Page 92 - Drumul_socialismului_1968_02

4 b R lin u i S O C IA U S M U tO t Dumlnleo 25 februarie 1968

Pf 820fl|® I ^crările Comisiei DECLARAŢIA

tooltârii sociale a 0. H. U. LUI U THANT
româneşti

W A S H I N G T O N . — L a in- Propunerile prezentate NEW YORK 24 (Agerpres). Vietnamului posibilitatea de a

naţionale şi de a reconstrui
irita;fa C o m i t e t u lu i r o m â n il o r — Secretarul general al O.N.U . regăsi sensul identităţii sale
U Thant. a făcut sîmbâtă sea­
sadorul R e p u b l i c ii S o c i a l i s t e de delegatul ţării noastre ra o declaraţie consacrată as­ Secretarul general al O.N.U. a
ţara sa devastată de război'.
a m e r i c a n i d i n o r a ş e l e M ia m i
pectelor politice, diplomatice
şi H o l l y w o o d ( F lo r id a ), amba­
R o m â n i a la W a s h in g t o n , C o r- şi morale ale războiului din declarat că, după părerea sa.
„prima măsură indispensabilă
Vietnam, arâtînd că întreve­
n eliu B o g d a n , a fă c u t in zi­ NEW YORK 24 (Agerpres) mijloc Important pentru uti­ derile pe care le-a avut în care ar trebui să fie luată
le le d e 17-19 f e b r u a r i e , o Comisia dezvoltării sociale lizarea eficientă a actualelor diverse capitale i-an întărit constă in a pune capăt tutu­
v izită în s ta tu l F lo r id a . a O,NU.. care îşi desfăşoară cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. convingerea că ..problema es­ ror bombardamentelor şi al­
C u a c e s t p r i l e j a fo s t o r ­ lucrările la New York. a tre­ In încheiere, delegatul ro­ te în mod esenţial de ordin tor acte de râ2 boi împotriva
g a n iz a t ă p r e z e n t a r e a f i l m e l o r cut la discutarea proiectului mân s-a oprit asupra prevede­ politic şi nu poatp fi soluţi­ Republicii Democrate Viet­
„ M u z eu l Saţiului", „ M a m a i a ”, de declaraţie asupra dezvol­ rilor din declaraţie care se onată prin folosirea forţei nam”. Dacă se va proceda ast­
şi „ O ch ii o r a ş u lu i m e u ”, c a ­ tării sociale. In proiect sînt referă la educarea tineretului militare'*. ^Contactele pe ca­ fel. a continuat U Thant, .sînt
re a u fo s t p r i m it e c u c ă l ­ cuprinse principiile, obiective­ Si la promovarea in nodurile re le-am avut recent — a spus mai convins ca oricînd că
d u r ă d e a s is t e n ţ ă . D e a s e ­ le şî mijloacele necesare pro­ iui a ideilor păcii, respectu­ U Thant — mi-au confirmat întrevederi utile ar avea loc
m e n e a , a m b a s a d o r u l r o m â n movării progresului social în lui reciproc şi înţelegerii între părerea că. în cazul în care mult mai curînd decît se pre­
a v izitat e x p o z iţ i a p ic t o r iţ e i lume. popoare. vor fi luate măsuri esenţiale, supune în general". Secretarul
d e o r i g in e r o m â n ă G ig i A - Intervenind in dezbateri, şe­ Dată fiind receptivitatea pu­ ele vor declanşa un lanţ de general şi-a exprimat apoi pă­
r a m e s c u , d e s c h i s ă la M u z eu l ful delegaţiei române. Con­ ternică a tineretului pentru evenimente care in cele din rerea că părţile în cauză, in­ O unitote de rachete a Armatei populare a R. D. Vietnam, goto sâ dea riposta cuvenită
d e a r t ă m o d e r n ă d in M ia m i stantin Grigorescu, a insistat măsurile progresiste. Constan­ urmă vor putea duce la o so­ clusiv Frontul National de E­ agresorilor americani.
