Page 91 - Drumul_socialismului_1968_02
P. 91
Dumînlco 25 Icbruario T968 D R U M U L SOCIALISM ULUI
i
Echipa de rugbi Ştiinţa cie (Farul. Politehnica Iaşi. diţii materiale, echipamente pitală, iar cealaltâ rezervată rul Nicolae Pop o dorinţă de
I Petroşani, mult îndrăgită de Rulmentul Bîrlad). Ştiinţa corespunzătoare. form aţiilor din tară. Avînd a face din echipa pe care o
Iubitorii acestui spoit, este s-a clasat pe locul 7 cu 41 Noul antrenor ol .Ş tiin în vedere câ în 17 martie a conduce o formaţie de pres
o formaţie cu vechi state dc de puncte, cu fl puncte a ţei*. tovarăşul Nicolae Pop. vem prima confruntare cu tigiu. Concepţia sa tactică v i
1 serviciu în Divizia naţională vans fată de penultima cla fost Jucător In CC.A., ne-a Agronomia Cluj. şi câ ne-a zează viitorul.; dînsul s-a
A, lucru pentru care eo se sată (Rnpid Bucureşti, care relatat aspecte din pregăti mal rămas puţin timp pen orientat şi spre o serie de
bucură de o binemeritată re o retrogradat). rea echipei pe care o con tru pregătire, desfăşurăm an tineri studenţi din anii mici
putaţie în rugblul naţional, Avînd In vedere viitoare duce i trenamentele cu o intensita în vederea alcătuirii unui
i ! Ne amintim câ formaţia re- lot corespunzător şl de du I
J; prezentativâ a Judeţului Hu- rată. la de proiecţie cinematogra mincare Sl u n coş mare
Ij nedoara în sportul cu balo- O muncă susţinută, atit Moment emoţionant fică din şcoală. Păşiţi numai plin cu sticle goale la mij
I nul oval era, In urmă cu din partea antrenorului cît pe bucăţile de duşumea de loc. Aţi recunoscut-o ? Este
j cîţiva ani, singura echipă de şi a Jucătorilor constituie ici, colo. In caz contrar — vorba dc bufetul Expres.
|j provincie care participa în premisa de bază a viitoa CALAN Ide la Marcel risc de accidentare. Na în A cui o ft Inovaţia cu adu
j|! „Cupa de primăvară- — relor succese Dorim rugbiş- Semciuc). Ieri după-amia- cercaţi să priviţi prin g ea narea sticlelor goale in acest
Ij competiţie tradiţională la tilor din Valea Jiului mult ză, la clubul din Că mul ferestrelor. Vj se opun cos, nu putem $tl Dar a cui
rugbi. Faptul este semnifi- doritele succese in apropia lău a acu.t lac o em oţio cartoane sl bucăţi dc tablă e nepăsarea faţă de consuma
;! cattv. In „Cupa de primăva- ta competiţie şi reintrarea nantă festivitate. 41 de sala intr-o „cochetă" lumănun- tori poate Stic conducerea
fj ră" participau numai echi- în ..formă*. riaţi ai uzinei „Victoria” au chere. Atenţie $1 la lemnele T.A.P.L. Deva. Trecem pe
ji pele bucurcştene. cmc erau fost sărbătoriţi cu prilejul pentru combustibil : au pi recepţie.
j considerate cele mai valo- N. STÂNCII' virştci de pensionare. Di cioare spre pîriul din sat...
