Page 10 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 10
2 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Duminica 3 mailîe 1968
Jlim ta t speologic
L a b irin tu l subpămîntean din m aţii caracteristice peşterilor giei şî hidrologiei acesto în pădurile foarte umede şi
< y regiunea P orţilor de Fier, re româneşti, stalactice şi stalag ra. Interesante preocupări întunecoase ale erei terţiare
ţine tot mal m ult atenţia speo mite gigantice, gururi de apă pentru îmbogăţirea litera Datorită însă evoluţiei climei,
logilor. Fiind binecunoscut cristalină înconjurate de co tu rii de specialitate de ele ou fost obligate să-şi a
faptul că unele sate şi comu loane din calcar, lacuri şi cas monstrează şi alte puncte din dapteze felul de viaţă condi
ne din aceste Îm prejurim i vor cade de mai m ici sau mai activitatea pe 1968 a In s titu ţiilo r existente în fisurile şl
dispare în ziua cînd apele v ii mari proporţii. Ele vor conti tului de speologie : detectarea golurile m asivelor calcaroase,
torului lac de acumulare le nua cu analiza variatei flore arachnidelor subterane din lipsite de lumină.
vor acoperi în întregime, în şi faune cavernîeole, a apelor grotele Ponorici — Cioclovina De îndată ce va trece iarna,
ceputul acestui an i-a găsit pe freatice, a tem peraturii şi stă şi Şura Mare, a coleopterelor cercetătorii celor 1.0G1 peşteri
specialişti pregătiţi pentru noi rii de um iditate, înclieindu-se din M unţii Apuseni şi M unţii — cite indică astăzi harta
expediţii de explorare în peş cu aceea a podoabelor orna Rodnei, sau a d ife ritelor vie speologică a României — vor
terile din D efileul D unării. mentale născute din scurgerea ţuitoare din bazinul superior explora noi kilom etri şi kilo
1 Neobosita şi captivanta lor apelor. al Someşului. metri în adlncurile pâm întu-
muncă va transform a, pe rlnd, Un dublu interes — ştiin Populaţia adîncurilor subte lui. Apoi vor trece la concre
flecare din comorile reliefu ţific şi tu ristic — i-a în rane formează unul din cele tizarea în comunicări şi ra
lui subteran în adevărate la demnat pe speologii bueureş- mai interesante domenii ale poarte ştiin ţifice a rezultate
boratoare de cercetări. Dar teni să extindă anul acesta cercetărilor. Rezultatele obţi lor obţinute. Iată numai cîte-
studiile In stitu tu lu i de speo cercetările şi la o serie de alte nute de-a lungul anilor au do va din lucrările ce vor marca
logie „E m il Racoviţâ" al Aca peşteri din complexui carstic vedit. de pildă, că vieţuitoa bilanţul m uncii de cercetare
demiei nu se vor opri numai Scărişoara, pentru a obţine rele peşterilor, deşi cu o o ri pe 1968 : m onografiile despre
la înregistrarea in buletinele date noi asupra structurii, gine foarte diferită, continuă zona viito ru lu i lac de acumu
ştiin ţifice a splendidelor fo r m icroclim atului, geomorfolo- existenţa celor care au tră it lare de )a Porţile de Fier, des
pre gheţarul de la Scărişoa
ra sau despre peştera „La A-
< y dam ” din Dobrogea. Ele vor
fi traduse şi în cîteva lim bi de
Si totuşi e adevărat largă circulaţie şi vor oferi
lite ra tu rii de specialitate date
inedite referitoare )a m orfo
logia comparată a stalagmite
lor de gheaţă şi a m igraţiei a
Să nu credeţi cumva că d-na răţătorie, de unde băiatul s-a crim inale. După ce l-a lovit cu cestora. la felul de vioţă al a-
Jones, mama unui băieţel de întors acasă cu o figură ono toată puterea, Rodriguez s-a rachnldelor şi gasteropodelor
N patru ani din Hinckley (An rabilă. dus să relateze faptul comisa subterane, la stratigrofia dife
glia), este o mamă denaturată, ria tului de poliţie, ritelo r depozite cuaternare sin
care nu are grijă de copilul v Cînd poliţiştii s-au deplasat crone de la noi din (ară. în
ei. Dar puştiul, zbenguindu-se. Trezit în tim pul nopţii de la faţa locului, au descoperit comparaţie cu cele din străi
O a căzut într-un butoi cu gu Rodriguiez. în vîrstâ de ni do lingă patul „victim ei", cada nătate şi altele.