C o m i t e t u l a o fe r i t in c i n ­ asupra caracterului universal tin Grigorescu a sugerat ca luţionare justă a problemei şi liberare din Vietnamul de sud,
s t e a a m b a s a d o r u l u i r o m â n o al declaraţiei, subliniind că declaraţia să prevadă şi ideea care vor salva şi Vietnamul sînt acelea care ar trebui să
r e c e p ţ i e In s a l o a n e l e h o t e l u ­ aceasta va trebui să reflecte unei participări mal largi a ti­ de sud şi Vietnamul de nord soluţioneze problema ostilită­ Atacuri susţinute
lui „ H o l l y w o o d B e a c h " , în mod realist preocupările şi neretului la dezvoltarea so­ de la o distrugere aproape to­ ţilor după încetarea necondi­
experienţa tuturor ţârilor, in­ cială tală şi vor oferi poporului ţionată a bombardamentelor.
diferent de gradul lor de dez­
voltare economică, de mărimea ale forţelor patriotice
O n o u ă v a r i a n t ă a i n s t a ­ sau de regimul lor social.
la ţiei d e f o r a j T-50, u n a d i n ­ După ce şi-a exprimat satis­ PARIS 24 — Corespondentul car şi preconizează punerea Europe capitaliste" şi creării
tre c e l e m a l r e c e n t e r e a liz ă r i facţia in legătură cu faptul că Agerpres, Georges Dascal. sub controlul statului a indus­ unei autorităţi europene su- SAIGON 24 (Agerpres). — străini au fost insistent sfă­ artilerie şi tancuri, au lansat
a le U zin ei „1 M ai" — P lo ­ în proiectul de declaraţie pla­ transmite : Sîmbâtă a fost pre­ triilor care beneficiază deja pranaţionale, In timp ce Fe­ Agenţiile de presă anunţă că tuite sâ evacueze capitala. atacuri succesive împotriva
ieşti, a fo s t s o l ic i t a t ă în A l ­ nificarea. industrializarea, re­ zentată în cadrul unei confe­ de monopol. deraţia se pronunţă pentru o forţele patriotice din Vietna­ Sîmbâtă. patrioţii au lansat o poziţiilor deţinute de cele cî­
g e r ia , p e n tr u f o r a j u l s o n d e ­ forma aerară şi repartizarea rinţe de presă .Platforma mi $i în ce priveşte problemele integrare europeană. In ceea mul de sud au continuat a­ operaţie îndrăzneaţă asupra u­ teva sute de apărători ai Ci­
lor In p u stiu l S a h a r a . In u r ­ echitabilă a venitului naţio nimalâ de acţiune comună" e­ de politică externă, părţile ce priveşte N.A.T.O.. comuniş­ tacurile asupra unor impor­ nui post al poliţiei sud-viet- tadelei. In faţa superiorităţii
m a e x p e r i m e n t ă r i l o r f ă c u t e r.a 1 s!nt proclamate ca mijloa­ laborată şi adoptată de Parti­ sint de acord asupra necesi­ tii sînt împotriva reînnoirii a- tante baze şi puncte strategice nameze, situat în apropierea numerice a inamicului, rela­
s -a c o n s t a t a t c ă in c o n d i ţ ii l e ce esenţiale pentru îmbunătă­ dul Comunist Francez şi Fe­ tăţii încetării imediate şi ne­ r.estuî tratat în 1968. cerînd militare inamice. Cele ma» ma­ centrului Saigonului. In ju­ tează agenţia France Presse,
s p e c i f i c e a c e s t e i r e g iu n i a ­ ţirea condiţiilor de viaţă nle deraţia Stingii Democrate şi condiţionate a bombardamen- retragerea Franţei din organi­ sive atacuri cu focuri de arti­ rul capitalei, detaşamentele forţele patriotice s-au retras
fr i c a n e , p e r f o r m a n ţ e l e i n s t a ­ populaţiei, reprezentantul ro­ zaţie. Ambele formaţii sint de lerie. mortiere şi rachete au F.N.E, exercită presiuni asu­ din Citadelă.