* roase. N.R, Lotul Ştiinţei se an rectorul uzinei, tovarăşul Conducerea scolii nu le po a
Aceasta inscamnă că valoa- trenează cu o singură min Adolf Druker şi preşedintele te „vedea” pe toate
j rea cincisprczecelui din Pe- le competiţii în care va fi — Au fost reluate antrena te sporită. Dorim să ne pre ge. S-a „uitat" dotarea echi comitetului sindicatului, to- „Operativitate"
j troşani era recunoscută pe angrenată, am făcut o v iz i mentele. de trei ori pe săp- zentăm cit mai bine pentru pei We rugbi cu... acest „a vorăsul loan. Duda$, au ad re
plan naţional. Ne întrebăm tă la clubul „Ştiinţa", unde tămînă. şi in cnrînd le vom câ avem în faţă parteneri mănunt". Ieşirea din impas sat foştilor lucrători cuvinte Ambianţa plăcută - o
de ce trebuie să vorbim „la nc-am interesat despic sta desfăşura în 4 şedinţp. Pen valoroşi. e absolut necesară. Pentru calde de mulţumire si pre I. M BARZA la NI- j
l| trecui" despre performantele diul de pregătire al forma tru că noul Sistem de dispu aceasta, atît clubul „Ştiinţa", ţuire. Emoţionant a fost m o cenuşăreasă ? colae Jorza) Lucrez la între
In continuare — ne-a re
| sportive ale formaţiei ? ţiei, cit şi despre perspecti tare a campionatului repu latat dînsul — vom căuta să cî( şi Consiliul orăşenesc mentul t\n care pensionarul prinderea minieră Barza de
educaţie
fizică şi
pentru
Ştiinţa Petroşani a dat un vele echipei. Tovarăşul prof blican cuprinde sezonul dc formăm un lot de bază din sport Petroşani trebuie să Petre Codreanu a predat şta DEVA (dc la Gh. L Ne mai bine de 11 ani. De 4 ani
I pas Înapoi, valoarea ei scă- Gheorghe Irimie, secretarul toamnă—primă va ră. Fed era - elemente de perspectivă, pe găsească soluţia. Baza mate feta muncii fiului său Horea, grea). „Un ciolan cu varză, sini încadrat ca manlpulant
zînd simţitor. Locurile frun- ţia româna de rugbi a luat lăcătuş lo aceeaşi uzină, sim la circulare. După vechimea
'| taşe ocupate cîndva. In cta- clubului, ne-a spus : măsura, pentru a nu stagna care le selectăm din echipa rială a echipei nu este asi bolizând generaţia de mîinc vă rog". Urmează o ap ăsa pe care o am, consider că
! samentul diviziei A. de for — Dispunem de două for activitatea echipelor, iniţie a doua şi din rîndul studen gurată, aşa cum afirma se a uzinei. Formaţiile, artistice re pe butoanele maşinii au as av ea dreptul la ridicarea
cretarul clubului. O coman
de casă
si te afli
tomate
maţia din Petroşani sînt maţii. a doua fiind o echipă rii „Cupei de primăvară" in ţilor care nu practică aces! dă direct la o fabrică produ in posesia bonului pe baza categorici dc salarizare. Am
făcut o cerere (n acest sens
deţinute în ultim ul campio din care pot fi promovaţi Ju tr-o formă nouă. Au fost al sport, dar care posedă con cătoare de asemenea produ ale clubului din Călan au căruia vînzătoarea iţi va ser de mai bine de o lună de
închinat un program special
nat. încheiat în toamnă, de cători In cea divizionară. Ju cătuite două serii, una nu d iţii fizice apte pentru el. se sau altă posibilitate nu evenimentului de ieri, du.pâ vi specialitatea aleasă. Te zile. Fină acum Insă, nu ml
către alte echipe de provin cătorilor II s-au asigurat con mai pentru echipele din Ca Am remarcat la antreno trebuie să tntîrzie. aşezi la m.asă sl începi să s-n dat nici un fel de răs
care conducerea uzinei a in măninci. De ce cu mîno ? puns. Vă rog ajutaţi-mă să-l
vitat pe sărbătoriţi la o m a Simplu. Deoarece în unitate obţin.
nu sînt cuţite. Bineînţeles,
să tovărăşească.
te ungi pe mUn.i. Nu-l nici N. R A vem convingerea
o pagubă Cu un şerveţel, că citind aceste rînduri con
Atenţiune, copii I două al rezolvat. Dar dc un ducerea întreprinderii va ur
genta răspunsul pe care-l aş-
E/,poziţie de artă de ? In unitate nu există. taptaţl sl va găsi un „sti
Dar ce unitate
e. aceasta ?