un zgomot suspect, Patricio
dron şi nereuşînd sâ-1 spele, ani, din Toledo (Spania), s-a vrul unei... capre. A D IN A PK1STAVU
ca s-a resemnat şi la sfatul repezit cu un topor asupra
medicului, l-a trim is la o cu individ u lui bănuit de intenţii Cepele din Anglia sînt prea
palide. Clima acestei ţâri foce
ca ele să râmînâ albe sau
verzi şi deci sâ nu atragă gos NLTIL « T I U
podinele care cheltuiesc în fie
nie a „Iro n lu iu i* , grupe pentru în MOBILA A N U L2000 lire, cumpărînd ceapă frum oo-
Ca oricare celate polem ică, cela-
care an circa 00 milioane de
leâ de la Hunedoara iji a>e orga
nizată „oastea* pe feluri de arme
să, aurie din alte ţări.
Are grupe de >oc pentru prima l i
V E R TIC A L ;
1) Predeal...
Pentru a remedia deficienţa,
tă riri. pentru lin iile secundare etc cepele engleze vor fi bronzate Bucureşti I — Iser ; 2) S!cilia-
Perfecţionarea tehnicii de lu p ii
aduce mereu, moi alei ?o prima l i a rtificia l, Procedeul constă in M O Z A I C nâ la şah (pi.) — A utorul
nie, grupe noi, dotale cu ,,arma fost decernate unor plastic. Premiul trei a stocarea lo r într-un loc pe „Sim foniei Spaniole" ; 3) Pro
ment* nou, de InaJlă prerirle |l de Cum vor arălo Inte singur desenator ar fi unde va trece un curent de prietarul... unul castel... \ —
maro eficacitate. De curlnd, ceta rioarele noastre în anul avut nevoie de 90 de arhitecţi germani. Sieg- fost acordat pentru o O R IZO N TA L : 1) Face spu aşezată Sparta — In serie \ ;
tea Hunedoarei ji-a format o astfel ani pentru o executa bert Golzer. stabilit in piesă destinată birou aer cald şi uscat, menit să în- 11) Curte I — Un leu (nu şi 15 Comandant de oşti polonez
de grupă : era a ISocierllor, 2000 ? Aceasta a fost Finlanda, a primit pre rilor şi executată de locuioscă soarele. me I — Creta ; 2) Săpat la (înv.) ; 4) Abis nesfîrşit 1 —
Lăncierii l-au nfiacul dintr-o f r i - tema unul concurs in toate proiectele, fără a m ijlo c ! — Grup vocal — V i b a n i); 9) Un pic de clemenţă' Fel propriu ; 5) Semibonc ! —
m lnlatn luptă, dintr-o uriajâ chel ternaţional iniţiat re socoti timpul necesar miul intîi pentru un trei creatori de ‘mode ★ dra ; 3) Bila ! — Arbore m u lti — Le găseşti şi în somn l — Pipă sicilianâ '. — Arbore cu
tuire de materie cenujie Grupa căutării de idei noi. cub montat pe un so le din Milnchen şi un Pentru a protesta îm potriva Insule în P a cific; 10) Operele
Iflncierllor ore Io frunte pe mai«- cent de o lobrico do clu mobil, care se poa arhitect decorator. Ea preţului cărnii de porc. pe ca secular ; 4) Soţii de beduini — lemnul foarte tare : 6) A ten
tru l loan Clima?. oetpre care In mobilă din R.F. o Gei- Cu toate acestea, este formată dîntr-un Tichie (nu de m ărgăritare) ; Iul Pieasso — D ivinitate pa ţie L. începe Othelo ! — S fir-
