritm icităţii din fiecare compartiment cu depăşiri de plan. (Ele însă au fost urma
de activitate. rea faptului că s-a lucrat, în unele comparti
Dar. contrar aşteptărilor. încă de la înce mente. în zilele de 1 şi 2 ianuarie n.n.). Pînâ Unite pentru comerţ
putul lunii, ritmicitatea îndeplinim planului la sfîrşitul lunii, plusurile şi-nu schimbat
a intrat in conflict cu pregătirea producţiei semnul algebric, devenind minusuri. „Noi
no-am realizat sarcina la valoarea minereu
La 15 ianuarie. C.C.V.J. a înregistrat o res
tantă fată de plan de 8 57C tone. (acesta nu lui de fier marfă — ne-a declarat tovarăşul
e cel mai mare minus din ianuarie), la C.S. Inginer Vasile Florea. directorul întreprinde şi dezvoltare
rii — avem 100,9 la sută. la producţia glo
Hunedoara, s-a mers constant cu nerealizăn bală s-a înregistrat 100.7 la sută. iar la cali
la fontă (la sfirşilul Junii s-a ajuns la 10.000
tone), producţia de otel nu s-a ridicat nici tatea concentratului feros 51.2 In sută. faţă de Domnule preşedinte. Nădăjduim ca lucrările sesiu
ea zilnic la nivelul planului, iar D.R E T EL 51 la sută plan. Ceo de-o ll-o Conferinţă o nii să se desfăşoare într-un spi
Hunedoara, a înregistrat aceleaşi constante Cum de s-a realizat valoarea minereului Noţiunilor Unite pentru comerţ rit de înţelegere şi cooperare,
marfă dacă producţia fizică n-a fost înde de abordare realistă şi construc
negative la majoritatea sortimentelor. S-a gă plinită ? Cităm afirmaţia şefului serviciului şi dezvoltare îmi oferă plăcuta tivă o problemelor comerţului şi
sit imediat justificarea nerealizănlor : greu plan. tovarăşul loan Ungureanu : „S-a îmbu ocozie de o vă adresa dumnea dezvoltării, pentru găsirea unor
tăţile iernii care deşi ne-a încercat doar în nătăţit calitatea concentratului (cu 0,2 In voastră şi tuturor participanţi soluţii realiste Şi acceptabile tu
citeva zile, a şi produs perturbaţii, infirmînd sută n.n.) şi a crescut preţul tonei de concen lor, un cordial salut din portea turor ţărilor, soluţii care să se
temeinicia pregătirilor, asupra cărora au dat trat cu 10 lei. Pe de altă parte, am avut di Consiliului de Stat al Republi bazeze pe respectarea princi
asigurări conducerile telm ice. cii Socialiste Românio şi al meu
ferenţe de preţ din luna decembrie, 591 000 piilor independenţei Şi suvera
Poate conducerea CC.V.J. va obiecta afir- lei la uzina de preparare. 68 000 lei la Teliuc personal. nităţii naţionale, egalităţii in
mind că sarcina lunară de plan a fost reali şi 15.000 lei la Chelar caro s-au raportat Romonio vede în Conferinţa drepturi, neamestecului în trebu
zată şi depăşită cu peste 9 600 tone de căr conform metodologiei de calcul în ianuarie. Noţiunilor Unite pentru comerţ rile interne şi avantajului reci
bune Nu contestăm autenticitatea cifrelor. Aşa am reuşit să realizăm producţia globală şi dezvoltare un eveniment de o proc Respectorea ocestor prin i ă l :
Ele vin de fapt. să confirme din nou perpe şi marfă la limită". Comentariile sînt de pri deosebita importanţă pentru cipii este cu atît mai necesară, Talent şi graţie Ia cercul de gimnastică artistică al clubului sindicatelor din Deva.
