Page 1 - Drumul_socialismului_1968_03

I Ij i^lioltâca C '
Regiono a PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VAI
| H u n c d o a ra -D e v a • Primirea de către tovarăşul

Nicoiae Oaauşessu,

preşedintele Consiliului de Stat,

a şefilor cultelor din România

Joi la amiază, preşedintele formate C luj, însoţit de Tokcş G îndilâ Nicoiae, prim delegat
C onsiliului de Stat, Nicoiae Ştefan, consilier al episcopiei al cultu lu i creştin după evan­
Ceauşescu. a p rim it la Pala­ reformate C luj. Papp Ladislau ghelie Bucureşti.
tul C onsiliului de Stat. in au­ losif, episcop al Episcopiei re­ Cu p rile ju l p rim iri' la pre­
ra dienţă de prezentare, pe şefii formate Oradea. însoţit de şedintele C onsiliului de Stat
cultelor din ţara noastră. San-tha Paul. vicarul episcopi­ au luat c u v în tu l: Justinian
ANUL XX. NR. 4093 VINERI 1 MARTIE 1968 4 pagini 30 ban? La solemnitate au luat parte ei reformate Oradea. B nder Marina, patriarhul Bisericii
preşedintele C onsiliului de M i­ Hermann, vicar a) episcopiei ortodoxe române, M arton A -
niştri, Ion Gheorghe M aurei1, evanghelice de confesiune au- ron, episcop rom ano-catolic de
vicepreşedinţii C onsiliului de gustanâ Sibiu, însoţit de Ho- Alba lulia. Papp Ladislau Io-
Stat, Em il Bodnaraş şi Ştefan chmeister A lbert, prim -curatoi sif, episcop al episcopiei re­
La laminorul de 650 mm Peterfi, secretarul C onsiliului general al bisericii evangheli­ formate Oradea, Binder Her-
mann, vicar al episcopiei e­
ce C. A. Sibiu ; Rosen Moses.
Produse româ­ de Stat, Constantin Stâtescu, şi şef rabin al cultului mozaic, vanghelice CA. şi Moses Ro-
şeful Departam entului Culte­
ACTUALI­ neşti solicitate lor. D um itru Dogaru. Justinian însoţit de M arilus Iţic, mem­ sen. şef rabin al cultului mo­
zaic.
superior ra­
bru în consiliul
Au fost prezenţi
DEŞI NELEGALIZAT, Marina, patriarhul bisericii binic ; Kiss Alexa. episcop dl C onsiliului de Stat.
A luat cuvîntul preşedintele
episcopiei unitariene C luj. în­
peste hotare ortodoxe române, însoţit de soţit de Kovacs Ludovic, vi­ Apoi. tovarăşul N ;coIae
Justin Moisescu.
arhiepiscop
TATEA al Iaşilor şi m itro p o lit al M ol­ Cluj ; Tom ici Ştefan, vicar al Ceauşescu şi ceilalţi conducă­
unitariene
car al episcopiei
tori de stat s-au întreţinut cor­
dovei şî Sucevei. M ladin N i­
REBETEL ESTE încheiate de diverse între­ coiae. arhiepiscop de Alba lu ­ vicariatului ortodox sirb T i­ dial cu reprezentanţii Cultelor.
Noi tranzacţii comerciale
lia şi Sibiu şi m itro p o lit al A r­
In tim pul întrevederii, au
prinderi româneşti de co­ dealului, F irm ilia n M arin, ar­ mişoara ; Argay Gheorghe. e­ adresat preşedintelui Consi­
piscop al episcopiei evangheli­
ECONOMICĂ merţ exterior prevăd expor­ hiepiscop al Craiovei şi m itro ­ ce sinodo-prestbiteriene Cluj, liu lu i de Stat calde cuvinte
produse
PREZENT realizate de industria noas- polit al Olteniei, Nicoiae Cor- însoţit de Rapp Carol, vicarul de recunoştinţă Kiss Alexa, e­
tul unor
variate
episcopiei
evanghelice S. P.