curînd ie va vorbi ca despre un moniei. Participanţii, rezultatele nu au satis te răsuci în jurul unui re îl confţjderâ prea scăzut, 5) Contesa de la operetă I — gină ; 11) Dans spaniol — A şitul lui Menelau I — S-a în
erou. Fire tăcuta, lin iftită , o tăcere creatori de modele din ax diagonal şi în care stîlp de care sînt sus crescătorii de porci din regiu compus un celebru bolero —
|! o Iln ijle care ascund dr.stul He făcut aşteptările juriu se pot amplasa un a pendate două pupitre, nea Perugia (Italia), au dat Ciclop m arin — Vas gol ; 8) Aşl... sînt pe dos ! ; 12) „B ucu tors Aura ! ; 7) „M etropolă"
bins un clocot ?i o incandescentă lumea întreagă, ur lui internaţional, alcă unui la nivelul unei Cărei 1 — Ionescu, Vasllescu de papanaşi ! — Zeiţa înţe
permanentă, e alrrio riia te doar pe mau sa prezinte pro tuit din cîţiva din cei parat de radio, un te drum ul recent la vreo 50 de etc. — Pictor celebru ; 7) „M ie ria v ie ţii" — Narcise ameste
faţa-i rojcatâ, aprinsă, m antrul iecte detailate de mo levizor, un magnetofon mese de scris, celălalt purcei pe străzile din cartierul lu l turbat*' — Rîul pe care era cate 1 lepciunii la rom ani ; 8) Sînt
Clima? este in tr-u n fel o (olrucbi- mai de seamă arhitecţi şi un aparat de proiec mai sus, ca vechile pu comercial al oraşului. Ia „înălţim e" pe Bucegi ! —
pare a osmozei om-otel. In lot re bilă pentru locuinţele decoratori ai epocii pitre Io care se scria Casier cu lipsuri ! ; 9) Mesadâ
face ?| ipuoe, sim ţi profunzime, şl birourile din anul noastre. S-a constatat ţie de diapozitive, Pre A utom obiliştil au treb u it să
precizie, lim jl căutarea alături de 2000, oducînd soluţii miul doi o îisst atribuit in picioare. In stîlp trîneze brusc ca să nu-i stri — Prenumele unei vestite cîn-
siguranţă, lumd alteroativ una lo că proiectele trimise sînt amplasate ecrane 2 3 4 5 6 7 8 9 40 <4 <2 ^ târeţe peruvlene — Lene ! ; 10)
cul alteia. şi idei noi în ce priveş conţineau prea puţine lui Waldemar Rothe de televizor care vor vească, Iar în magazinele în In iureş ! — „M u lţi ani ! —
te forma, materialul, pentru un dulap uşor care intraseră purceii, vînzâ- 1 In prezent ; 11) Monaco —
destinaţia şi procedeul noutăţi, în majoritatea furniza funcţionarului toarele s-au cocoţat de frică Arie I 12) Irid iu m — Zgîrcitul
de execuţie al mobile'. cazurilor fiind vorba de montat şi trans din anul 2000 informa pe tejghele, ţipînd. 2 zgîrciţilo r — Mîncaţi de m o ljf
ţii transmise de compu
portat, confecţionat din
Au trebuit cîteva ore pen
prezentate
Au fost
Lanuern 703 proiecte din 32 de doar de un nou fel de rome de metal uşor şi tere, precum şi proiec tru ca poliţia sâ prindă toţi 3 — Retrograd I — Şniţel cu
a ,,îmbrăca"
„lipsă" la gram aj I
mobila
ţărî. S-a calculat că un Primele trei premii au pereţi din material ţii de documente. fugarii. D icţionar ;
IR I — OLE — ISA — ARN-
cetătii de 4 CEIS — LA LO — BEM — ABI
— ARUA — IER.