la ţie i sin t f o a r t e b u n e M e n ­ mân a analizat pe larg rolul acord cu dizolvarea simulta­ fost lansate de forţele patrio­ pra „cordonului de protecţie' Lupte violente au continuat
ţ i o n ă m c ă v o lu m u l e x p o r t u ­ statului în utilizarea resurse­ nă a N.A.T.O. şi Tratatului tice asupra bazei de la Khe al Saigonului constituit din sâ aibă loc sîmbâtă între gru­
lui d e i n s t a la ţ ii f a b r i c a t e in lor umane. în procesul econo­ „PLATFORMA MINIMALĂ de la Varşovia. Ele recunosc, Sanh. Potrivit agenţiei Asso­ trupe americano-saigoneze. puri de patrioţi, care au aco­
u z in a p l o i e ş i e a n ă a c r e s c u t mic şi social. Totodată, el a de asemenea, necesitatea în­ ciated Press, asupra fortifica­ In Delta fluviului Mekonc. perit retragerea apărătorilor
in ultim ii. 10 a n i d e ISO d e propus ca in declaraţie sâ f;e cheierii unui tratat de securi­ ţiilor bazei, tranşeelor. şi a- unităţi ale FNE au continuat Citadelei, şi forţele america­
ori, M a r c a d e f a b r i c a ţ i e a u ­ prezentată In mod explicit tate europeană. dâposturilor puşcaşilor marini acţiunile de hărţuire a trupe­ no-saigoneze. sprijinite de u-
z in ei e s te c u n o s c u t ă a stă z i ideea cooperării între state ca DC ACŢIUNE COMUNĂ" Luînd cuvîntul la Conferin­ americani au căzut peste 1.300 lor americano-saigoneze. In nitâţi de aviaţie, tancuri şi ar­
în a p r o a p e 30 d e ţări. ţa de presă. Waldeck Rochet. de proiectile. Aproximativ 50 provincia Bien Hoa au fost tilerie. Aceeaşi agenţie relatea­
secretar general al P.C.F.. a
subliniat că acest document de soldaţi americani au fost bombardate însemnate obiecti­ ză câ. sîmbâtă noaptea. în
Socialiste. Documentul face o ţelor americane asupra R D omorîţi şi răniţi In timpul ve militare. La Da Nang, un­ partea de nord a oraşului Hue
expunere a punctelor conver­ Vietnam, a respectării acordu­ poate contribui la dezvoltarea bombardamentului, unităţi ale de este amplasată cea mai ma­ s-au semnalat însemnate con­
gente — cele mai numeroase rilor de la Geneva şi asupra unităţii şi a Onor acţiuni im­ F.N.E. au atacat unul din sec­ re bază militară americană, centrări de forţe ale patrioţi­
— şi divergente între cele recunoaşterii de către Franţa u portante ale forţelor muncito­ toarele defensive ale inamicu­ detaşamente ale FNE au în­ lor.
două formaţii ale stingi» fran­ R. D Vietnam. reşti şi democratice în vede­ lui. angajînd lupte la numai cercuit pe o mare porţiune Un purtător militar de cu-
rea pregătirii unui regim cu
ceze Referitor la rezolvarea si­ 390 metri de perimetrul baze5 poziţiile trupelor americano- vînt american, citat de agen­
In domeniul economic şi so­ tuaţiei din Orientul Apropiat. adevărat democratic. de la Khe Sanh saigoneze. ţia Asociated Press, a decla­
cial. ambele formaţii sînt de r.C F. şi F.S D.S consideră că La rîndul său. Francois Mit- In imediata apropiere i La Hue. în urma bombar­ rat că. în timpul luptelor des­
acord în a aprecia necesita­ trebuie garantat dreptul la e- terrand, preşedintele F.SD.S.. Saigonului, aerodromul Tari damentelor masive ale aviaţiei făşurate la Hue, 119 soldaţi a-
tea dezvoltării economice, spo­ xîstenţâ al Israelului şi al po­ a subliniat în cadrul conferin­ Son Nhut a fost supus simbâ- americane. Citadela a fost mcricani au fost omorlti. iar
rirea puterii de cumpărare a poarelor arabe, asigurată na­ ţei de presă importanta docu­ lâ unui nou bombardament de transformată in ruine Mari alţi 96L văniţi. In rîndurile
populaţiei, creşterea salariilor, vigaţia liberă pe Canalul *1? mentului elaborat. artilerie si rachete. Reşedinţa unităţi americano-saigoneze, trupelor sud-vietnameze s-au
..Platforma minimală de ac­
deplina folosire a braţelor de Suez şi în coiful Akaba ţiune comună" a fost nproba­ generalului Wesmoreland şl sprijinite de aviaţie, nave ma­ înregistrat 363 de morţi şi 1.242
muncă. îmbunătăţirea sistemu­ In problema Pieţei comune. tă de Comitetul Central al cartierul general al armatei ritime militare, distrugătoare, de răniţi.