neanu. arhiepiscop al T im i­
IrA constructoare de maşini. şoarei şi Caransebeşului şi m i­ C luj ; loasaf Tim otei. episcop piscop al episcopiei unitariene
2G0 strunguri universale vor tropolit al Banatului. A ntim locţiitor al m itropoliei de rit C luj, Justin Moisescu. arhie­
piscop al laşilor şi m itropolit
Staţii automate Colectivul de muncă al la­ caje. N-ar strica, afirm a mais­ fi expediate în Australia. Nica Tîrgovişteanul, episcop, vechi Brăila, însoţit de Ivanov al Moldovei şi Sucevei, Fran-
m inorului de 650 mm din H u­ trul Boromiza, să se facă co­ Anglia, Belgia. Franţa. vicar patriarhal. Vîsarion Plo­ lacob, consilier al m itropoliei cîsc Augustin, conducătorul
Grecia, Italia. Iran, Sue­
de ciuruire nedoara a luat în 1968 un menzi mai mari pentru acelaşi dia. Tailanda şi T u r­ ieşteanul, episcop, vicar p atri­ de rit vechi Brăila. Pambuc- arhiepiscopiei rom ano-catoli-
start bun. Planul de produc­ profil. In cadrul com paniilor arhal ; M arton Aron, episcop cîan Grigore. vicepreşed ntele ce din Bucureşti, G îndilâ Ni­
Ca­
strunguri
ţie pe luna ianuarie a fost se laminează diferite mărci de cia. Alte SC-1250 vor fi rom ano-catolic de Alba lulia. Consiliului eparhial al episco­ coiae. prim-delegat al cultului
rusel. tip
şi betoane realizat în proporţie de 104,29 oţeluri calmate cu necalmate trim ise in Elveţia şi S.U A. însoţit de Huber losif. consi­ piei armeano-gregoriene. înso­ creştin după evanghelie —
la sută. Depăşiri importante (OL 38 cu OL 70). la aceeaşi O scrie de contracte pre­ lier al episcopiei romano-ca- ţit de Baronian Zareh. secre­ Bucureşti.
s-au obţinut şi în februarie. temperatură de încălzire. Con­ lolice de Alba lu lia , Francisc tarul Episcopiei armeano-gre- In cursul p rim irii au
La Dobra au început lu­ Pe haina imaculată a bunelor ducerea secţiei trebuie să ţină văd livrarea a peste 13.000 Augustin. conducătorul arhie­ goi iene : Iacub Mehmet, m uf­
crările de montare a două rulm enţi unor firm e din fost adresate m ulţum iri căl­
u rezultate însă, cele 142,6 tone cont de aceste nereguli. Dato­ piscopiei romano-catolice din tiul cultului musulman Con­ duroase C onsiliului de Stat.
