Page 94 - Drumul_socialismului_1968_02

Morţi 27 februarie 1968
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

PLANIFICAREA -
CABINETUL M E T O D I C G i

PUTERNIC INSTRUMENT AL M ODERNIZAREA P R E D Ă R I I

fel construite în ţară, II va
Organizat în trimestrul I al
şervetele,
nă ca : prosoape,
EFICIENTEI MUNCII DE PARTID acestui an şcolar, din iniţia­ tume. La îndemîna profesori­ ajuta în activitatea ce o vor
feţe de masă, mileuri, cos­
desfăşura în laboratoruL audio­
tiva conducerii şcolii, cabine­
tul metodic al Liceului „Aurel lor se află permanent pro­ vizual de la Liceul din Orâş­
Vlaicu" din Orâştie a ajuns gramele şcolare, noutăţi peda­ tie, care va fi dat în folosinţă
Poale mai mult ca în oricare deplinirea măsurilor prevăzute biectiv al muncii lor sau nu ? de pe acum la o activitate ri­ gogice, colecţii ale Gazetei în- încă în acest an şcolar.
activitate cotidiană, planifica­ in planul de acţiuni stabilit Principiul centralismului de­ guros organizată, fiind dotat vâţâmîntului şi Colocviilor. Nu Activitatea cabinetului, des­
rea în munca de partid are un la alegeri. mocratic, caracteristic partidu­ după toate cerinţele, sumele lipsesc Dicţionarul limbii ro­ făşurată pe baza planurilor de
i ol foarte imporlanl, cu largi Analiza lunară a cile unei lui nostru, dă putinţa organi­ cheltuite în acest sens depă­ mâne moderne, Dicţionarul de lucru ale comisiilor metodice
şi multiple ecouri. Spunind «i- probleme de către comitetul zaţiilor sale să aleagă cu simţ şind 40.0UU lei. Mobilierul nou. neologisme, cele 4 volume din pe şcoală, îşi găseşte tot mai
ceasta am în vedere faptul că de parlid constituie o latură de răspundere probleme a­ frumos aranjat, exponatele, vi­ Istoria României şi alte lu­ mult ecou în predarea, la un
munca unui comitet, de pil­ a activităţii sale, dar nu sin­ supra cărora îşi concentrează trinele. toate îndeamnă la cer­ crări ce-şi au un loc bine de­ nivel calitativ superior, a lec­
dă. este determinantă pentru gura. Aceasta reprezintă acti­ forţele pentru a determina cetare, perfecţionare şi măies­ terminat în cadrul cabinetului. ţiilor. In acest trimestru s-au
conducerea întreprinderii, pen­ vitatea în şedinţe, ca să mă schimbarea unei situaţii. De trie pedagogică. In vitrinele Pentru aplicarea metodelor prevăzut, pe comisii, lecţii
tru organizaţiile de masi de exprim astfel. Comitetul de regulă, în viaţa practică pro­ rezervate comisiei diriginţilor moderne audio-vizuale în pre­ deschise, referate, informări,
aici etc. Latura planificării parlid de aici, ca şi alte co­ blema se pune: starea con­ sînt expuse diferite materiale darea lecţiilor, cabinetul es­ comunicări, interasistenţe. Co­
muncii de partid capătă o sem­ mitete. încearcă de la o vreme cretă de lucruri dintr-un pe teme educative: la limba te dotat cu aparate în acest misia de limba română va
nificaţie deosebită acum, cînri să depăşească sladiul muncii schimb, dintr-o secţie, reclamă română numere din revista sens. Astfel, există în şcoală dezvolta tema : „Organizarea
încep să se materializeze sarci­ in şedinţe şi acest lucru mi se sau nu să ne orientăm asupra „Pagini şcolare", culegeri de un âparat de proiecţie cine­ şi folosirea diferitelor proce­
nile stabilite de Conferinţa Na­ pare foarte important. problemei pe care a analizat-o folclor, fotomontaje, scheme, matografică, care funcţionează dee de verificare la lecţiile
ţională a partidului, care pu­ Comuniştii cu experienţă în­ organul superior ? Este ea ve­ caiete ale elevilor. In vitrinele în sala laboratorului de fizică, de limbă şi literatură"; la