lui de asigurări sociale, a în- Partidul comunist este împo­ sud-vielnameze au fost. de a­
vâi.âmîntului profesional, edu­ triva „cadrului îngust al micii P.C.F. şi de Comitetul Execu­ semenea, atacate cu obuze şi
caţiei naţionale, cercetării şti­ tiv al F.SD.S. rachete. Generalii şi ofiţerii
inţifice etc. Persistă divergen­ cartierelor generale s-au re­
ţe în problema naţionalizări­ tras în adăposturi. In timpul
lor, partidul comunist insis- Greva lucrătorilor din industria cuprului atacului, peste 30 de soldaţi losite pentru reprimarea poporu­
tînd asupra caracterului Indis­ americani au fost ucişi sau râ- * lui.
pensabil al acestei măsuri şi
La Havana s-a deschis o expoziţie de artă populară româ­ a extinderii ei în toate sec­ in cea de-a 224-a zi nîţî. O ploaie de obuze s-a a- I: O
nească. eveniment primit cu viu interes în capitala Cubei. toarele cheie, in timp ce Fe­ bătut asupra bazei şi instala- l
Vizitatori în standurile expoziţiei româneşti de artă deraţia propune limitarea na­ tiilor statului major general. Guvernul italian a aprobat noi
(Ager-,
Greva celor 60 000 de mun­
WASHINGTON 24
populară. ţionalizărilor la sectorul han­ preş), — .Din cauza, lipsei a­ citori- din- industria cuprulJ' Autorităţile militare de la Taiti credite pentru ajutorarea regiu­
Son Nhut au limitat la numai
nilor sinistrate din Sicilia, Noile
cute de cupru de pe pia(a a- a intrat sîmbâtă in cea de-a cîteva ore activitatea acestui credite se ridică la 241 miliar­
mericanâ, provocată de greva 224-a zi. De la declanşarea ei, aerodrom. de lire şi sint destinate părţii
care a cuprins întreaga indus­ guvernul american a impor­ "La Saigon. în ciuda afirma­ apusene a insulei, serios lavi­
Guvernul condus de Pearson trie a cuprului şi de acţiuni­ tat cupru In valoare de 200 continuă sâ răminâ încordată. ţă de cutremurele din luna tre­
situaţia
ţiilor oficialităţilor,
le de sprijinire a greviştilor
milioane dolari (aproximativ
La Praga a fost dotă publi i-
iniţiate de muncitorii portu­ 40.000 tone). Numeroase familii de cetăţeni toţii chemarea adresată de Fe­ cută. împreună cu creditele a­
locate anteiior, totalul sumelor
în faţa votului de încredere ari. guvernul american a cerut deraţia Sindicală Mondială a ridică la 297 miliarde lire.
destinate ajutorării SiciIiei se
firmelor producătoare de cu­
oamenilor muncii din Întreaga
de prioritate absolută comen­ Wilson $ 1 Browit-|in(a lume de a-şi manifesta cu şi
pru din Statele Unite sâ acor­
OTTAWA 24 (Agerpres). - şefului Partidului conservator dolari, indispensabili pentru mai multă vigoare solidaritatea O
Criza parlamentară din Ca­ de opoziţie, Robert Stanfield, echilibrarea bugetului. El a zilor făcute de Ministerul A- cu poporul vietnamez.
nada pare, potrivit observa­ lasă sâ se întrevadă o rezol­ subliniat că va fi obligat sâ pArării. Urmează să fie înghe­ demonstranţilor F.5.M. cere tuturor organiza­ Ca urinare a gravelor inun­
torilor politici, sâ poată fi de­ vare rapidă a actualei crize, supună Camerei Comunelor ţate orice livrări destinate u­ ţiilor şi tuturor oamenilor mun­ daţii care au afectat şase de­
păşită. iar guvernul Pearson care nu poate fi totuşi con­ noi măsuri fiscale pentru a nor scopuri nemilitare. Măsura cii sâ facă pregătiri pentru ca partamente ale Boli viei. pre­
sâ obţină la începutul sâptâ- siderată ca definitivă. In cer­ compensa acest deficit. Dezba­ a fost luată după ce două din LONDRA 24 (Agerpres). — de a se desolidariza de po­ anul acesta sărbătorirea zilei de şedintele Boliviei, generalul Re­
mînii viitoare un vot de în­ curile opoziţiei se afirmă că, terile parlamentare vor fi re­ marile companii americane Premierul Wilson şi ministrul litica americană în Vietnam. 1 Mai sâ devină „o grandioasă ne Barrientos, a decretat sta­
credere în Camera Comune­ beneficiind de o nmînare, li­ luate luni iar problema votu­ din industria cuprului, „Gene­ de externe britanic, Brown, au Ministrul de externe Brown, !1 zi de solidaritate internaţională rea de urgenţă pe întreg teri­
lor. In urma prezentării mo­ beralii, după desemnarea pre­ lui de încredere va fj pusă în ral Cable corp." şi „Okonite fost ţinta demonstranţilor îm care a vorbit în faţa studen- ,! cu poporul vietnamez". toriul tării. De asemenea, o fost
ţiunii de încredere de către mierului. care-1 va înlocui pe aceeaşi zi sau cel mai tirziu co.“, au anunţat că îşi vor re­ potriva războiului din Viet­ Iilor Universităţii din Kent, a instituit un Comitet special pen­
premierul canadian vîneri Lester Pearson la preşedinţia marţi, apreciază observatorii duce masiv operaţiunile din nam. Pentru a-i evita pe de­ venit cu o jumătate de oră O tru organizarea ajutorării sinis­
seara, şeful partidului încre­ partidului, vor organiza. In politici. cauza lipsei de cupru. monstranţi. Wilson a fost ne­ mai devreme pentru a-i e- traţilor.