promovorea cooperării econo
tuarea nenlmiritătii îndeplinirii planului la sos Acest procedeu a servit oare şi benefi cu cit actuala configuraţie in Foto : V. ONOIU
C.C.V.J. Şi ca să nu existe dubii asupra mo ciarului. care n-a primit 600 tone concentrat? mice internaţionale. Notînd cu ternaţională cuprinde ţâri aliate
dului cum s-a pregătit producţia lunii ianua Este adevărat. I.M. Hunedoara are plan de satisfacţie preocupările largi ale lo nivele foarte diferite de dez
Conlerinţei în domeniul comer
rie. am vrea să cităm o singură cifră : 18.260. stat doar la fier în concentrat Dar. trebuie ţului şi dezvoltării, ne exprimăm voltore şi cu sisteme sociol-po-
care reprezintă plusul de producţie realizat spus că, ridicarea valorii metalurgice a con speranţa 'că ea va găsi căi şi litice diferite.
peste plan în a doua jumătate a lunii (şi mai centratului nu compensează sarcinile fizice, mijloace de sprijinire efectivă Românio este goto să cola P rm lu crări de îm b u n ă tă ţiri funciare
ales în a 3-a decadă, cînd s-a recuperat res deşi s-a îndeplinit atît valoarea producţiei a eforturilor proprii ale ţărilor boreze lo identificarea unor a-
tanţa) Aceasta însă a produs perturbaţii în globale, cît şi a celei marfă angajate in procesul dezvoltării. semeneo soluţii, care să izvo
transport. Direcţia regională C.l'.R. Deva a In luna ianuarie însă. au fost evidente stră rască din practica pozitiva o re
fost nevoită să anuleze 1.166 vagoane echi- daniile colectivelor de muncă de a găsi acele In această ordine de idei. laţiilor şi cerinţelor economice
valîncl cu 18 667 tone şi în decada a 111-a să căi care să ducă la remedierea deficienţelor România, care se gâseşle ea în internaţionale Imi exprim spe-
încarce în plus faţă de planul de transport re s-nu manifestat în producţie. Confirmarea săşi angajată intr-un complex ranţo că lucrările Conferinţei şi CU INVESTIŢII MICI SE POT
3.168 tone Iată preţul cu care este plătită afirmaţiei îşi găseşte expresia în faptul că în proces de dezvoltare economică, rezultatele sale vor îndreptăţi aş
pregătirea nesatisfăcătoare a producţiei. ultima decadă a lunii, s-au înregistrat re împărtăşeşte preocupările ţări teptările legitime pe care fie
zultate bune. aproape în toate lor în curs de dezvoltore. pentru care ţară. fiecare popor, şi în
compartimentele de activitate. occelerarea dezvoltării lor e special ţările şi popoarele care
so află ostâzi angajate în imen
Pentru exemplificare, ar tre conomice. eliminarea boriere- sul efort ol dezvoltării economi OBŢINE RECOLTE SPORITE
bui citată fiecare unitate in (or artificiale şi practicilor dis
dustrială. Dar pentru ca să criminatorii core moi persistă in ce, le asociază cu această ma
nu se repete experienţa lunii comerţul mondial, lichidarea de nifestare o responsabilităţii co
ianuarie, cîml bătălia îndepli calajului acestor ţări faţă de ţă lective internaţionole, în dome An de an cooperatorii din (eren pc care în anii cu exces prafaţa amintită se investesc
nirii sarcinilor de plan s-a dat rile dezvoltate. niul comerţului şi dezvoltării. raionul Ilin au dezbătut în a de umiditate se compromit cul anual pentru lucrările de ară
Ia sfîrşitul lunii, este necesar In zilele noastre, o devenit tot In acest spirit, urez succes de dunările generale cauzele pro turile în procent de 80 pină la turi, semănat, seminţe şi va
ca organizaţiile de partid, con moi evident faptul că nu există plin eforturilor Conferinţei pen ducţiilor nesatisfâeâioare reali sută la sută. Intr-o asemenea loarea zileloi-muncă sume ce
de
zate la cultura plantelor
ducerile tehnice să intervină soluţii trainice pentru marile tru identificorea soluţiilor co- cîmp. De fiecare dală s-a scos situaţie sc află cooperativa a se ridică la 150000 lei. Valoa
cu operativitatea şi eficienţa probleme economice care preo pabile să transforme relaţiile e gricolă Lăsau, unde este inun rea recoltelor ce s-ar putea
obţine în urma executării lu
dată primăvara o suprafaţă de
cuvenită prin măsuri caic să cupa comunitatea internaţionala, conomice intr-un instrument ac în evidenţă că linul din fac 300 hectare, pe porţiunea Văii