staţii de preparare — rebut de lam inor aruncă o rită lor, creşte şi procentul de Koln — R. F. a Germaniei Bucureşti. însoţit de BertaJan stanţa : Tâehiei Ioan, pre­
preşedintelui C onsiliului
de
una de ciuruire şi una de pată întunecată Din discuţiile rebut. Prin urmare, este vor­ şi din CaJcutta — India. Blaziu, consilier al arhiepisco­ şedintele cultului creştin ad­ Stat, personal, precum şi gu­
betoane de mare capa­ noastre cu tehnicianul Ion ba de lipsa unor măsuri efi­ In Iran sînt solicitate 100 piei romano-catolice Bucureşti. ventist de ziua 7-a Bucureşti ; vernului. pentru drepturile de
citate. Drâgânescu, de la grupul de ciente tn toate compartim en­ de vagoane dc marfă pe Petru Pleşca, episcop romano- Vicaş Teodor, preşedintele cul­ care se bucură cultele în ţa­
Noile staţii vor deservi control tehnic de calitate al tele. patru osii şi 55 vagoane catolic şi provicar al arhiepis­ tului baptist Bucureşti : Bo- ra noastră. De asemenea, a
lucrările ce se execută de secţiei, reiese câ rebutul se da­ platform ă. copiei de Bucureşti ; Nagy lu - chian Pavel, preşedintele cul­ fost exprim ată întreaga ade­
către şantierul de con­ torează defectelor de îm pătu­ O parte din rebut s-a produs 1 iu,- episcop al episcopiei re­ tului penticostal Bucureşti,
strucţii drumUri pe porţiu­ riri. secţiunilor neterminale, însă şi din cauza neatenţiei u­ ziune a clerului şi credm cio-
nile Deva—Brad şi Deva— torsionărilor, cu rburilor şi ba- nor lam inatori şi manevranţi şilor faţă de politica internă
a României, hotârîrea lor de
Lugoj, in vederea creşte­ vurilor. Aceste defecte au a- ca : alim entatorii încălzitori a-şi aduce contribuţia d e p lin i
rii traficului (a nivelul a­ pânit din cauza erorilor ce se Gheorghe M arian şi Ioachun la eforturile întregului popor
nului 1960. fac la incâlzirea m etalului, re­ Popa. ce au creat deviaţii mari PRIN LUCRURI AMELIORARE pentru dezvoltarea şi în flo ri­
întregul proces tehnolo­ glărilo r necorespunzâtoare a în încălzirea oţelului, mane- rea patriei.
gic din cele doua staţii ghidajelor de la intrarea şi ie­ vranţii D um itru Sândulescu,
de preparare se va des­ şirea din calibru. spargerea Remus Şerban şi Gheorghe Au fost relevate sentimente­
Bratu. care au forţat discurile?
făşura automatizat, nece- discurilor şi altele. de tăiere şi au bruscat mate­ producţia pajiştilor naturale poate creşte de 2-3 ori le de respect şi de aprobare
sitind un număr minim de unanimă cu care este p rim i­
oameni, doar pentru su­ ..O vină mare la producerea rialul cald. De aici rezultă câ tă politica externă a statului
pravegherea agregatelor. rebutului o au şefii de schimb mai sînt abateri de la disci­ Fără a m inim aliza im por­ ducţiei animale realizările ce , : Nu cu m ult tim p în urmă nostru, şi s-a subliniat spri­
Acest fapt va asigura in şi m aiştrii — ne spunea tova­ plina de producţie. Şu în a- tanţa c u ltu rii cerealelor, a le- ‘ se obţin nu reflectă întru to­ m indria şi fala comunelor era jin u l pe care cultele, alături de
final ciuruirea a peste răşul inginer Valerian M arti- ceastâ direcţie, trebuie să-şi gumelor, cartofilor şi pom icul­ iul posibilităţile de care dis­ staţiunea de montă şi păşunea întregul popor, îl acordă aces­
neac. şeful secţiei — care de
200 mc agregate de ba­ m ulte ori nu respectă instruc­ îndrepte privirea mai m ult tură, creşterea anim alelor râ- pun unităţile cooperatiste din comunală. In modul de pre­ tei politici consacrată colabo­
lastieră pe zi şi prepara­ ţiunile de serviciu, nu contro­ conducerea secţiei, organizaţia mine una din principalele ra­ judeţul nostru. M u lţi din cei zentare a acestora se oglin­ ră rii între popoare, securită­
de partid şi sindicală.
rea a 150 mc betoane. m uri ale agriculturii în jude­ ce lucrează în domeniul creş­ dea preocuparea, spiritul de ţii europene şi apărării păc i
lează oamenii din subordine. Deşi cifra de rebut reprezin­ ţul Hunedoara. Acest lucru es­ terii animalelor, printre care iniţiativă, puterea de muncă, în lume.
