Page 90 - Drumul_socialismului_1968_02

Duminică 25 februarie 1960
DRUMUL SOCIALISMULUI
2

UN NOU PREPARAT

CEHOSLOVAC
In corpul omenesc mor /Unic
trei miliarde de globule roşii
'': de fiecare Idlogrom do greu*
tote. La un nou născut de 4 I
kg. mor 12 miliarde de glo­
m m bule, la un adult — un număr
de 3 miliarde înmulţite cu 70,
80, 90 etc., In raport cu greu-
toteo Individului.
In acelaşi fel mor toate ţe­
suturile şi organismul trebuie
să le completeze. Aceasta se
întîmplă cu ajutorul o tot fe­
lul de substanţe absorbite prin
hrană, core prin diferite pro­
cese chimice şi biologica fac
să apară celule noi. Pcţn.tru
formarea celulelor sint nece­
sare 38 de substonţe aşo^dse
vitale, pe core corpul nu Io
form tradifici, sărbătoritul e­ furtuna II însoţisem pe Bur­ poate produce
ra purtat pe braţe, cu acest suc j)ină aproape de Baru In Cehoslovacia s-o desco­
prilej, si dai cu ţundul intr-o Marc. Trebuia sâ mă întorc. perit recent un preparat core
grămadă dc mărăcini. N-a De îndată ce patina plano­ completează în corpul omului
scăpat nici biciul Bursuc dc rului s-a oprit lingă hangar aceste 38 de substanţe vitale,
acest ceremonial Copiii paz­
Calerc de nori brăzdau c e ­ rului chiar fn ziua in care se am sărit jos si om transmis întîrziind totodată şi îngrămă­
rul. Bunicuţa vară torcea zil­ declanşase campania de zbor. nicului si oficiantului sanitar mesaje telefonice pentru gă­ direa de grosimi de prisos sub
nic din aceşti cumulusi ghe­ Sc obişnuise să călărească i-au pregătit o mică atenţie: sirea Bursucului la toate uni­ ;. J. piele. Noul preparot obţinut
me dc picături care sc rosto­ văzduhul Cum auzea că se citeva oscioare si n felie de tăţile forestiere din împreju­ m m M r m după o muncă de 10 oni de
goleau apoi pe păniint ase­ deschid portierele hangarului, piinc cu untură. Numai bău ­ rimi încercările melc au fost docentul F. Vonicek, director
menea unor perdele, sub for­ a pa rea si el- Se încolăcea tura a lipsit ca să încheie o zt/darnice. ol Institutului de Igienă o1 fa ­
mă de ploaie. Fenomenul se printre pici(;arele elevilor, ii brevetare în toată regula. .1 trecut vara, toamna, Confluenţe în timp. Sus, podul modern de la Ohaba, jos, podul străvechi, din pe- cultăţii de medicină din Plsen.
repeta dc-o sâptămină : toa­ trăgea de pantaloni, împărţea A doua zi, una din acele iarna, nrimuvara. Inir-una ioada romană. conţine. între altele, lapte
tă dimineaţa, pină du­ cu ei gustarea. Fină la locul zile in care cumulu$ii iţi d ă ­ din zilele verii următoare, pe. praf, drojdie de bere şi de vin
pă ora primului era un de start nu-i plăcea sd niear- deau ghes la încercarea unor marginea aeroportului din ­ uscotă, morcov, vitamina &17
timp splendid; urma o gă decit pe scaunul pilotului. spre f.ivezeni se organizase si soluţii uleioase de vitomine
răpăială care ne gonea Cind se zbura fi cu planorul tradiţionala nedeic anuală. că el era — fini lingea liniş­ Â. C. D şl E.