ne in faţa organelor şi orga­ delungată se conving că a re­ riga cea mai importantă în- comisiei de ştiinţe naturale şi deservind şi celelalte obiecte. limbile străine : „Tipuri de e­
nizaţiilor de parlid probleme zuma munca de partid la şe­ tr-un moment dat pe care tre­ geografie sînt expuse colecţii Cu ajutorul lui, în şcoală au xerciţii cu modele structurale
tot mai complexe. dinţe, a înlocui munca vie, buie s-o apucăm cu toată ho­ de roci şi fosile, flori presate, fost prezentate o serie de fil­ pe bază de tabele de substi­
Ca secretar de comitet de tărîrea sau nu ? colecţii de spice, albume, a- me („O noapte furtunoasă". tuire, tablouri"; în comisia di­
partid mi-a fost dat nu o dată, Nu mi se pare însă deloc tlasuri, lucrări de laborator, ..Mirceştii in pastel", filme is­ riginţilor se va prezenta şl
in ultima vreme, să port dis­ potrivită situaţia întîlnitâ la monografii. Aparate de măsu­ torice şi de geografie) discuta materialul : „Conflic­
tele emotive la elevi".
cuţii cu secretai i de organiza­ secţia T turnătorie. Comitetul rat electrice (ampermetre. gal- Cabinetul dispune de aparate
preocupări
Din astfel
de
ţii (le bază, cu lovarâşi mem­ de partid şi a stabilit ca unul vanometre) toate lucrate de epidiascop de proiecţie, 4 metodice, în colectivul nostru
bri ai birourilor în legătură din obiectivele sale centrale elevi, populează vitrinele co­ magnetofoane, 6 picupuri ste­ s-au format opinii, se iau ati­
cu această latură. Am fosl în­ în acest trimestru să analize­ misiei de fizicâ-matematicâ, reofonice. Incepînd din acest tudini în cele mai variate ches­
trebat de mai mulţi tovarăşi : ze şi-să înlăture c auzele rebu­ iar la istorie sînt expuse, pe trimestru, cabinetul e dotat cu
concretă cu oamenii, perma­ lingă lucrări de strictă şi per­ un aparat-aspectomat, iar con­ tiuni pedagogice şl de meto­
— Acum, cind ţinem adună­ tului. In acest scop a dat sar­ manentă documentare, ape­ dică
rile generale, de regulă, o da­ nentă şi tenace, cu o adunare cină unui colectiv format din ducte din epoca romană, din ducerea şcolii se preocupă de Prin organizarea, dotarea şi
tă la trei luni cum facem pla­ în care se dezbate o problemă, 11 tovarăşi să studieze pro­ nşe/area Binţinţi, ohiecte ar­ îmbogăţirea cabinetului meto­ activităţile sale, cabinetul me­
nurile de muncă, ce trebuie să reprezintă, de fapt o optică blema şi să întocmească un heologice din staţiunea Turdaş, dic prin construirea unui la­ todic de la liceul din Orâştie
conţină ele; trecem în plan greşită despre caracterul şi na­ referat care să-l prezinte ca materiale etnoqrafice ca şter­ borator audio-vizual care va serveşte din plin ţelului pentru
loate acţiunile sau numaj pe tura activităţii dc partid. Din bază de analiză. Foarte bine. gare de cuhne, furcă de tors, servi la însuşirea, prin mij­ care a fost creat — ridicarea
cele mai importante ? păcate insă acest mod de a Râu este însă faptul că, auto­ costume etc. loace moderne, a limbilor
lucra nu este încă înlăturat. străine. calităţii lecţiilor.
Sînt întrebări fireşti pe ca­ HI se mai păstrează datorită mat, in planurile de muncă In vitrina lucrărilor prac­
Vizita făcută recent de pro­
re şi le pun. Inii -adevăr. Irec obişnuinţei. Biroul comitetului ale majorităţii organizaţiilor Printre muncitorii fruntaşi în producţie de In Ateliere­ tice pot fi văzute obiecte de fesorii şcolii la laboratorul Prof. PETRU BACIU
trei luni de la o adunare la de partid al uzinei se strădu­ de bază din secţie a apărut a­ le centrale Crişcior se numără şi strungarul Ion Criştiu, lâcăluşerîe precum şi nume­ audio-vizual de la Turda, u­ Liceul „Aurel Vlaicu"