Schim bul m aistrului Ioan Bo- tă 0,25 la sută din producţia te determ inat de condiţiile na­ şi unii specialişti, susţin că de organizare şi de mobilizare
Un nou oţel romiza. lam inator şef. Eugen lu n ii ianuarie, nu este deloc turale. de vechea şi frumoasa o. astfel de situaţie se; dato- a maselor la realizarea acţiu­ (Agerpres)
Oniga, de pildă, a lam inat în
reşle lipsei de nutreţuri con­
îndeletnicire a ţărănim ii de
7 ianuarie o mare cantitate neglijabilă. D intr-o cantitate pe aceste meleaguri şi de e­ centrate. Lucrul nu este decit nilor iniţiate de gospodarii sa­
de oţel echivalentă, s-ar putea
telor şi comunelor.
pentru rulmenţi de rotund de 90 şi 100 mm cu fabrica nu mai puţin de 45. xistenţa unei suprafeţe de în parte adevărat. Nu trebuie
defecte de îm păturiri. In ge­ tractoare U.650 şi 10 combi­ peste 208.000 hectare pajişti uitat, câ ţăranii, din Boşorod. In u ltim ii ani, agronomii,
La oţelârta electrică a nera), şefii de schimb şi maiş­ ne C.3. Este deci cît se poate naturale, care constituie sursa Bârâşti. Şerel, Silvaşul de Sus. conducerile unor cooperative
agricole de producţie şî unele
C.S. Hunedoara s-a înche­ trii s-au m ulţum it să înregis­ de evidentă necesitatea de a principală de asigurare a hra­ Izvoarele şî din alte localităţi consilii populare comunale
iat ieri bilanţul a două treze rebutul ca atare, fără face. totul perţtru ca în circu i­ nei taurinelor şi ovinelor. vindeau în trecut m ii de cape­ „preocupate" de alte acţiuni a- Constituirea consilii­
luni de activitate. Cu a­ să analizeze minuţios care au Este cunoscut câ nesocoti­ le de bovine îngrăşate numai grîcole dc sezon, nu au acor­
cest prilej s-a constatat fost cauzele...". tul naţionâl să* intre 'întrea­ rea probleiriei' h ră n iş i raţio- * pe păşunile de munte, iar în-
că de ia începutul anului La cele spuse de tovarăşul ga cantitate de otel. P osibili­ nale a animalelor, a ţiţ vara 1 graşareâ în 'tim p u l iernii’ se dat atenţia cuvenită pajiştilor lor municipale şi
şi pînâ acum, au fost pro­ inginer Martineac. se naşte o tăţi sînt. Spun rezultatele pe cit şl iarna, are ca urmare făcea cu fin u ri de bună cali­ naturale. Astfel s-a ajuns la
duse peste plan 600 tone întrebare : Ce măsuri a luat care le obţine acest colectiv imediată pierderi serioase şi tate şi cu puţin adaos de uru- o accentuată degradare a orăşeneşti
oţel special de bună ca­ conducerea secţiei pentru re­ nerecuperabile de producţie ieli de porumb. Oare acest lu­
litate. De reţinut este fap­ medierea deficienţelor semna­ de muncă. Depinde însă de fe­ (deoarece producerea laptelui, cru nu este posibil şi astăzi? Ing. EUGEN CERNELEA ale (J.6.S.R.
tul câ in această perioadă late ? Lam m atorii din schim ­ lul în care conducerea secţiei cărnii şi brînzei nu se poate Categoric câ da, dar trebuie de la Direcţia agricolă
s-au elaborat şi 10 şarje bul m aistrului Boromiza (la- va şti să le valorifice. concepe fără consum de nu­ să existe o preocupare mai judeţeană Intre 23-29 februarie s-au
experimentate în vederea m inator şef Eugen Oniga), jus­ treţuri). Dar, trebuie să recu­ susţinută pentru ameliorarea desfăşurat plenarele consi­
punerii la punct a tehno­ tifică procentul mare de re­ NICO LAE PANAITESCU noaştem câ în privinţa pro­ păşunilor şi fîneţelor. (Continuare în pag. a 2-a) liilo r m unicipale şî orăşeneşti
logiei de introducere in but prin aceea că „nu se reu­ ale U niunii Generale a Sin­
producţie curentă a unul şeşte să se aducă calibre su­ dicatelor din România, de pe
nou oţel special pentru ficiente. iar c ilin d rii de multe cuprinsul judeţului Hune­
rulmenţi. Experimentările ori sint greşiţi la restrunjire doara. Au fost constituite trei
au fost efectuate in două consilii m unicipale la Deva.