către hangare; pe la ora de dublă comandă, sărea tac­ Veniseră aici momirlani de zbor. cu toate cd dădea tîr- C onstructori şL
tit mina. N am mai putut să-l
cind momirlanii de pe Paring ticos pe ţiostul de pilotaj al POVESTIRE pe toţi masivii munloşi ce în­ DISPOZITIV PENTRU
Si Vilcan aveuu dc gind să instructorului fi dirija prin conjoară Valea Jiului. Star­ coale planoruJui. Se făcuse
Intr-nu tirziu, noul stă pin construcţii
tragă cu coasa cel de al doi­ lătrături, mai scurte ori mal tul nostru era organizat la ditamai dulăul. DEZINFECTARE
lea rînd dc brazde în finaţul lungi. mersul către locul de zboruri de lungă durată. om vreo 400 de metri de locul
de la jioalcle uriaşilor ce stră­ decolare. scos diu hangar un Deby. unde invîrtitclc si haţegancle a venit după el, o vrut să-l De peste un an, Io serviciul
juiesc defileul Jiului, norii se De cîtcra ori i-am dat dru­ Lom luat si pe Bursuc cu fănc.cM să se stîrneascâ un ia, dar n a reuşii .1 fugit la de oftalmologie al spitalului
răzbunau, iar soarele apărea mul de sus cu o paraşută mine. L o u r e o 200 de metri o praf de credeai cu-i pierdea vechiul culcuş, sub fuselajul „Jonos” din Budapesta, cel
vesel, vestindu-si ultimul tur pentru cablu. începuse sâ-l rărit. Uvmărindu-1, am o b ­ dc fum. începusem zborul de Bebyului reformat. N-a mai mai mare spital din Ungario.
din patrula-i milenară. pasioneze si salturile. Cum o - servat că îşi menţinea înălţi­ vreo oră. Tocmai aterizam plecat din preajma planoare- oparolele sonitore din săli sînt I
De fiecare dată la încerca­ jungea pe pămînt se îndrepta mea Intrase intr-un şemineu du]iă un zbor de încercare a lor. La ci ţi va q ni, cind ]ie a e­ dezinfectate cu ajutorul unul i
rea planoarclor. a v ea m abo­ în fugă spre careul dc ateri­ termic. Vream împreună : cu atmosferei. Cum am robotii rodrom au începui sd rnjZo­ dispozitiv pus Io punct de dr. |
nat un pasager clandestin : zare a planorului şi „ a j u t a ‘ cu planorul, el cu paraşuta. din planor a sării la mine un rească blocurile de locuinţe Istvon Grosz. medic şef ol i
Bursucul lui Ficufa. Din cei la transport. Mi s-a pârul o joacă. Cind a ­ dulău ciobănesc de gindeam ale minerilor, Bursucu aflai serviciului de oftolmologie. şi |
opt căţeluşi aduşi pe lume In Bursucul creştea văzind cu cul aîtimclrului a ajuns la rn-i lup. Elevii din jur rămă- to bordul unui avion de re ­ Andrăs Rokolya, inginer şef al ]
vara aceea sub fuselajul ţi­ ochii. A ajuns, bineînţeles şi ISOO dc met i i îngrijorarea a sryrră în măr nu iviţi, Mă a s­ morcat planoare, se îndrepta spitalului
nui Bcby reformat, oprisem la numărul dc salturi n i pa­ pus stâpinire pc mine. Jos te pl am să fiu sfisiat pentru cu regret poate, spre un alt Dispozitivul permito o dezin­
numai pe Bursuc. Era cel mai ra şuia care dădeau dreptul apăruseră semnalele de ate­ că fusesem luat prin Surprin­ aerodrom din ţară. fectare rapidă şi ieftină, redu-
vioi fi căpătase botezul ae- la obţinerea brevetului. Con­ rizare obligatorie. Sc apropia dere. Bursucu însă — pentru A DAVID cind la o zecime numărul ,
bocteriilor. Cu ajutorul Iul se
pot combate în bună măsură
Infecţiile inerente în spitale,
Semnele distinctive denumite de marele medic un- '
Lupul seamănă mult cu gur Semmelwcis, îatrogene. | .