ducă la realizarea ritmică a decit în perspectiva unei păci tiv şi eficace ol dezvoltării tu torii ce determină nivelul scă crărilor de îmbunătăţiri funci
durabile. Paceo lumîi şi pro turor naţiunilor, al cooperării şi zut al recoltelor este şi lipsa Lăsău-Mureş pe distanta de are pentru combaterea efectu
planului, să nu accepte prac înţelegerii internationolo, ol 2 km şi care face impropriu lui negativ al factorilor natu
tica justificărilor. Ele nu fac gresul economic ol popoarelor unor măsuri organizatorice, ca folosirii teren dc categoria I. rali se poate ridica la peste
altceva decit să acopere cu un sînt indivizibile. păcii. re să ducă la combaterea ca Pe acest teren se pierde anual 500.000 lei. Astfel In fiecare an
văl transparent carenţe care NICOU.AE CEAUŞKSCU lamităţilor naturale. o recollă de circa 450 tone ce această unitate ar putea evita
se vor face. fără doar şi poate. Intr-un număr de 8 coope reale, echivalentă cu lin venit pierderile de recoltă ce însu
sim(ite în producţie. Practica PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT de peste 650000 lei. Acest lu mează 650.000 lei — 700 000
a demonstrat că în unităţile AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA rative agricole dc producţie cru are loc în condiţiile în ca Ici. Investiţiile necesare în sco
unde pregătirea producţiei n-a există o suprafaţă de 1.620 ha. ro lucrarea dc desfundare şi pul desfundării văii Băcişoa-
făcut distonantă cu ritmicita construire a digului de protec rei şi pentru executarea de ca
tea. s-a realizat mai mult ţie ar costa doar circa 100.000 nale interioare pc acest teren
cupru, plumb şi zinc (I M De lei., ‘ - nu depăşesc 200.000 lei.
va). mai multe cărămizi re Un nou complex turistic Seară tematică La cooperativa agricolă din O asemenea situaţie se întîl-
fractare (Alba I i i )ia. Bani Ma Ilia în-toţi anii cu precipitaţii neşte şi (a C.A.P. Lăpuşnie, la
La Fabrica „Căprioara" din Sebeş a fost pusă in funcţiune re s» I.MC. Bircea). mai mul abundente, datorită faptului că locul numit „Inlre dolme“ un
o foarfecă ghilotină pentru croirea materialelor de marochi- Pe Tiinpn, la Braşov, i a vor prezenta un confort De curind. Io Bâiţa aproximativ 300 ha teren se de este afectată o suprafaţă de
năric. Cu ajutorul ci. productivitaten muncii la operaţia res te produse textile (Sebeşul) şi fi construit im nou complex deosebit. Linia cablului, (Brad) s-a organizat o sea află la nivelul albiei riului Mu 150 ha. De asemenea, la Sâlcî-
pectivă creşte de trei ori. numeroase alte produse turistic. Sil uni la cofa 950. susţinută de un singur pi ră tematică — „Bogăţii şi reş. se provoacă compromite va. brigada Pojoga, la tocul nu
s. i»or noul complex cuprinde uit lon. amplasat la mijlocul frumuseţi ale patriei". Prin rea culturilor, fenomen ce se mit „Mortâreţ** în suprafaţă de
restaurant cil circa 300 versantului, va fi condusă prezentarea temei intr-o for produce în cursul lunilor mai- 150 ha se pierd anual produc-
locuri, baruri, terase şi alte la înălţimea necesară in aşa mă1 nouă — explicaţiile in- iunie, cînd pc aceste terenuri
amenajări. El va fi legat dc fel încil pasagerii să aibă soţite de secvenţe redate cu au fost executate lucrări de ADRIAN COSTA
oraş printr-un teleferic cu un larg rîmp dc vizibilitate ajutorul aşpectomatului — fertilizare, arături şi însâmin- preşedintele Uniunii raionale
Aniversarea a 20 de ani de la semnarea cabine, care va putea trans asupra pitoreştilor privelişti manifestarea şi-a atins atit tări. Excesul de umiditate pe Ilia a cooperativelor agricole
porta 450 dc persoane pe din Ţara Birsei, ca şi spic scopul de popularizare cit şi dc producţie
oră, intr-un singur sens. Dc Piatra Craiului, PostăvariH. cel de atragere a spectatori suprafaţa respectivă duce la
Valea Timişului şi a Răeă-
Tratatului de prietenie dintre România şi U.R.S.S. menţionat că telefericul va dăului. lor. Au fost prezentate şi ex compromiterea recoltelor. Fă-
puneri privind
perspectivele
fi echipat cu cele mai mo
derne ins(ala(ii dc coman de dezvoltare a satului, in cînd un calcul reiese că pe su (Continuare în pag. a 2-a)
dă, iar cabinele de pasageri (Agcrpvcs) lumina noilor documente de
parlid.