variante şi dau garanţia şi asta face să apară defecte Hunedoara şi Petroşani şi un
asimilării cu succes a nou­ pe m aterialul care îl lam i­ consiliu orăşenesc la Brad.
lui produs. năm''. Se laminează şarje Cu acest prilej, în fata or­
Miţi-vori de salcie. mici şi de diferite calităţi. ganelor acestora au fost pre­
Companiile sint foarte scurte
Combina 2 K-52 Foto : V. ONOIU şi necesită schimbări dese de zentate sarcinile şi atrib uţiu -
nile ce le revin din documen­
tele Conferinţei Naţionale a
partidului şi a recentei ple­
după o lună nare a Consiliului Central al
U.G.S.R.
de funcţionare L a u d a m a r t
Cu o lună in urmă, in Ai sosit. Te-am întilnit prins nirilor noastre de fiecare zi.
abatajul frontal din stra­ la reverul hainei. Eşti un ghio­ Aduci cu tine izbucnirea se­
tul C 3, blocul Vili al sec­ cel sau poate o lăcrămioară, velor şi aroma primelor ier­ Şedinţe plenare de
torului nr. 5 de la Ex­ un toporaş sau un firicel de buri a căror prospeţime o sim­
ploatarea minieră Vulcan trifoi. Te-o prins de subţiori ţim zvicnind în noi, în inimile constituire a
a fost introdusă o combi­ un şnur rosu-alb şi ţi-a pus noastre.
nă de tip 2 K-52. Intro­ numele PRIMAVARA. Te-a prins, la reverul omu­ comitetelor muni­
ducerea noului agregat a Poate exişti din totdeauna. lui drag, tovarăşul de viaţă,
necesitat schimbarea sis­ Azi insă parcă eşti altfel. Ai prietenul, colegul şi te-a in­
temului de susţinere şi o sosit cu foşnetul primelor tre­ solit cu zimbetul larg al bucu­ cipale şi orăşeneşti
întregii tehnologii de lu­ săriri, cu şoapta primăverii riei imense.
cru. Cu toate acestea, du­ ce-o simţim in văzduh, în pă- Laudă ţie, mărţişorul acestei (J.T.C.
pă primo lună de funcţio­ mîntul reavăn, în arborii ce-şi minunate primăveri cu vestiri
nare, din abatajul respec­ cheamă mugurii să zvicneos- de hărnicie in braţe şi licări­ In perioada 23—29 februarie
tiv s-a extras o producţie câ spre lumină, in susurul iz­ rea izbînzilor viitoare în pri­ au ovut loc şedinţe plenare de
de cărbune cu 1200 tone voarelor... viri. constituire şi alegere o organe­
mai mare decit in lunile Ai sosit cu zvon de primă­ Nîcicînd nu te-am primit lor conducătoare ole comiteteloi
anterioare. Este o dovadă vară in suflete, să dai glas cu sufletul atit de plin de municipale şi orăşeneşti ole IJ.
a marilor avantaje pe ca­ frumosului, gîndurilor curate. bucuria Împlinirilor. munii Tineretului Comunist du
re le aduce mecanizarea Eşti un elogiu adus tinere­ Te vom purta ca simbol al pe teritoriul judeţ ului Hunedoa-
complexă. ţii fără virstâ, frumosului ce celei moi însorite primăveri. Cetatea de metal a Hunedoarei. T riunghi industrial ro. Au fost constituite 3 comitete
nu-şi găseşte seamăn, împli­ LUCIA LICIU municipale — Io Deva, Hunr
doora şi Petroşoni — şi 9 corn -
tete orăşeneşti.