un cîine mare ciobănesc, Aparatul construit de Grosz /
are însă următoarele semne şi Rokolya este uşor transpor- ]
distinctive : urechile ascu­ lobii, fiind de dimensiuni mici. |
ţite. stînd in sus. ochii cu o O R IZO N TAL: 1) Unul din 12) Autorul piesei „Arcul de El poate fi branşat la orice
poziţie puţin laterală, pie­ înălţimea corpului piuă la le două linii imaginare, pa­ In timpul verii se retra­ nmllâ lăcomie atunci cind zidurile casei — Poate fi cul­ triu m fi (2 cuv.). conector. Aparatul se compu­
zişă. o privire aproape saşie. 90 cin. iar picioarele dina­ ralele. în timp ce urmele ge ia munte, iar iarna co­ are oca/ia. ajungînd să-şi tural. părintesc sau studen­ VER TICAL: 1) Autorul ta­ ne din două părţi — un fel de ţ
Corpul este mai înalt în poi pînâ la 75 cm. Greu­ lupului sînt inşirate de-a boară spre aşezările ome­ încarce stomacul cu pină la ţesc; 2) A scris piesa „Con­ bloului intitulat „Casa Ccîn- clopot închis care funcţio­
partea din faţă. Distanţa tatea pină la 50 kg. lungul unei linii. Forma neşti. In contrast cu vulpea, 115 ky carne Fată de aceas­ structorul Solness11 — Fără ea. tcii‘‘; 2) Autorul operei „In- nează după principiul aspi­
dintre ochii lupului este mai Însuşiri este mai eliptică Ghearele nu este un animal staţio­ tă lăcomie, se poate calcula tîmplăn la Grond Hotel11 — ratorului şi o sursă de raze. '
mare decît In cîine. In general lupul dispune sint mai lungi şi mai ascu­ nar. fn căutarea hranei, cu uşurinţă, paguba cauza­ n-am fi putut vedea pe micul Aramă ; 3) Culese — Îmbracă Clopotul permite să so dezin­
Varietăţi de aceleaşi simţuri ca şi cli­ ţite. iar cele două gheare parcurge noaptea 50—00 tă prin răpirea diferitelor ecran. Jocurile olimpice dc mobila; 4) Construcţie veche, fecteze patul bolnavului îm­
Se deosebesc 3 varietăţi nele. întrece in viclenie vul­ m ijlocii Ia lup sînt slrînse km animale. la Grenoble; 3) Din marmură t cu fortificaţii — Indică ora preună cu salteaua, aşternu­
de lup. pea. este lacom şi precaut. laolaltă, l-a mers. în trap, Hrana Iteproducerea — Bloc înalt — Face asigurări; exactă; 5) In mod special — tul şi păturile. Se procedea- I
a) Lupul de munte, de cu­ Auz şi văz foarte dezvoltate, lupul calcă cu piciorul di­ Hrana constă în anima­ Lupoaica fată în lunile a­ 4) Material de construcţie, Case peste case: 0) Sase case ! ză întîi la o stropire o SU- .
loare închisă, cu corpul ro­ de aceea. în incursiunile su­ napoi. în urma piciorului lele de casă şi apoi toate prilie, mai. cite 6—10 pui. produs în judeţ de industria — Apartament (abr) — In m ij­ prafeţei care trebuie dezln-
bust, capul mai scurt şi mm le dc răpire se bi/.uie mai dinainte, ceea ce nu se în­ speciile de vînat. de Ia cer­ în locuri greu accesibile, tu­ locală — Unguent: 5) Inter­ locul Tebei; 7) Rocă dură fo­ fectotă cu sterogenol sau ze-
gros. coada stufoasă. mult pe aceste simţuri do­ tâmplă la cîine Dacă sînt bul carpatin pină la iepure. fişuri, scorburi, stînci etc. jecţie — Baza unei construc­ losită în special în construc­ firol, la o temperatură aproo-
b) Lupul de stepă de cu­ rit pe miros. mai mulţi lupi în haită, ei Prinde şi păsări de curte sau Dacă locul de fâlare a fost ţii ; fi) înlesniri de plată acor­ ţiile dc drumuri — In nemiş­ pe de cea de fierbere, pe ur­
loare mai deschisă gălbuie, Virsta mprg unul în urma celui­ sălbatice. Are predilecţie descoperit, îşi mută puii. date de stat pentru construc­ care; fi) Constantin Nottara — mă se usucă stratul umed.