Secvenţă din filmul ,,De DUPAP1ATRA — BUCEŞ Cuţite nu, şerveţele nu. Na mulent" pentru cel ce nu
fotografică trei ori Bucureşti". (de la £>. Lara). Atenţiune, vă alarmaţi. Găsiţi in schimb sînt operativi cu sesizările
elevi. Intraţi cu grijă in sa- mese murdare, cu resturi dc Si cererile oamenilor muncii.
Sola mică a Casei de cul
tură din Hunedoara găzdu
ieşte o reuşita expoziţie de
artă fotografică. Lucrările,
ce umplu de armonie pa
nourile de prezentare, apar
ţin membrilor cercului fo
to al casei de cultură din I
localitate. Fotografiile, selec
ţionate în prezenta expozi
ţie, sînt rodul unor lucrări
realizate de foto-amatori cu S-au îm plinit 10 ani de la date ştiinţifice privind îzome- păşit în cel de-al doilea dece
prilejul drum eţiilor şi ex intrarea în funcţiune a ciclo- rul izotopului staniului desco niu de existenţă hotârlt ca pe
cursiilor organizate de acest tronului Institutului de fizică perit de cercetătorii români. bazo coDdiţnlor asigurate de
cerc prin regiune sau In atomică din Bucureşti, insta Acest izomer, pus în eviden
ţară. Lucrări ca „Aspect al laţie cu ajutorul căreia se cer ţă la Institutul de fizică ato partid şi dc stat. a experien
pin", „Castelul Peleş", „Ma cetează structura nucleului, mică Bucureşti, figurează a ţei dobîndite să lărgească ga
ma'1 (tehnicianul lonn Nico), X procesul de hsiune şi se fac cum în toate tabelele interna ma investigaţiilor în vederea
„La munte". .Vine primă- alte studii care prezintă în e ţionale de lzomeri şi spectre sporirii contribuţiei lor la cu
vnra“ . „Nepoţica** (dr. Sl- tapa actuală un interes deose nucleare.
mion Caraban), „Arm onie”, bit pentru oamenii de ştiinţă Recunoaşterea competenţei noaşterea forţelor nucleare,
.Zi de iarnă*. .Lacul" (e din întreaga lume. fizicienilor români este confir spre folosul ştiinţei, al ome
lectricianul Aurel Herlea), mată şi de numeroasele soli nirii.
„Graţie", „Măiestrie", „Chei Experienţa acumulată în de citări de colaborare ce li se
le Bicazului" (Ion Rodeanu), ceniul ce s-a scurs, conjugată fac de institute cu tradiţie în
sînt unanim apreciate. cu dorinţa permanentă de a cercetarea nucleară din dife PETRI' UILACAN,
IOAN VLAD contribui la ridicarea presti rite ţâri. printre care centre Fără cuvinte.
giului ştiinţei româneşti in do redactor Ia Agerpres Desen de M. URSU
meniul cercetării nucleare, au renumite din S.U.A., Elveţia,
dus la obţinerea unor realizări Uniunea Sovietică, O serie de
<le scamă, recunoscute şi apre cercetători de la clclotron au
ciate peste hotare. Contribuţia lucrat şi continuă să lucreze
însemnată la elucidarea unor la „tandemul- (accelerator e
| Concursuri pentru pionieri şi şcolari taine ale nucleului i-a făcut lectrostatic de tip deosebit)
cunoscuţi pe „ciclotronişti". Institutului danez „Niels
cum li sc. spune in institut, Rohr". Primele date care se
In cursul lunii martie, pionierii şi şcolarii claselor în numeroase centre de cerce interpretează acum In ambele
III—V III din şcolile generale se vnr iuticre în rea de-a tări nucleare de peste hotare
Il-a ediţie a concursurilor dc literatură, de «artă plastica şi Azi. pe «9 dresa lor sosesc scri institute constituie un punct de
de fotografii artistice, iniţiate de Consiliul Naţional al Or sori. invitaţii de la colegi de plecare pentru o colaborare
taţîl economice ! rentab'lita- ganizaţiei Pionierilor, in colaborare cu Ministerul Invă(n- .branşă de pe diferite m eridia fructuoasă şi de durată între
ten. m intului, aceste competiţii vor prilejui concurenţilor reali ne ale globului în unele din cercetătorii români şi dane/l.