Adunarea festivă din Capitală li II
«i
11
Cu prilejul celei de-a 20-a luat parte, de asemenea, mem Uniunea Sovietică, strîns unite «I Rutina, fenomen
aniversări a semnării Tratatu bru delegaţiei Asociaţiei dc astăzi, prin telurile comune li
lui do prietenie, colaborare şi prietenie sovieto-române, so ale construirii socialismului II
asistentă mutuală dintre Re sită în ţară cu acest prilej, şi comunismului, ale luptei li
publica Socialistă România şi precum şi membrii Ambasadei pentru triumful cauzei păcii II negativa! muncii
II
Uniunea Republicilor Sovie Uniunii Sovietice la Bucureşti. şi securităţii în lumea în
tice Socialiste, vineri dupâ- Luînd cuvîntul. tovarăşul treagă. II
amiazâ. la Casa prieteniei ro- M iha i l Roşîanu, preşedintele Inlîlninlc şi vizitele reci II
mâno-sovietice din Capitală, a Consiliului general A.R.L.U.S., proce ale conducătorilor de ll şcolare
avut loc o adunare festivă or a arătat, printre altele. că partid şi de stat ai Romăniei II
ganizată de Comitetul orăşe tratatul a consfinţit relaţiile II
nesc Bucureşti al I'.CR. şi tradiţionale de prietenie din şi Uniunii Sovietice, sărbăto II
Consiliul general A.R.L.U.S. tre cele două popoare vecine, rirea în cursul anului trecut, 11 Cu rădăcinile adine înfip tina în învăţâmint (ca de alt
Au participat tovarăşii Paul şi a marcat, totodată, o treap prin bogate acţiuni si mani II te în tradiţiile şcolii noastre, fel şi in alte profesiuni)
Niculescu-M iz.il. membru al tă nouă în dezvoltarea conţi- \ festări. a semicentenarului Re II alimentat de înnoirile şî de
Comitetului Executiv, al Pre nuă a colaborării frăţeşti din voluţiei din Octombrie, recen II dezvoltarea ştiinţei şi tehni Este ca atît dc dăunătoare
zidiului Permanent, secretar tre cele două ţări şi popoare.' ta vizită oficială făcută la II cii contemporane, învăţă- incit să merite atenţia de a
al CC al P.C.1L Gheorghe Cei douăzeci, dc ani cmc s-au Moscova de delegaţia de partid II mintul nostru a înaintat cu fi consideraiă o problemă ?