corpul mai lunguieţ şi mai Ca şi ciineîe. lupul atinge lalt, aşa îneît este greu sâ către cline. duşmanul lui După perioada de alăpta­ ţii de locuinţe — Cămin pen­ Gen de magazin amplasat la Sursa de roze intră atunci In
mare. picioarele mal înalte, virsta de 15— 16 am. A ni­ stabileşti numărul lupilor neîmpăcat. re. îşi hrăneşte puii cu car­ tru bătrîni — La intrare în parterele blocurilor; 9) Fir — acţiune, ea impregneoză at­
capul mm lung şi mm puţin malul bâti'în îşi pierde din­ trecuţi. Iarna pornesc la vînâtoa- ne digerată pe care o vomi­ Vaslui; 7) Fata din temă 1 — Orăşel in Nigeria — Sală în mosfera cu raze ultraviolete
gros, coada mai lungă şi ţii lmbâtrîmrea sc mani­ Habitatul re in haite mari. formate tă în cuib. Mai tîrziu. adu­ 'Clădire; fi) Case mari — Mai clădirile universităţilor; 10) core ocţioneozo ca un su-
mai puţin stufoasă. festă în aspectul exterior, Lupul trăieşte atît in pă­ din 10—15 lupi. Adesea pă­ ce animale moarte pe care mulţi sau mai puţini, deter­ Valoare mijlocie a mai multor prooseptic în jurul obiecte- \
r) Lupul de deltă (stuf), prin culoarea cenuşie o ca­ duri întinse. prăpăstioase trund în interiorul satului, le depune la pui spre a le mină virsta; 9) Povestea lui mărimi — Bîtă cizelată!; 11) lor de dezinfectat. J
cel mai mic dintre toţi. iar­ pului şi a botului. dm regiunea noastră, cit şi în culeg din curţi animale, devora, iac apoi aduce pra­ Pepelea I — Jumătate opac 1 Cultivator de in — Briză — Invenţia prezintă diferite a- |
na are culoarea descinsă, ITmcJo ceh» dm regiunea dc şes. în clini şi păsări. Omoară mult da în viată şi o depune pui­ — A lua fiinţă; 10) Loveşte la In Pat ine ’ ; )2) Nun — Plat­ vantaje : poate fi manipulată
iar vara mult pâr negru. Urma lupului seamănă Hepa lipsită de păduri şi în mai mult decît consumă. lor pentru a se deprinde cu bilă i — Bucală mică de ţea­ formă la fiecare etaj al unei de orice infirmieră fără să o
Date bioinctriee mult cu urma unui ciine Minării. Preferă locurile cin Pătruns în turma de oi. da­ atacul. va ce face legătura intre un clăd iri, oboseosco; asigură o asepsie
Lungimea corpului varia­ mare. avîud insă următoa­ apropierea turmelor de oi că arc liniştea necesară, nu Obiceiurile recipient şi o conductă: 11) Do­ LI VIU COVACI perfectă şi Ieftină (substan­
ză intre 160—190 cm. din rele deosebiri : Urmele ru- M vite unde are hrana asi­ renunţă la ultima oaie afla­ cument bancar — Măsură tip: Deva ţele chimice utilizate costă cit
rare coada între 40—50 cm nelui sînt plasate pe ambe­ gurată. tă in viaţă. Consumă cu Cirul nu este înfometat, 1 0 0 grome de piine); întrea­
este unul din cele mai laşe
şi fricoase animale. Faţă de ga dezinfectare durează 10-15
um este extrem de prudent Dezlegarea jocurilor apărute în minute. Dispozitivul este Inte­
şi evită in ti Im rea. Mu se resant în special pentru servi­
cunoaşte nici un caz cînd numărul 407? al ziarului nostru ciile de chirurgie şl sălile de
lupii nu atacat oameni. Ex­ operoţie unde permite redu­
cepţie fac animalele turbate. cerea cu 90 la sută a posi­
Este marc consumolor de CULINARA (careu) O rizontal: 1) Chiîteluţe — D; 2) Os­ bilităţilor de infecţii secun­
carne, dar ştie să şi rabde tropel - Lc-r; 3) L — Bicaz — Ceai; 4) Ta — Gătită — C.N.: dare.
atunci cînd nu are mîncare. 5) U — Banane — A — Z; 0) Nouri — Alecto; 7) Ascuţite
puţind suporta cluar o sâp- — Oră; 8) Stnier — Masai; 0) Iete — Identic; 10) Fn — DIAGNOSTIC ELECTRONIC
UN ZIAR din New York* trecut, la trei zile după ce s-a tămînâ de foame, fără sâ-şi Amiază — A; 11) Stridii — Iti; 12) Tâmicie — Ars.
a publicat Iu rubrica „Mica asigurat contra accidentelor, piardă forţele. Oprimare (monoverb 2-7) — Apăsare. Medicii de Io sanatoriul
publicitate" im anunţ în chc- şi-a fracturat un picior Acum Pagubele cauzate „Ordjonikidze" din Klslo-
Datorită răspîndirii sale.