derii sociale (care deţine opt orice caz. anul viitor o nouă voit sâ pătrundă în clădirea viia pe demonstranţii care O expediţie britanică a pă­ Preşedintele Barrientos a de­
mandate în Camera Comune­ consultare electorală. în care avea loc o adunare s-au adunat ceva mai tirziu răsit localitatea Borrow (Aloi- clarat in cursul vizitei pe care a
lor), Real Caouette, n declarat In cursul intervenţiei din laburistă printr-o intrare dos­ in faţa clădirii Universităţii. ka) într-o călătorie de 5.630 ki­ făcut-o la locul sinistrului că
că partidul său va sprijini gu­ şedinţa de vineri dupâ-amiaza. nică. Cu toate acestea, el nu In timpul conferinţei sale. lometri, care o va duce peste inundaţiile reprezintă „cea mai
vernul. Aceasta va da posibi­ ministrul finanţelor MitcheTl s-a putut sustrage de la o în­ ministrul a fost de mai multe Polul Nord in Europa. mare tragedie din cite s-au a­
litatea Partidului liberal sâ Sharp n anunţat că respinge­ trevedere cu o delegaţie loca­ ori întrerupt cu strigăte osti­ • Fiecare membru al expedîţi- bătut vreodată asupra Coliviei".
obţină majoritatea de care are rea proiectului privind ma­ lă a organizaţiei de tineret n le atunci cînd a expus pozi­ ei dispune de o sanie trasă de
nevoie — 238 din cele 265 de jorarea impozitelor va însem­ Partidului laburist, care a ţia de sprijinire a agresiunii II 10 cîini. O
mandate. De asemenea, atitu­ na pentru trezorerie o pierde­ prezentat premierului cererea americane în Vietnam. II O călătorie asemănătoare a
dinea mai puţin vehementă a re de ordinul a 350 milioane II fost începută in 1964 de un grup In Senegal vor avea foc as­
II de norvegieni. Ea a fost între- tăzi, duminică, alegeri preziden­
II ruptă curînd din cauza morţi) ţiale şi legislative. Singurul can­
Trupe spaniole au debarcat II atac de cord. didat la preşedinţie este Lec-
I unui participant, in urma unui
pold Sedar Senghor,
actualul
preşedinte al Senegalului, şi se­
Oscilaţii in exportul vest-german pe insula Alboran cretai general al Uniunii progre­
siste senegoleze (partid de gu­
Intr-o conferinţă de presă, vernământ), Alegătorii senoga-
MADRID 24 (Agerpres). — timp. un serviciu de gardă organizată Io Copenhaga, An- leri vor trebui sâ desemneze,
BONN 24 (Agerpres). — In­ ceastâ diminuare, a precizat Trupe ale infanteriei marine Prin aceste acţiuni, apreciază H dreos Papcndreu, unuf din . de asemenea, 80 de deputaţi in
tr-o declaraţie făcută la Karl Schiller, se datorează în spaniole au debarcai pe mica ziarul. Spania doreşte sâ de- H derii Uniunii de centru din Gre- Adunarea Naţională (parlamen­
Bonn, Karl Schiller. ministrul cea mai mare parte reducerii insulă Alboran. situată in Ma­ monstreze suveranitatea asu- H cio, a d e c la r a t c ă dacă S.U.A. tul Senegalului).