Semnificaţi»! celor relatate i zare.! de lucrări literare, avînd ca temă anotimpul prefe- ele se solicită informaţii în Principalele rezultate obţi
de interlocutorul nostru ni se ! rut. o întîmplnrc deosebită din viaţa cotidiana. portretul
pare plină de conţinut. La Ex | unei fiinţe dragi, sau picturi şi desene, fotografii cu su legătură cu punerea în eviden nute în deceniul de cercetări
ploatarea minieră Deva, care I bicele din vi,ala pionierilor şî şcolarilor, din natură, din ţă n aşa-numitului „efect de la ciclotron au fost concreti
găsite noi căi de reducere a deţine ponderea în producţia , vi,iţa «ic familie etc. compensare în funcţia de ex zate în aproximativ 200 de lu
lor? Sau condiţiile oferă po întreprinderii, gradul de meca Câştigătorilor li sc 'o r acorda diplome şi premii în citaţie". realizare care a con crări ştiinţifice publicate în
sibilităţi ce n-au fost suficient nizare a crescut în ultima pc- cărţi şi obiecte, locuri in tabere dc iară interne şi inter stituit punct de plecare pen
naţionale. iar cele mai valoroase lucrări vor fi populari
noadâ simlitor ; aproximativ
de bine explorate ? nereului sc extrage mecanizat. 1 reviste de specialitate din ţară vinde din stocurile fărfl mişcare:
— In mare, căile ele redu 7ă-80 la sută din volumul mi zate în paginile revistelor pentru copii şi tineret. tru unele cercetări noi în Ita şi de peste hotare. — Combinezoane cauciucate;
cere a cheltuielilor de produc (Agerpres) lia In altele se cer relaţii şi Colectivul ciclotronului a — Capişoane cauciucate;
ţie au rămas aceleaşi ; creşte Cu ocazia dezbaterii cifrelor — Pantalon vătuit;
rea producţiei, a productivită de plan pentru anul în curs
ţii muncii, reducerea consu însă. participanţii In discuţii — Haine vătuite ;
m urilor specifice şi cheltuie au subiinint în unanimitate ră — Şorţuri de piele;
lilor generale. Cît pliveşte po productivitatea ce se realizea (Urmare din pog. 1)
muzicale
Manifestările
sibilităţile, însăşi rezultatul ză cu actuala dotare tehnică, •* m oraşul nostru sint şi mai mult la micşorarea nu (Teatrul de stat de estradă, — Ochelari pentru strungari, tip pie
amintit atestă câ o preocupa nu exprimă mei pe departe rare şi modeste ca factură. mărului inslrumemiştilor su formaţia de estradă a clubului trari, cu rezervă;
re mai intensă pentru moder posibilităţile. Aceasta. dm fiva şi din punct de vedete flători. sindicatelor şi formaţiile mu
două motive principale *. nu muzical. Nîntem vizitaţi destul de rar Dacă s-ar putea reface fan zicale şcolare), cuprind aproa — De asemenea, diferite materiale
nizare, folosirea deplină a me dc alto formaţii din ţară. cu
s-a găsit soluţia optimă pen * Treptele da accesibilita farele e.xislcnte -- intr-un fel pe în exclusivitate numai mu electromagnetice, reostate şl piese
canismelor şi forţei dc muncă, tru aprovizionarea abatajelor te V Se pot face unele toate ră spectacolele de ope unele mai cîntă uneori la în- zică uşoară şi populară de rezervă. Extrase din liste se tri
gospodărirea mai chibzuită a cu material lemnos (din care recomandări nu cu totul im ră s*a dovedit că sînt solici morminlâri — ele ar cdnstitm Excepţie ar face în această mit la cerere.