Cu acest prilej, pe baza d*
cumentelor Conferinţei Noţion-'
le a portidului şi o Consfătui
ACUZE fmiflIE coincidenţă... pe {oro a U.T.C., în faţo orgi
să se despartă de fam ilie, că
nu locuieşte cu soţia ?
nelor nou constituite au fost pr*
— E doar o întîm plare, o
zeniate principalele direcţii ele
activităţii lor. precum şi atribu­
— De care aii ştiut ?
— Da. Am ştiut că l-a ne­
/eo tineretului la înfăptuirea sa
g lijat, câ a (ost plecată m ult ţiile pe care le ou în mobiliza
In apartamentul pe care l-a — Aveţi şi un copil, o fetiţă! ful uzinei, caută să-şi orîn- ani de căsnicie ? tim p la ţară. („C it tim p a fă­ cinilor ce stau in faţo oamenilor
p rim it Epure losif. maistru — Da, Izabela. Are patru duinscă gindurile : — Am tăcut pînâ acum cut serviciul la magazinul din muncii dm iudeţul Hunedoara,
la Uzina de preparare din anî şi jumătate. Stăm am in- — Cred câ nu l-am contro­ N-am vrut să se ştie. Puţuri, a fost foarte m unci­
Teliuc, nu s-a mutat fam ilia două la rude... lat suficient pe linie de ser­ Puerilă explicaţie. Nod in toare. fără nici o abatere, l-a
lui. Uşa n-a fost deschisă cu Femeia îşi stâpîneşte cu viciu. A avut şi unele aba­ papură căutat pentru a jus­ în g rijit pe părinţii noştri fără
satisfacţia întipărită în p ri­ greu trem urul din glas. teri (şi-a m odificat pontajele. tifica „simpla coincidenţă" h nici un fel de răutate, i-a o­
viri, in gesturi, ci altfel A lt­ In acelaşi timp, Epure sus­ incasînd bani care nu erau a> despărţirii de fam ilie, cu apa­ crotit şi a muncit, şi la C.A.P
fel, pentru câ... ţine : lui — n.a.). riţia „doamnei", cum îi spu­ Puţuri, stinrl pe lingă ei" —
In viaţa fam iliei lui Epure — M-a m inţit. A furat fe­ — Am mizat pe îndreptarea ne Epure noii sale „prietene". declară Epure T Aurel, fra­
losif s-a petrecut o ruptură. tiţa de la bâtrîni La tata avea lucrurilor. A promis Dar s-a Cum a pătruns Mâceşaru tele lui Epure losif).
In vara anului trecut acesta condiţii bune. Acolo a stat încurcat mai tare după ce a Vioara în viaţa acestei fam i­ Ciudată coincidentă ! B U D A P E S T A
s-a „îm prietenit" cu o femeie. pinâ aciun. Trebuia s-o lase cunoscut-o pe femeia aceea lii ? — Ii eram cel mai apropiat
Mâceşaru Vioara, căsătorită şi acolo. A vrut să mă şantajeze (Mâceşaru Vioara — n a.). — Pe Epure l-am cunoscut prieten şi a venit la mine $ Participanţi! la inoininta
ea. fiind mamă a doi copii. cu copilul. L-am chemat aici, în birou, prin august. Pleca la C luj pen­ pentru că nu avea unde să consultativă au adoptat un me­
De atunci Epure n-a mai vrut Bărbatul e categoric. Nu încă în septembrie. Am stat tru nişte examene. După ce locuiască. saj de solidaritate adresat p<>
să ştie de fam ilia lui. Şi-a a­ lasă să se întrevadă nici cea de vorbă cu el omeneşte, şi s-a întors... ne-am îm prietenit. Epure losif dă lin răspuns porului vietnamez.