alta. Cu alte cuvinte, comuniştii ieşte să ajute comitetele de ceastă problemă ca obiect de pe care vi-1 prezentăm in fotografia de faţă. El îşi depă­ Orâştie
se întîlnesc şi dezbat organi­ partid subordonate, birourile analiză. De ce ? Comi/tetul de şeşte lunar norma cu 20-25 In sută. roase piese de lucru de mi­ nul dintre primele de acest
zat unele probleme la inter­ organizaţiilor de bază, să în­ partid nu va reuşi, prin for­
vale mult mai mari. Cum este ţeleagă just caracterul muncii ţele de care dispune, să înlă­
condusă, îndrumată şi contro­ de partid şi să acţioneze în ture cauzele rebutului ? Dacă
lată activitatea lor de la o a­ consecinţă. va reuşi, lucru pe care se
dunare la alta ? scontează, atunci de ce tre­ Urgentaţi asigurarea
Stabilirea unor obiective buie ca şi organizaţiile de ba­
In instruirile periodice pe concrete, în afara celor care ză sâ pună în dezbatere aceas­ Dinamica indicatorilor
care le facem, am ajutat si se analizează în şedinţe, are tă problemă ? Poate câ ideea
continuăm să ajutăm comile- menirea de o antrena un nu­ ca şi organizaţiile de bază să-şi Măsurile aplicate în cadrul acţiunii dc organizare
tele de parlid pe secţii şi bi­ măr toţ- mai mare de comu­ concentreze atenţia asupra re­ ştiinţifică a producţiei şi a muncii la secţia turnătorie a
rourile organizaţiilor de bază nişti şi tovarăşi din activul de butului pleacă de la înţelege­ dmismmiaţiilor pentru Uzinei <le reparat utilaj minier din Petroşani, precum şi
să realizeze o astfel de planifi­ parlid şi fără de partid la o rea eronată a ceea ce numim munca entuziasta a oamenilor antrenaţi într-o întrecere însu­
care a muncii incit să asigure muncă susţinută, permanentă atitudine: adică, poate organi­ fleţită, fac ca în acest an realizarea indicatorilor de plan sâ
o cuprindere corespunzâloai e pentru rezolvarea unor sar­ zaţia de bază să stea pasivă înregistreze o linie ascendentă. Calculele efectuate după în­
a problemelor, antrenarea lar­ cini economice şi politice. Cred faţă de această problemă ? cheierea bilanţului celei de a doua decade a lunii februarie
gă a tuturor comuniştilor la o că cea mai mare parte a co­ lucrările de i arată cu in acest interval dc timp, producţia de' oţel reali­
intensă viaţă de partid la lo­ mitetelor de parlid pe secţii Aşa s-a ajuns c\a în acest zată peste plan depăşeşte pe cea din perioada cores­
curile de muncă. s-au orientat bine alegind ci- trimestru o mare parte din punzătoare a lunii ianuarie cu circa 40 de tone. In
Aruncînd o privire mai a- leva prableme pe care. cu aju­ organizaţiile de bază (11 la re. Este suficient sâ amintim tru aceste lucrări sînt în curs aceste două decade s-nu vîndut si încasat cu 20 to­
Sarcinile de investiţii pe a­
număr) sâ analizeze. în esenţă,
tenlă asupra modului in care torul unor colective instruite două probleme: rebutul şi dis­ nul în curs pentru judeţul in acest sens că, în prezent, de elaborare la D.S.A.P.C. ne mai multe piese mecanice; decit în luna ianuarie. Pro­
se face planificarea se des­ la timp, le studiază cu inten­ ciplina în producţie (aceasta Hunedoara sînt mobilizatoare mai există lucrări neasigurale Deva. ductivitatea muncii In rîndui ci a crescut cu peste 45 kg
prind cîleva concluzii. ţia de a transpune în viaţă u­ din urmă constituind obiect şi de mare răspundere Prin­ cu documentaţii în valoare de pe post.
Un mare neajuns este faptul