tate de publicul devean. Nu
o şcoală peolni formarea de
fondurilor băneşti, a m aterii cauză se pierd ore in şir din posibile. Poale e mai accesi avem însă public pentru mu alţi instnimentişli. Aceste fan privinţă doar şcoala de mu
lor şi materialelor, ne vor timpul de lucru al brigăzilor), bilă în primul rind muzica vo zică simfonică, concerte... dat* zică. care nu are totuşi mari
şi prelungirii nepcrmisc a o- cală. in care forţa expresivă a fare şi-ar aduce un real aport posibilităţi
putea apropia in acest an mai peraiiei dc perforare (datorita muzicii este intregită dc sen mei nu sîntem „deranjaţi". cu ocazia unor mnnifest.âri la *~/ Formaţiile muzicale de
mult de ţinta finală a a fliv i- sîâtii tehnice a perforatoare sul cuvintelor. Pe această li S-a încercat, în citeva lan zile festive. De asemenea, ele * plevi aduc şi ele un a
lor şi presiunii reduse a aeru nie s-ar putea însene şi spec duri. s.â se creeze cercuri de ar putea constitui nucleul pen port în trezirea interesului
lui comprimat). La care. se tacolele dc operetă şi operă audiţii muzicale (în cadrul tru înfiinţarea de orchestre de pentru artă şi in dezvoltarea
mai adaugă staţionările pro (începinrl însă cu cele mai u- ţ'm vprsitâţii populare, in ca gustului pentru frumos. Con
venite din deficienţe în acti şoarc. mai accesibile marelui drul clubului sindicatelor etc ), salon sau chiar orchestre sim- sider insă câ ele continuă să fie
vitatea de întreţinere şi repa public) şi condiţionate de cu — in marea majoritate —
raţii (mai ales pe schimburi noaşterea libretului. Dar si r UJ____ i i i — - »* tributare calităţii. Motivele
le lî şi UT) şi lipsei unor pie muzica ins!rumentalâ şi sim sînt multe : vîrsta, modesta
se de schimb. fonică a marilor compozitori pregătire muzicală, timpul
Aspecte asemănătoare şi un dezvăluie ascultătorilor o lu foarle scurt ce poate fi „răpit"
me bogată in idei înaintate, pentru repetiţii, planul de în-
teren propice pentru creşterea
imagini vii. sentimente şi nă vâţâmînt şi programele anali
gradului dc mecanizare şi in zuinţe înalte începutul să se tice încărcate etc.
troducerea noului în general, facă cu piese mai scurte şi Lipsa unei educaţii muzi
se pot întâlni şi la exploatări melorlioa.se. după care piesele cale mai temeinice face ca re
programatice (muzica cu pro pertoriile să fie foarte modes
le din Muncel şi CerleJ.
gram. ex. poemele simfonice), fără a putea fi atras publicul. fonice. te în conţinut. In orice caz
Iată. deci, numai citeva in vor putea face trecerea spre In acest domeniu. sîntem Nu trebuie desconsidei at muzica cultă este foarte slab
dicii ce ar putea constitui o- muzica simfonică pură (con- mult in urma celorlalte oraşe nici rolul de agrement pe ca reprezentată.