economiei al R. F. a Germani­ cu aproape 40 la sută. faţă rea Medilerană. la jumătatea pra Insulei. In ultima vreme. II şi-or înceta ajutorul economic
ei, a arătat că în 1967 volu­ de 1966, a exporturilor vest- drumului dintre Peninsula Ibe­ S.U.A. s-au arătat interesate ll şi militar acordat regimului mi-
mul exporturilor vest-germane germane în R A.U., Siria, Recent in Suedia a fost terminala prima locuinţa realizată rică şi Africa, relevă cotidia­ în instalarea în această insu- \ Iilor de la Atena, ,,democraţia
Irak şi Liban. El a adăugat in întregime din material plastic. Pereţii exteriori sint dintr-o nul de seară din Madrid ,.Pu- )ă nelocuitâ a unei staţii de |l ar fi restabilită in Grecia foar-
spre ţările arabe a înregistrat însă că volumul exporturilor spumă de poliuretan acoperită de cărămizi, ceea ce reprezintă eblo". Militarii au arborat reperat, care sâ acopere în- |< te repede şi cu puţine jertfe*,
o şcâdere de 5,2 la sută în cu Arabia Sauditâ, Iordania şi o revoluţie in domeniul construcţiilor, faţă de actualul liant fo­ drapelul spaniol în această treaga parte occidentală a | Armele furnizate de americani,
raport cu anul precedent A- ţările Maghrebulul a crescut. losit insulă, instalînd, în acelaşi Mării Mediterane. »■ o arătat Popandreu, fini fo-
triale, precum şt a g r ic u lt u r a şi n itu r i p e care o c o n s t it u ia p l a ­ S i n g a p o r e , M a d a g a s c a r , In s u ­
c r e ş t e r e a v it e lo r a u fo s t total ta p en tr u î n t r e ţ in e r e a a c e s ­ le le M a u ritiu s şi S e y c h e l l e s a u
F o r ţ a d e m u n c ă lo c a lă ,
t o ra
A l i m e n t a ţ ia c o n s t i ­
La Est de Suez44 — sau conse tu ie o p r o b l e m a m a j o r ă în a ­ fo lo s ită la a c e s t e b a z e . r â m i- d e z v ă lu it o p a r t e d in p l a n u r i l e
n e g lija t e .
P e n ta g o n u lu i. Nu, nu e. v o r b a
55 ceastă p a r t e a lu m ii. C h ia r n e n e f o l o s i l ă d in cauza lipsei d e v r e u n a ju t o r p e n t r u l ic h i ­
u n o r r a m u r i d e p r o d u c ţ i e n a ­
K uv:eitu.l, c a r e a r e
c o n s e c i n ţ e a l e
un v en it
d a r e a o r e l e l o r
n a ţ io n a l r id ic a i d a t o r i t ă b o ­ ţ io n a le . ,,C in e e s t e v in o v a t n e f a s t e l o r b a z e m ilit a r e , ct d e
g a t e l o r z ă c ă m i n t e de. p e tr o l, p e n tr u lip s a a c e s t o r a ?”. Iată c r e a r e a ., a lt o r b a z e. S au, d a ­
cinţele unei politici ueîaste e s t e n e v o ii să i m p o r t e a n u a l î n t r e b a r e a c e s e f a c e toi m oi c ă a c e s t lu cru nu e p o sib il,
s-a r d o r i c e l p u ţin c r e a r e a u ­
d e s a u z it ă In ţ ă r i le d e p e c o r ­
i 0.000 t o n e a l i m e n t e şi to a t e
c e l e l a l t e b u n u r i d e p r i m ă n e ­ p u l c ă r o r a s e e x t i r p ă „ t u m o a ­ nor b lo c u r i m il i t a r e c a r e s ă a ­
c e s i t a t e M a la y e z ia . c ă r e i a e n ­ r e a b a z e l o r m il i t a r e ”. V i n d e ­ sig u r e s e c u r it a t e a in t e r e s e l o r
A c u m , c in d Ilu zia A n g lie i d e a păzi c u s t r ă ş n i c i e c o ­ M a l a y e z i a şi S i n g a p o r e i n v e s ­ p ă ş e a 100.000 lo c u ito ri, a fost g lezii ii r e z e r v a s e r ă ro lu l d e c a r e a a c e s t o r r ă n i c o n s titu ie m a r ii f in a n ţ e a m e r i c a n e In r e ­