Ml, n„r. clar scris atît de mărunt, şase luni s-a asigurat contra lupul este unul din anima­ vodsk (U R.S.S.) folosesc elec­
tronico pentru diagnosticarea
incit era imposibil de citit cu
incendiilor şi o sâptâmînâ mai
ochiul liber C ititorii curioşi iit"/.iu i-a ais casa. Acum /.ece lele cele mai dăunătoare. bolilor. Maşinile electronice
l-au descifrat totuşi cu aju­ zile a semnat un contract de Unde apare în număr mai Cîte eew@ de colculat sînt utilizate Io
torul urmi îupe. Anunţul era asigurare pe viaţă şi ieri a mare. nu poate fi vorba de descifrarea curbelor electro-
de fapt o reclamă şi glăsuia i murit. creşterea raţională a efec­ cordiogromelor, la înregistra­
..In orice casă este nevoie de tivelor de vinat. dar nici rea impulsurilor elcctrico ole
o lupă". ------M — de creşterea netulburatâ a muşchilor cordului. Dotele sînt
animalelor domestice. In a­
transmise prin teleimprlmotor
fară de aceasta, este şi pur­ âespte tricotat contrului de calculat de un­
— ASCULTA. Charlie. te-Hi
gindit vreodată cum ai trăi tătorul virusului turbării. de se primesc opol concluzi­
Pentru aceste motive, com­
LA BIROU, un coleg, care dacă ai avea veniturile lui baterea lupului a devenit o Ochi cu ochi se face un rînd. ile asupra stării bolnavilor.
pretinde că se pricepe la me­ Iloclccfellcr 1 problemă de stat şi. prin Şi iată o pereche de mânuşi,
dicină. ii spune Ini Jose : — Nu. in schimb m-am gîn- CANCER CONTRA CANCER
li este frică şi H C M . 1341. stătu! acordă o câciuliţâ, o vestă elegantă.
de „umbra lui". — Stn râ tutunul este o dit invers drept premiu cîte 300 lei Dar cîtâ muncă şi răbdate
trnvâ puternică şi nicotină pe — Adică 1 pentru fiecare lup adult u­ trebuie pentru executarea di­ Oamenii de ştiinţă Japonezi
care o conţine ar putea omorî — Cum ar trăi RockefeUer cis şi 150 de lei pentru un feritelor articole tricotate ! Un din oraşul Kyoto studiază po­
un cal 1 sibilitatea utilizării proprietăţi­
cu veniturile mele... pui. pulover tricotat, de exemplu,
— Atîta pagubă ! are nu mai puţin de 70,000— lor celulelor conceroose pen­
— Cum aşa. atîta pagubă ? Metode do combatere 100.000 de ochiuri, după mă­ tru imunizarea contra cance­
Desen de — Sigur râ da. Păi caii mi ------ 0 ------- Prin vînătoare cu arma, cu rime. O persoană cate lucrea­ rului. Ei ou prelucrat celulele
M. CiTCA fumează. ..CEL mai frumos compli­ capcane, prin substanţe to­ ză cu o viteză medie, tricotea­ din anumite formoţli cance­
ment pe care l-am prim it în xice şi. cel mat eficace, prin ză aproximativ 30 de ochiuri roase cu extract de usturoi
cursul carierei mele — a de­ prinderea puilor la culcuş, pe minut (la un model nu prea şi au încercat preporatul ob­
clarat scriitorul W illinm Fanlk- operaţiune ce poate fi făcu­ complicat), ceea ce înseamnă ţinut pe şoareci. Anlmolelo
INTRE doi scoţieni : tă dc către orice cetăţean şi . că pentru executarea unui pu­ voccinate nu s-au îmbolnăvit
A. — Tom ăsta are un noroc ner — mi l-a făcut un cililor în special de paznicii de la lover trebuie să lucreze între de cancer chior cînd II s-a
nemaipomenit. scoţ.ian. Acesta mi-a declarat : turmele de oi şi vite. 32 şi 46 de ore. introdus in organism un mare