hiectul unor studii şi măsuri rcrle. simfonii). Nu trebuie din ţară. ia l-ar îndeplini prin concer Poate n-ar fi râu dacă şi
deosebit de eficiente. Îmbina nngljjoîă nici muzica de ca «S-ar părea pe drept cu- tele pe care fanfarele le-ar posturile noastre de televiziu
meră — Huo. trio. cvartete ele. vînt câ fanfarele sînt susţine in timpul verii în pâl
te armonios cu o largă acţiu 5 ne — unde conlactul audito
Auditorii care şi-au făcui în depăşite ca formaţii de concurile oraşelor — aşa cum se rului este mai direct cu in
ne de gospodărire n materiale acest fel o cultură muzicală, cert. Şi toluşi. in ceea ce mă f.âcra în Deva în anii copi terpretul — ar iniţia o serie
lor (mai cu seamă a mate asciiltînd in repetate rînduri priveşte, le-aş acorda mai lăriri noastre La Bucureşti de transmisiuni alo celor mai
rialului lemnos, armăturilor cel*» mai reprezentative creaţii mult credit şi aceasta nu nu am avut ocazia să nudiez un reuşite programe muzicale
ale marilor compozitori, vor fi mai po plan local, ci chiar pe astfel de concert susţinut de
metalice recuperabile şi explo susţinute de unele şcoli de
capabili să se apropie şi de plan naţional. Este cunoscută o fanfară m ilitară în plin cen muzică din ţară. Ele ar con
zivului) şi energiei la fiecare creaţiile de scamă ale compo lipsa de instrumentişti şi in trul oraşului.
exploatare, vor duce, fără în special de suflători. Desfiin stitui o nouă educaţie muzi
zitorilor muzicii contempora A. Programele muzicale cală pentru elevi şi părinţi, un
lăptuminol pentru sectorul doială. la rezultate din rele ţarea fanfarelor, in special a ^ susţinute de formaţiile exemplu şi îndemn pentru şco
cooperatist şi paitieular, in mai bune. ne — de muzică modernă. celor şcolare, a dus cu timpul artistice din oraşul nostru lile de cultură generală
lilcle de morţi şi vineri, pui
,Je o zi, la preţul de lei 0,50 t
bucata.
Puii crescuţi, la viista |
de 90 zile, au o greutate de I 0 . 0 i—1.00 F .iln a a n o ctu rn i Ruletine lentin de «tiri : 21,05 Opera pe d u e 1
rie eliri ji meteo-rutiere la orele I 00 : ..Tbeî.s' de Maggc.net ; 21.40 Rampa ;
0,900—0,950 kg. 2 00 ; 3,00 ţi i PO. 22.11 Suită l i r i c i de G fiejf ; ??.3l
M utică de estradă : 33.00 R aoiojurna!
Livrarea se poate face în f P R O C R A M U ti ir : T IS Cinlee nou de 21,07 Simfonia a ll - a in l.a ma|nr de
grup, pentru moi mulţi co* l *-oie buna ; 3.00 D o lo p u l instrumente- Geurţje Lncseu ; 23 13 V'ijare — mustră
Ir.r — mutica ujoarâ ; H.20 Clnteee ugoară ; 0.51— l .00 Buletin de jt ir i . Pu
tăţeni şi se asigură transpor- j pentru copii de H arry Orauoei ; 3 SO leim m ete n-m l ier.
A.NMNOASA : Sncre». C M irtir ! ; PA- Ire : \:.C2 S i n i n e ale m u /ic ii u>0.trf i Rnletm de î t i n ţ 3 10 M u ţiră de came
tul de cairo întreprindere, sau j nO ŞLN I : Prin tre v u ltu ri s OI1AST1K : l ' . l î Radio jur n.i) n n le 'm meieotM o- ră de R rc ih o ''m 10,21 Pagini vocale îi