d e a -şi m e n ţ i n e s t r a t e g ia la Est m o a r a inepuizabilelor b o g ă ţ ii tiţiile c o m p a n i i l o r britanice im p ă r ţU în ş a p t e „ state". im e n s ă p la n t a ţ i e d e c a u c i u c a în c ă d e p e a c u m o p r e o c u p a r e g iu n ile r ă m a s e f ă r ă „ o c r o t ir e a "
d e S u ez s-a s p u lb e r a t , se d e z ­ p e t r o l i e r e a l e G o l fu lu i P ers ic , sint, d e a s e m e n e a , d e o r d in u l P r e o c u p a t e ■ n u m a i d e s p o ­ i m p e r ia lii i. b r i t a n i c , resimte m a j o r ă a u n o r c e r c u r i fol m a i m ilita r ă b r ita n ic ă , Ş a n s e l e sfnt
v ă lu ie In a d e v ă r a t e l e lor d i ­ c o s it o r u l d in M a la y e z ia şi S in ­ m i l i a r d e l o r d e lire s t e r lin e , cu ri rea p r o fit u r ilo r , m o n o p o l u ­ şt a c u m u r m ă r i l e n e f a s t e a le larg i d in ţ ă r i le r e s p e c t iv e , ia r in să r e d u s e , lu cru d o v e d i t d e
m e n s i u n i c o n s e c i n ţ e l e a c e s t e i g a p o r e . i m e n s e l e p la n t a ţ ii d e b e n e f i c i i d e p e s t e 400 la sută. r ile au i m p r i m a i e c o n o m i e i d o m i n a ţ i e i c o lo n ia le . p r o t e s t e l e u n o r g u v e r n e cu m r e fu z u l c a t e g o r i c a l u n o r state,
p o litic i, la c a r e W h it e h a l l - u l a c a u c i u c d in a c e a s t ă zon ă. A ­ I n t e r e s e l e p o p u l a ţ i e i locale, ţă r t lo r a f l a t e fn s f e r a lor d e I n d e lu n o a t a p r e z e n ţ ă a b a ­ e s t e c e l d in S i n g a p o r e con ţin d in O r ie n tu l M ijloc iu d e a p a r ­
r e n u n ţ a t ă tit d e g reu . t r a s e d e m ir a j u l a c e s t o r b o ­ au fo s t s a c r i f i c a t e f ă r ă r e ­ in e l e a m ă r ă c i u n e a c ă a d e v ă ­ tic ip a la un a s e m e n e a b l o c
g ăţii, m o n p o l u r i l e e n g le z e raţii v in o v a ţ i nu p r e a v o r sâ p r o p u s d e un în a lt d e m n i t a r
T r u p e l e e n g le z e d in G o lfu l z e r v e . T a c t i c i le f o l o s i t e au va­ a u d ă d e eforturile c e t r e b u i e a m e r i c a n F.ste cu s l o u r a n ţ ă un
P e r s ic , M a la y e z ia si S in g a - şi-an c o n c e n t r a t m a s iv i n t e r e ­ riat de la c a z la caz. P en tr u
s e le la Est d e S u ez. E le d e ­ făcute in v e d e r e a c r e ă r ii u n o r s e m n a l v r e m i i şi u n s u b ie c t
p o r e , cu e x c e p ţ i a u n ei m ici a -şi a s ig u r a d o m i n a ţ i a tn E x ­ r a m u r i n e c e s a r e e c o n o m i e i ţ ă ­ d e m e d i t a ţ i e p e n t r u c e i stă-
g a r n i z o a n e d in H on g K o n g , ţin, a lă t u r i d e c e l e a m e r i c a ­ t r e m u l O rien t, A n g lia a v e a C O M E N T A R I U rii şi c a r e a r p u t e a a t r a g e in p în iţi d e c e e a c e a m p u t e a
v o r fi a ş a d a r e v a c u a t e p in ă in ne, p o z iţii c h e i e in tr-o m a r e n e v o i e d e un v ast ter ito riu . A
p a r t e a P e n in s u le i A r a b ic e , a c t iv i t a t e c e i 35 000 d e ş o m e r i n u m i „ ten taţia u m p l e r i i v i d u ­
1971. P l e c a r e a lor lasă in să, in fost creafă a r t i fi c i a l a F e d e r a ­