5
L IV IU COVACI
metal 4* U M O R * U M O R \A 6 Dcvo
7 Copertă literară
Un om beat întreabă pe un Intre scoţieni :
m iliţia n : A : Inchipuie-ţl, dragă, asea 8 (7,3;2,7,2,4,2,4)
Io echipă loereară 6 lăcătuşi ?l
sudori cart, la un loc, acumulează — Spune-mi, te rog, cum o- ră mi-a sosit o scrisoare de la
cunoştinţe pe ctt de felurite, pe altt jung la gară ? fratele meu, care a plecat în 9
de precice. In aparenţa, ceea ce — Mergeţi drept înainte. America şi despre care nu mai
face echipa de arm urieri, este o — Drept ? înseamnă că nu
simplă îm pletire a două m'Scrii : ştiam nim ic de 30 de ani. 10
lira tu s |i sudor In realitate tntre maî ajung niciodată. B : Şi ce-ţi scrie ?
aceste două meserii se depune o se Pcpe : Nevastâ-mca îm i cere
rioasă încărcătură de cunoştinţe ca — A : Nu ştiu. Am refuzat
re le leagă, le Sudează. Pentru , că zilnic o rochie nouă. scrisoarea : ar fi tre buit să maî
aici ou este vorba de o simpla 1ă- Juliăn : Şi Si cumperi ? plătesc o diferenţă de tim bre
rilu jc rie |i o simplă sudură electri Pepe : Nu, omule. De aia <2
că sau autogenă, ci unele care tre — frate-meu nu o francase cît
buie să (ina seama de un foarte mi-o cere zilnic. trebuia.
maro număr de elemente tehnice.
Lancea pe care o construiesc intră
In baia de metal, unde trebuie să Dezlegările jocului „Constructori şi...
acţioneze tn condiţii de temperaturi
ioslte. Faptul a pus si continuă l i
pună l& nderllor probleme In legă ŞTIAŢI CÂ... construcţii" apărut în numărul 4989
tu ri cu presiunea ?i debitul de o-
tificn si de apă pentru răcire, deci
raîcule. calcule de re riste n li a ma al ziarului nostru
terialelor, calcule... Atei se tn tll- AM PRENTELE fem eilor
nese elemente de matematica, fizică, ne de pasăre", care nu 1) Calcan — Cămin ; 2) Ib - te — A zil — Vo ; 7) Ema — B
chimie |i hidrotehnică. Este o sim se deosebesc de cele ale conţin produse animaliere. sen — Antenă ; 3) Ur — Turn — Im obil ; 8) N — Palate —
bioză firească, modernă. bărbaţilor. Aceasta a per Ele sînt compuse exclusiv — ADAS ; 4) Cărămidă — Ir ; Ani ; 9) Cui — Op — Naşte ;
Dar tănrier este o noţiune care mis arheologilor sovietici
primeşte dimensiuni si rezonante noi din proteine de origină ve 5) Uh — Temelie — P ; 0) Ro- 10) o — Tac — Ştuţ — R ; 11)
In otclăria nr. 2 din cetatea Hune sâ precizeze că înainte de getală. CEC — Etalon ; 12) Aurel Ba
doarei. C îjtlc i In apa(iu si In fo r descoperirea ro ţii olarului, 0 ra nga. N IC O LAE TIC
me de manifestare. La loceput de de olă rit se ocupau fe
finea echipa pe care o conduce CONFORM statisticilor,
maistrul C itm aj |i produsul. Expe meile. accidentele de autom obil COM ORILE D IN
rim entul, de}i continuă, dă rezul & din Franţa se datoresc în OCEANUL PAC IFIC
tate nrbănuile clndva |l 8-a trans CENTRUL de greutate proporţie de 80 la sută unor
form ai |l continuă lă ie transforme Numai 20 la sută din în tin (Ţto-itaiul
intr-o adevărată forţă n producţiei al sistemului solar nu co c^uze subiective, 10 la sută
D in tr-o pătrundere in iţia l tim idă incide cu centrul Soarelui. — defecţiunilor tehnice şi derea adîncului Oceanului Pa
din sfera experienţei In cea a p ro Acest corp ceresc trece >e 10 la sută — drum u rilor cific cuprinde zăcăminte de
ducţiei, lancea tinde să definească lingă centrul sistemului so caolin, care ar ajunge omeni o a m i/ţm ttd e
temerara meserie de oţelar. Astăzi, proaste.