B. — De ce ? „U ltim ul dumneavoastră ro­ Efective şi recoltă număr de celule canceroose
man mi-a plăcut atît de mult
A. — Inchipuieşte-ţi că amil Tricotatul nu este numai o distracţie, cum cred unii, vil.
incit era cit pe ce sâ-l cum­ In ultima vreme s-a dus ci o muncă încordată. Efortul muşchilor la această ocupa­
păr1'. o acţiune susţinută pentru ţie este la fel de mare ca la dactilografiat. Tricotatul timp
combaterea lor prin toa­ îndelungat ponte provoca dureri de cap. De aceea, din cînd TRATAMENTUL ASTMULUI
te mijloacele, reducindu-se în cînd trebuie făcute pauze.
sim ţitor efectivele. După Tocmai bărbaţii, care privesc cu un oarecare dispreţ BRONŞIC
Dumneavoastră insistaţi deci datele ce le deţinem, pe această muncă, pe care ^ consideră minoră, slnt cei cave au
ca după moarte să vi se facă teritoriul hunedorean exis­ născocit-o. Tricotatul a rămas un privilegiu al bărbaţilor Medicii bulgari ou obţinut
tă cca. 80— 100 lupi Anual
autopsie ? timp de aproape dcuă secole. Treptat au început şi femeile rezultate remarcobile trotfnd
se recoltează cam ucelaşi c- să practice această meserie. Primele tricoteze au apărut în bolnovii de astm bronşlc sau
— Da Vreau şi eu să ştiu fectiv, ceea ce reprezintă a­ Italia în secolul al XlI-lea. De multe ori se organizau chiar bronşite cronice în peşteri.
in cele din urmă din ce cauză bia sporul de creştere a­ întreceri în acest domeniu între bărbaţi şi femei. Tratamentul durează trei
am murit. nual. fără a atinge stocul In Anglia. W illiam Reeder a fondat meşteşugul trico­ sâptămîni, timp în care pa­
de reproducere. Această si­ tăm ciorapilor în secolul al XVI-Iea. Rină atunci, ciorapii cienţii stau zilnic cîte 6 -8 ore
tuaţie nu este deloc satisfă­
------6 ------- se executau de către croitor în peşteră. Cura a fost urma­
cătoare. întrucit pericolul se Cam in aceeaşi epocă. în Ger­ tă de 160 de bolnavi : 45 la
A : — De ce se spune des­ menţine constant. mania erau cunoscuţi m eşt*:' fA S H A O f sută din cazurile de astm şi
pre unele femei că şi-au pier­ Prin antrenarea tuturor care tricotau pantaloni căldu- 73 la sută din cele de bron­
dut. silueta. factorilor competenţi vînă­ ruşi. şită cronică s-ou vindecat
toare. personal silvic, popu­
B : — Nu prea cred că au laţie sătească, păstorii dc la In ultim ul timp s-a dovedit complet.
că tricotatul are o
acţiune
pierdut ceva Mai degrabă turmele de oi şi vite .şi în­ calmantă asupra sistemului Astmul bronşic a fost ti a -
au o siluetă în plus. treaga populaţie. în special nervos şi că imprimă o bună tot cu succes şi cu ojutorul
dm mediul rural, rezultatul dispoziţie celui ce-1 practi­
combaterii ar fi mai bun, aerosolilor cu miere, precum
că. Neuropatolognl american
numărul redueîndu-se sim­ Broivn a început chiar să a­ I şi cu inhalaţii cu opa alca-
CEA mai plâi ulâ societate ţitor şi ele aici şi reducerea plice „andreloterapia". M ajori­ I lină a locului Pomone, aso-
FOră cuvinte. pentru o femeie frumoasă este pagubelor Ia animale tatea pacienţilor lui sînt băr­ I dala cu raze ultraviolete.
Desen de V. MJHÂILESCU aceea a două femei urile. baţi.