Să-mi faec|i una ca aila (..Taina11) ;
pot fi ridicaţi personal, de la j Ierburi amare (..Flacăra") ; CF.(lAG M )- j i r : l 2 'o I or iI" i ce cu melodia pnpn orchestrale dm m unca de e j tr a d i ; TELEVIZIUNE
Iară î i interpretul preferat : 11,30 Rara
Laureaţi ai Concursului inlerna
10.41
sediul întreprinderii. HAI ; Robii ; HAŢF.G : M aiorul gi ria soliştilor ,i a orchestrelor de m u ri ţion.il ..Ceorpe Fneafu* — I3A7 ; 11.11
mnnrtca i Î1RAT) : CînH fu ou c jt• : ră uşoară ; N.I.S ln jir - te m j r j ă n t e l d ic ţio n a r literar pentru jeolari : ..Pal-
C.tJKAMARZA : Faraonul «eriil» I g> ) l.rtţ) h u le i'a de «liei B u lrt'n nirtr'»- i j p u l " — capodoperă a lite ra tu rii rom a
II ; II.ÎA : '/.ccr negri m ititei. rulier ; l ' . n , L f ia in trrp ie l. I * r » inslrn- ne Prc.iint i Ion D ^dn Palan : 11.40
m rnic r M arin C.ltisăr — cava), cimpoi Din m u ic a popoarelor ; 12 0(1 Ruleim Dum inică
ji f l ’ii r r ; lâ .is A l i j radio fonie F-miM'.i- «Ic î t i n Duletin m e te o ro ln fit : 12.07
nilr. culturale ale j.ă p tjm in i' ; l>,4â M u \''arie(ă|i mtit.irale ; 12.41 Cir.ta Nfaneta
CINEMA RADIO n ţ i iijeară de Aurel Ciirovcaou ; 11.00 Rîtcinti - |.3.flfl De toate pentru toţi ; 25 feb ru arie
Dtdelira meteor"Io-
)f adio im nai
Sport
14.00 R a Jiojurrvil Spun. Buletin meteo-
jţic : 11.11 O ra ri mi « cinieeclc mele ; rutier ; 14 *0 Concert de prinţ. ; 1100
Ui, 10 l'ă ir n n o e r i ,sporite, derieii eompe A n i din operete interpretate de laneu
tente : 1- AO 1‘ enlru p ne tem i mur.ieii co Ornra : IS .tl M ir i piese In eaeruţia 9 90 Or« exacta. Cum ea (I vremea t
DF.VA i De ircl otl D uru icpi (fine- rale : IT.Iâ A m -n a hneretulin ; nrchestrei |eao Innescu ; 1(30 Cadran 9,02 (iim e a itira de Invim are : TRUSTUL 5 CONSTRUCŢII BRAŞOV
m ito s o fu l „ P c lrij" ) ; Lira nvai lim ^'i t r o c , r a m u l i : s o n - s , ? i M n m s l'.u o r.uletin de s 'iti ; (i.O j Ureriea e- cultural : I I ?<l C a pricii pentru ' î o 3rA tl.lf Teatru pentru copil gi tinerelul
n03pic (..A rt.V ) ; S1MENIA : (m c vri-.i ji aclu.ilii.il> ; S.’ â Moment poetic m eorom rvl : IS.I1 t.altiJoseop mutica! : «r Niccnlo P i j a n m i ; 10 i'O De la (luier şcolar ; lu.43 Emiiiunca pentru gate ;
»-o m id ii pe ]c>sic ; 11<IN KDOAK’ A : t r r p i r u i i!e Sanda 1 orna dc la T eatrul IS.'O t j i i t n n t ştiinţific ; 1.3,41 Mi.odra la m anie ansambluri (n lelorirc ; 10,11 12,30 Cnnreti «imlortir ; 17.30 Curierul
r»jibă KnvIc- seriile I ji II : Un Im Uuu iie Unmfrlie ; S.Su I a nnrrni'or». oielu- mea. (lo.are al ca 4.1 — m utic.i populară ; artelor ; )fl.(W .,Lajaiuvane1' — mon
»i o femeie („C onsi.'iieiornl") i Koni.int^ i!i;i p ic le ia la ; H (/O l l u lr h n ete i l i n ; lO.ilfl R .id iufaie ia r!c «tară i 19,.30 O Sfatul medicului ■ P rn fila U a arterinsrle- taj de obiceiuri populare hagiii- Trans Bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 8.