lungat soţia, fetiţa, mama şi mai slabă rază care i-ar pu­ nu numai eu. Dar parcă am Vorbeşte cu nevinovăţia a­ la fel de ..nevinovat1*, Acum
fratele care i-au întins o mînâ tea lum ina din nou căminul, vorbit pereţilor — îşi revarsă dolescentei care cunoaşte un el o numeşte pe concubina lui D ELH!
rle ajutor ca să-şi reînchege fam ilia. şeful uzinei indignarea lînâr, nu ca o mamă a doi „viitoarea mea soţie".
fam ilia. A indus in eroare Cum a putut ajunge pe — De prin august, eînd m-a copii ce s-a „îm prietenit" cu Prin ce îm prejurare a p ri­ $ Conferinţa pentru ccmc-rţ
conducerea uzinei, prin m in­ chemat de la ţară. unde am un om căsătorit. m it Epure losif un apartament şi dezvoltare îşi desfăşură lu­
ciună. ca să primească locuin­ treapta cea mai de jos a co­ ajutat la renovarea casei so­ — Soţul meu (inginerul a­ m care nu şi-a dus fam ilia 7 crările in comitete.
rectitudinii acest om, pe care
ţă. iar in apartamentul ce a tovarăşii lui de muncă l-au crilor. a lipsit mereu de a­ gronom Mâceşaru Ghiocel — — M-a m inţit. Acesta-i ter­
fost repartizat fam iliei Epure investit cu încredere, alegîn- casă. Şi-a luat treptat lenje­ n.a.), era in armată. Cînd a menul. Cu două zile înainte, S A I G O N
şi-a adus ..prietena" du-1 de mai multe ori secre­ ria, apoi magnetofonul.. ş> n-a plecat, mi-a spus să nu mă mi-a spus câ se mută cu so­
Două fa m ilii sint în peri­ tar al com itetului de partid ? mai venit. mai înttlneascâ acasă. îşi gă­ ţia. Am crezut câ s-a ivit. în $ In Vietnamul de sud ou
col. la marginea prăpastie! Relatarea soţiei cere e xpli­ sise altă femeie. La Epure am sfîrşit, prile ju l de a crea o loc lupte indîrjite intre forţe e
Au încercat prietenii, tovară­ — Era băiat bun, harnic, să­ caţii : găsii înţelegere. După ce soţul punte de legătură între soţi. patriotice şi trupele americana-
şii de muncă să curme dru­ ritor. Şi-a cîşligat prestigiu în — Mă hotârisem să nu mai s-a întors din armată, am stat Şeful uzinei este sincer de­ saîgoneze.
mul spre despărţire. Ce a ti­ uzină. N-am bănuit ce se as­ trăiesc cu ea — spune Epure. un tim p pe unde am putut. zamăgit. Dar Epure losif ?
tudine are Epure losif ? Ce cunde tn el. N-a fost cinstită. A avut an­ II cunoşteam pe Epure. M-a — Mă hotârîsem s-o aduc S A N T I A G O DE C H I L E
Pe şantierul de la M in tia obiectivele industriale gindeşte Mâceşaru Vioara ? Ce — Şi totuşi, cum de a ajuns tecedente înainte de a ne că­ luat să stau la el. Pînâ la re­ S. POP
prind pe zi ce trece noi contururi. In foto : vedere spre spune soţia lui Epure, Terezia? aici ? sători. zolvarea problemei. $ Senatul chilian a adoptat
s^la turbinelor vii loarei termocentrale. — Nu vrea să mă primească. Inginerul Ioan Pozînârea, şe­ — Şi le descoperi după 7 — Ştiaţi câ intenţionează (Continuare în pag. a 2-a) o hotârire care cere S.U.A, să
pună capăt războiului din Viat-
nam.