u n d e se a f l ă c ir c a 70 la sută c e lu c r a u la m a r e a b a z ă m i ­ lu i”. L a u r m a u r m e i, p l e c a r e a
u r m ă m u l t ip l e şi s e r i o a s e p r o ­ ţie a M a la y e z ie i. In a lt e c a ­
din r e z e r v e l e d e p e tr o l a le lita r ă d e a c o lo . b r it a n ic ilo r e s t e o d o v a d ă e ­
b l e m e , c ă c i î n d e l u n g a t a p r e ­ zuri, ca d e e x e m p l u în O-
lu m ii ră p it a liste. N u m a i cei d o m i n a ţ i e un a c e n tu a t c a r a c ­ z e lo r m ilit a r e e n g le z e p e t e ­ . . P e m ă s u r ă c e p la n u r ile lo c v e n t ă cn p o litic a b l o c u r il o r
z e n ţ ă m ilit a r ă b r it a n ic ă a pus riefitu l A p r o p ia t, s-a folo sii şi buzelor a d e v e n it tn l u m e a
a s u p r a e c o n o m i e i u n or ţări d o i g ig a n ţi in d o m e n i u l p e t r o ­ c la s ic u l d i v i d e et i m p e r a ”. ter u n ila te r a l. Adenul. B a h - rito riu l u n or ţâ ri din O r ie n tu l b r it a n i c e d e r e t r a g e r e c a p ă t ă
lu lu i. f i r m e l e c n g le z r „ R o y a l r e in u l, O m a n u l, M a s c a tu l şi A p r o p ia t şi E x t r e m u l O rien t con tu r, o f e b r i l ă n e r ă b d a r e c u ­ d e azi un a n a c r o n i s m . D acă
d e la Est d e S u ez o a m p r e n t ă G o lfu l P ersic , cu i n e p u i z a b i ­
S h e l l ” şi R ritsh P el r o l e n m " , c e l e l a l t e e m i r a t e şi s u lt a n a t e a c r e a t. t o to d a t ă , un g en o ri- p r i n d e p e fă u r ito r ii p olitic ii e x p e r i e n ţ a b r it a n i c ă e s t e t o ­
c e nu v a p u t e a fi le s n e î n d e ­ l e l e s a l e b o g ă ţ ii p e t r o l i e r e , mi tu şi m a i g re u d e p e r c e p u t la
p ă r t a t ă . c a r e îşi d e s f ă ş o a r ă a c t iv i t a t e o p u t e a fi stă p in it d e c it su b d in P e n in s u la A r a b i c ă nu p r e ­ g in o l d e „monocuUură”. Situa­ a m e r i c a n e tn Extremul Orient. R._S. CEHOSLOVACA. - Noua
z e n ta u in t e r e s p e n tr u m o n o ­ ţia este s i m il a r ă in lin ii mari Din nou teoria „ u m p le r ii v i d u ­ W a s h in g to n , O d is e e a a m e r i c a ­ clădire a Institutului pentru cer­
T im p d e d e c e n i i b a z e l e b r i ­ in regiunea G o l fu lu i P ers ic , f o r m a u n o r ş e i c a l c m ă r u n t e n ilor în V i e t n a m le e s t e p o a t e
p o lu ri d e d l d in p u n c tu l d e cu cea d in M alta. E v a c u a r e a lui" îşi i m p u n e e x i g e n ţ e l e la cetări electronice din Bratisla­
t a n ic e — p io n ii „ m a r e lu i d r u m d e ţ in a c o l o a c ţiu n i d e p e s t e T e r it o r iu l d in n o r d u l M a s c a t u ­ v e d e r e a l filo n u lu i d e a u r n e ­ t r u p e l o r e n g le z e r i d i c ă p r o ­ W a s h in g t o n V iz it e le u n o r m i ­ m a i la î n d e m în ă . va, construcţie care urmează să
Im p e r ia l" — au a v u t m e n i r e a 2.000.000 000 lire s te r lin e . In lui, a c ă r u i p o p u l a ţ i e a b i a d e ­ gru. C e l e l a l t e r a m u r i In d u s- b l e m a în lo c u ir ii s u r s e i d e v e ­ siu n i a m e r i c a n e „ d e stu d ii” in SABINA BONDOC fie terminată in luna aprilie a.c.
REDACŢIA $1 ADMINISTBATIA ZIARULUI: ftr. Dr. Petro Groie ar 35, telefon 12 75. 15 85, 22 17. - TIPARUL întreprinderea ooligraRcO Hunedoara—Deva 44 063