m rci : I0 T 1 f'lu d io i’ l (In(lrti)ui
in te r
pentru trom prld ( ..î'la tiiii1') ; C A I.A N : “'.Iii l.a niicrnfnn melodia p r r t e r a lj ; melodie nr .adie'a rlumneavnastfâ : pret ■ piaivsia Aida C a tja ria n ; 17.00 misiune de la Snlia ; !S,20 Ro». „C a
Snrcuull — litr u l celor 7 m iri ; C*I)K- 11.10 I1 ia Rin r n ie dm rpcrri.v ,, Voievodul ’ O ful lln lc iin «Ic r t i n : ?o n ; Radioma R î d in jn in a i Puietul melcnrolngic 1 reul macte" ; 18,31 Maparin II I 1 19,3(1 ANGA.ÎEAZA IMEDIAT:
a
Ic lc iu m a lu l de gearâ 1 19.M) Deiene
l.AR : Locomotiva lo ia lă ; l'LT K O - l i c a m b n ' de |nl\;\nn SlraiiM , 10.00 ja c ln sportiv ; 20.17 M e lo d ii roniA-
17.11 Cintece minuscule ji mai
pulm
ŞAN1 : Jocuri m ie himlMie („R cpnltli- IL hI io- l ’ rirhinalel ; HI, In K re iu a l i ln a i. i nevti ; .M1..1U T r ă i m ra ilin fo n ir. Stupi- ruiiosruto ; 13,00 Tiese pentru rljsveein : nimate ; 20,00 M ari in(crpre|i : Pablo
ea") ; M'Jitin tn ld.il (,. 1 Noi:ml>i ic“ ) ; radio ; 10.10 Clasici ai n n u ir ii enralc nul ape!«r. de ( uinUantin Castor : Cl ,-l7 Casab ; 2U.I1 Durunicnfc de piatră.
13.10 llm c ra r turistic : 13.30 N o i Inre-
LU TE N I t Cnnlclc Dobby, s|i.iima vcgiu- r<Mn.i-o;$ll : C'ci>r<;c Mima : 11.00 ILilc Slajă re : J.’ .l'l’t R.nlioiurna) Spoit. Ru p istru ii 'le a n i din nprre ale tenorului Castelul Huncdo.ua ; 20.30 Nemaipome — şef de şantier;
nitele aventuri ale celor trei muşchetari,
Iul «libaţie (..C ultural1*) ; Mondo c.i- Im dc j l l n ; II.Ud (ironica economiei Ictin niclem ulo ^ic ; 22.20 ( I n i i fo rm a VasîIc Mnldovcaou ; 13.17 Ttnleim dc
I I ..Itt Recital dc nprcâ ( ionalaiilin 1 )■ i - l anlctie muxieal-eorepratieâ; 22.00 Para — şefi de Iot;
ne icriile I gi II (,.M uncilnrrirc“ ) ; m itu l L I I -11 Slatil) medicului : 1 ’ vutii.i- ţia Dinu .Ş c il'ln rrrn : 22,30 M utn rnl pn s in i ; 19.00 Album folcloric ; 19..70 da vedetelor. Preludiu la Festivalul In
VU LC AN î Fantoma «Iii* ICorrjjvilW- ; );t\ia arlffi«i.V'lero»ţi ; 1110 liotele ape etic X'ersuri rlr \'a.»ile Z a m fir ; 22.Vi ( *: r» de l:r,ib« enţţleiă : I fi. .S () Noapte ternaţi,mal dc m uriră ugnarp Rrajov Iflli8:
Satul plutitor j m m i . A : O f j t l L-n- i'2.29 Mim ! Ho/ianeu : 2.7,IS Ic le ju rn a - — Ingineri constructori.
1.1 : l.O N C A : Loana („M in e rn l“ ) : ti» lor P l i n i r i i ; U . lâ Rnlelin de ) t ■ r 1 : R e n v li cînîcrelor : 2.3.3S 1’ot<. orebes buna. enpii ; ..Cerbul* ; 20.09 Din via Iul de ooaplc ; 23,21 Tclesporl | 23.40
R IC A N ! i Com par.iwcntul u o g a jiln , ; • 2.20 N o taţi v i din progrnmcle oo»i tre. melodii ; 34,00 Buletin dc |tlri ; ţa de concert a Capitalei ; îl.0 0 0o* locbiderta emieiuoli.