Gnslon Marin, vicepreşedinte scurs de la încheierea Trata şi guvernamentală română, în li fn încercările dc innoire, de
al Consiliului de Miniştri, tului româno-sovictic de prie frunte cu lovarăşul Nicolae II paşi mari. Paşi dc ridicare aducere a invăţămînluliii la
membri ai guvernului, repre tenie. colaborare şi asistenţă Ceanşescu la invitaţia CC. al II nu numai a structurii şi con nivelul stadiului actual, al
zentanţi ai unor instituţii cen- mutuală, a spus in continuare P.C.U.S. şi a guvernului so II ţinutului său general, dar şi culturii şi civilizaţiei contem
Irale şi organizaţii obşteşti, vorbitorul, au constituit o pe vietic. convorbirile care an II dc ridicare a măiestriei pe porane, rutina poate fi un
personalităţi ale vieţii ştiinţi rioadă însemnată şi rodnică avut loc cu acest prilej, au O contribuţie dc seamă ia îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor efectuate la trac II dagogice a colectivelor di ciot din proverbul înţelept al
fice şi <‘iiIturale. oameni ai constituit manifestări grăitoare toare in cadrul S.IYI.T. Ilaţeg şi-o aduce şi mecanicul liaralarabie Croitorii. Iată-1 în fo II dactice „buturugii mici". O găsim
muncii din întreprinderile şi în istoria relaţiilor rl intre Re tografie, verificind funcţionarea unei pompe de injecţie. II Majoritatea _____________ mai ales la a
instituţiile buciireştene. Au publica Socialistă Romănia şi (Continuare în pag a 4-a). II învăţătorilor şi • ceia care, avind
profesorilor îşi
II dezvoltă pro TRIBUNA ani de experien
ţă (foarte boga
II pria lor perso
tă şi valoroa
II nalitate, creea PEDAGOGULUI să). au rămas a II
ocuitoi ii străzii Stcjariloi teres personal unii salariaţi, II ză lecţii pline ___________ moriiţî cu cu
L din Hunedoara ne-au precum şi materiale ale spi II de conţinut ' getul la laurii
II
ris despre o sene de nca- S E S IZ Ă R I Ş I R Ă SP U N SU R I talului. Comitetul orăşenesc II pătrunse de dragoste faţă de ce-i încununau (pe drept sau II
iinsun care persistă de multă de partid Hunedoara, care a ll profesiune şi fată de copii. doar prin bunăvoinţa măgu II
vreme în cartierul in care lo- cercetat c i i deosebită atenţie II Dar se manifestă încă şi aii- litoare a celor ce-i înconju II
- "iese. îndeosebi în ceea ce elaborarea documentaţiei de tr-adevăr. aceste blocuri pre cele sesizate, ne-a răspuns : If tudini de rutina, sau numai rau) ca dascăli buni (uneori II
priveşte strada lor şi care. expropriere. In privinţa ilu zintă o sene de defecţiuni iar „Dr Marinescu Alexandru s-a II procese de rutinuare, între chiar pedagogi infailibili) Ei II
deşi au fost aduse in repeta căm că pe porţiunea dc stra • faţă în faţă • C.S.H nu a luat nici o mă folosit de unele materiale, pro II ţinute de cele mai multe ori apreciază că au acumulat II
minatului public vă comuni
te rînduri la cunoştinţa sfa sură de remediere. De aceea, prietatea unităţii, după cum II de nepăsarea celor din jur destul, că inerţia le poate o II
tului popular al oraşului, nu dă despre care este vorba, am dispus formarea unui co urmează : 4 roabe nisip cer II (colegi sau uneori chiar dc feri suficientă energie pen II
va rezolvat nimic. aceasta a fost sistematizată în lectiv din cadrul I G.O., caro nut. transportul pietrişului c!e II cei care trebuie să îndrume tru a merge încă înainte (în II
Tn urma intervenţiei noas cursul anului trecut. Cit pri f^flai mulţi locuitori ai co- titudine pentru eliminarea a va identifica toate degradări la Teliuc cu maşina, 2 saci do ll procesul dc învăţămînl). lirnp, nu în valoare). Pentru II
tre, am primit din partea Sfa- veşte introducerea apei pota • * munei Teliuc ne-au se cestor practici urite dm com le şi defecţiunile şi va lua mă ciment etc. Valoarea materia Prin expresia „om rutinat" ei totul este suficient de cu II
U*lui popular al oraşului Hu bile. deoarece nu au fost alo sizat că cetăţeanul Tira portarea sa Rolul şi influenţa suri pentru remediere C.S.H. lelor. transportului şi manope se poale înţelege, in general, noscut şi sc consideră în po II