O primă concluzie, îmbucu­ nele măsuri concrete. Toate a­ de dezbatere în şedinţa/de co­ tre obiectivele nominalizate în circa 46 milioane lei, respectiv că termenele de predare a do­ In primele rinduri ale celor care au făcut posibile re­
rătoare, este aceea că aproape cestea subliniază ideea că mitet pe secţie în luna februa­ listele de titluri pe 19G8 se a- 3,6 la sută din structura con- cumentaţiilor de către proiec­ zultatele de mai sus, se situează muncitorii Tudor Rusu.
toate planurile de muncă con­ munca de partid în uzină ca­ rie). Este firesc acest mod de flâ : blumingul de 1300 mm strucţii-montaj aferentă aces­ tant nu sînt in concordanţă Constantin Ghcrasim. Mircen Pavcl, Nicolac Mocanu şi
ţin citeva obiective principale, pătă un caracter tot mai con­ lucru ? Desigur, nu ! de Ia Hunedoara, dezvoltarea tui an. cu începerea execuţiei din Ioan Arcuş, şeful de brigadă Gheorghe Scurtu şi maistrul
concrete asupra cărora se con­ cret. slrîns legata de viaţa sec­ Am dat aceste exemple pen­ exploatărilor miniere Uricani, planul de producţie al con­ Titus Peştcanu. MARIA NEGRUŢ
centrează atenţia comitetelor ţiilor, cişligâ la capitolul efi­ tru a ilustra ideea câ comi­ Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lo- Cea mai necorespunzâtoai e structorului T.R.CH. De e­
de partid şi a birourilor orga­ cienţei. O altă concluzie care tetul de partid pe uzină, ca şi nea, deschiderea noilor cîm- situaţie se prezintă la C.C.V.J., xemplu, la lucrările edilita­
nizaţiilor de bază. Voi ilustra se desprinde insă din analiza comitetele de partid pe secţii puri miniere de la Paroşeni, unde sînt neacoperite lucrări re aferente locuinţelor în mi-
acest fapt cu un exemplu. Co­ muncii de planificare este a- şi birourile organizaţiilor dc Dîlja, precum şi executarea în valoare de circa 29 milioa­ croraionul 3/A Vulcan, ter­
mitelui de parlid al secţiei se- reea că încă mai avem de bază au încă rezerve impor­ unor lucrări la viitoarea mi­ menul de predare a documen-
micocs şi-a propus ca in pri- luptat Împotriva sărăciei de tante pentru a face din plani­ nă Livezeni. Sînt prevăzute a ne lei. Printre lucrările mai
■ mul trjmcstru să analizeze în idei, precum şi împotriva su­ fi terminate importante lu­
şedinţe de comitet liţd.pro perficialităţii şi a formalis­ ficare un puternic instrument crări social-culturale, sistema­
bleme: 1). Modul in caic au mului de acţiune, de mobilizare a tizări in reţeaua C.F.R , a dru­
fost organizate şi cum func­ In general, în munca de tuturor forţelor de care dis­ murilor naţionale şi altele.
ţionează cursurile de ridicarea partid, se pune deseori urmă­ pun la înfăptuirea sarcinilor O condiţie esenţială pentru
calificării muncitorilor, 2). Des­ toarea problemă : dacă comi­ realizarea ritmică şi integrală
făşurarea învâţămîntului dc tetul de partid pe uzină urmă­ ce ne stau în faţă. a planului de investiţii o con­
partid şi eficienţa lui in pro­ reşte şi analizează o proble­ • POPA IVI. IOAN stituie asigurarea cu documen­
cesul de producţie şi 3) Ana­ mă, oomitetelc de partid şi bi­ secretar al comitetului de taţie tehnică de execuţie. Or.
liza muncii desfăşurate de că­ rourile organizaţiilor de bază partid al Uzinei „Victoria*4 la acest capitol, multe unităţi
tre comitetul U.T.C, pentru în­ subordonate o mal pun ea o- Câlan beneficiare sînt încă deficita­

O contribuţie importantă la îmbunătăţirea calităţii mobilei executată la întreprinderea de industrie locnlâ din
Brad o aduce şi lustruitoarei Salvina Achim. Despre aceasta însă ne vorbeşte cu prisosinţă faptul câ este evidenţia-
tă în Sntreceren socialistă.

emnazaraoBs

m din plin timpul prielnic