nedoara următorul răspuns : cate fonduri pentru extinderi Gheorghe se îmbată mereu vi opiniei publice sînt covârşi a acceptat ca lucrările de re rei, lotalizînd 595 Iei. a fost un .om care, în profesiunea sesia dreptului dc desconsi II
.Dezvoltarea şi mobilarea de reţele de apă şi canalizare provoacă scandaluri contur- toare in asemenea situaţii ’ paraţii să fie executate de recuperată cu chitanţele nr. lui. csle pc deplin stăpîn pe derare şi de dispreţuire a in II
străzii Stejarilor a obligat o i- în cartierul de locuinţe indi bînd liniştea oamenilor. Du ocatarii blocurilor C.M către I G.O.. contra cost". 105 şi U5. In afară de recu toate detaliile teoretice şi troducerii lucrurilor noi (şi II
. inele sfatului populai a lua viduale introducerea apei se pă ce a cercetat amănunţit L 1, 2, 3. 4 din Hunedoa N. It. Deci. o veste bună perarea sumei. dr. Marinescu practice şî care reuşeşte să pc cei ce înceaVcă aceasta) II
măsuri în vederea legării a- va puica face numai prin situaţia. Miliţia oraşului Hu ra ne-au adresat o scrisoare pentru locatarii din C M -uri Alexandru a fost sancţionat cu rezolve, uşor şi subtil, acea Ce contează bibliografia me II
rrstei artere cii străzile To- contribuţia locatarilor Acum nedoara ne-a răspuns : „In prin caic ne roagă să-i spri In sfirşit. defecţiunile vor fi ..Observaţie", atiăgindu-i-se a- problemă nouă ce se iveşte todică, literatura nouă de II
mis şi N. Bălcescn. respectiv doi ani. pe strada Stejarilor urma verificărilor s-a stabilii jinim în remedierea defecţi reparate, după luni şi luni de lenţia în mod serios, în ceea în procesul muncii sale Dai specialitate, cînd el are o pla II
t i centrul oraşului Convin a fost transportată zgură, a- că numitul Tira Gheorghe bea unilor ce se află la aceste zile în care au „curs" sesiză ce priveşte folosirea unor aceeaşi expresie indică un om că de patefon, adine grefată II
gerea celor şapte proprietari mcnnjindu-se provizoriu stra mult. fiind mereu in stare blocuri, defecţiuni care. pe lîn- rile şi adresele de la sfat la materiale in alte scopuri de care. deşi stăpin pe profe- , în firea sa, pe care o folo II
de a permite executarea slrâ- da In primăvara acestui an dc ebrietate Pentru certuri !îă faptul că provoacă dete combinat, de la combinat la cit pentru care au fost desti siune, se mulţumeşte să lu seşte mereu, an dc an, ne II
ii resi>ective. împărţirea par acţiunea va fi continuată" şi conturbarea repetată a li- riorarea imobilelor creează I.G.O. s.a.m ci. Spor la trea nate". creze după tipare sau şabloa schimbată ! II
N. R. O sesizare justă, un
celelor ce le deţin în două N. R. Pină la primăvară a nişlei, a fost sancţionat dc mari nemulţumiri locatarilor bă ! răspuns prompt şi eficace Un ne care i-au năpădit puterea Dacă starea de amorţire, dc 'I
ie curînd am primit o
proprietăţi, separate de noul mai rămas puţin şi deci sis către organele de miliţie cu „Blocurile CM. sint închiria d: semnal de alarmă pentru cei de concepţie, au acoperit cu I I
drum de acces, a durat a- tematizarea străzii Stejarilor amendă şi i s-a atras atenţia te C.S.H. pentru dormitoare, 9 scrisoare prin care un care mai confundă materialele rugină forţa de creaţie, înă Lector VULCU BUJOR I
asupra comportării sale".
şi bunurile unităţii pe care o
roape doi ani. Din nou în- va continua. Pentru aceasta N. R. Oamenii din jurul lui ne răspunde sfatul popular al muncitor din Hunedoara nc conduc, cu cele personale ! buşind personalitatea sa. Dc Centrul metodic Deva II
oraşului, cave a cercetat se
faptul că directorul
sesiza
timpinăm greutăţi din partea este însă nevoie şi de aportul colectivul do muncă din rare sizarea. întreţinerea şi reme spitalului unificat din loca fapt acesta este sensul s u b ------------------------------------ I
proprietarului Cibu Ştefan, dv„ al locatarilor. Să sperăm face parte Tira Gheorghe au dierea defecţiunilor revine ad litate. tovarăşul dr. Mnrines- Rubrică redactată de care se înţelege îndeobşte ru- (Continuare în pag. a 2-a) I
I
din care cauză s-a trecut la că il veţi da. datoria să acţioneze cu promp ministraţiei combinatului. In cu Alexandru, a folosit în in- GIL I. NEGREA