5 din cuptoarele scr|iei plămădesc la r o dată la 170.77 de uni rii pentru a-şi satisface ne
otelul prin procedeul fancel. Acesta păminteştî. UN GRUP de oameni de voile de alum iniu tim p de loan luga — Petroşani. — fără şanse de a vedea lu m i
ar fi unul din aspectele cantita 20.000 de ani, m inereuri de A tit careul cit şi coperta li na tiparului. Spunîndu-vâ sâ
tive ale introducerii procedeului. El v e ştiinţă de la Universitatea terară nu întrunesc toate mai încercaţi, poate că vă
este Insă dublat de nişte caracteris IN A U S TR A LIA s-a con din Berkeley (Carolina — mangan — pentru 400.000 de
tici calitative in fin it mal valoroase. struit cel maî lung gard S.U.A.), au reuşit să obţină ani, nichel — pentru 150.000 condiţiile pentru a fi publi flatăm şi nu intenţionăm a
Astăzi se elaborează ja rje rapide in din lume. Acesta măsoară de ani şi cobalt — pentru cate. Careul, dacă ar fi fost cest lucru.
adevăratul fotele» al cuvlntului. la horm onul uman al creşte un pic „cizelat", în special
care se mal adaugă faptul r i la n 9.000 km şi înconjoară su rii. Acesta se compune din 200.000 de ani. In anul 1965 Nicolac Mealho — Certcj.
cea a ajun* la rezistenţe ee depă prafeţe uriaşe pe care pasc 108 de substanţe chimice S.U.A. au extras de pe fundul la sem nificaţii, ar fi stat în — „Triunghiurile** trim ise nu
şesc de clteva ori cele mal bune oile, ferindu-le de atacurile diferite Oceanului Pacific, şi asta nu atenţia noastră, aşa că... mai întrunesc condiţiile de p u bli
performante pe plan mondial. încercaţi.
Lancea Introduce tn metolul fluid cîlnelui sălbatic Dingo. .© mai din regiunile de coastă, care, deoarece sînt greşit
oxigen si vlta lire aiă procesul de to O C A N T IT A T E de numai 240 m ilioane barili de ţiţei. Petru I. Jurcn — Curechlu. construite, tratează probleme
pire, I) reduce la tim p ii noi al mo S-a calculat că sub apele o- — Careul „Geografie" trim is
dernului. Lancea Insă vltalizeaxâ |i IN ORAŞUL Mlnneapo- 0.1 la sută din metalul rar ceanulul zac 2,5 trilioane ba minore etc. In ce priveşte
oamenii, li face să lucreze fn *l*lp lis (S.U.A.). s-au preparat vanadiu adăugată la fontă de dumneavoastră este Inco „Rebusurile" trim ise ante
oou. modern 11 îndeamnă la studiu. conserve de „peşte", de măreşte rezistenţa pieselor rili de ţiţei, cantitate sufi rect constituit (multe puncte
C. A R M E A N U „carne de vită" şi de „car turnote din fontă. cientă pentru a satisface ne negre lipite, cuvinte articu la rior, sâ ştiţi că au suferit de
voile lum ii întregi tim p de te, greşeli ortografice etc.), aceleaşi neajunsuri.
m ulte decenii.
1 9 9 9 9 9 9 8 9 8 8 9 9 9 9 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 8 8 9 9 9 8 9 9 9 9 8 9 9 9 8 9 9 9 9 8 9 9 9 8 9 9 9 8 9 9 9 9 8 9 9 8 9 8 8 9 9 9 9 9 9 8 9 9 9 8 8 8 8 9 9 8 9 8 9 9 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 S
Anul 1967 a reprezentat pen nesfirsit aspectul pămîntului in jurul unui foc haiducesc, o permanentă dorinţă de a se 15. Accesul la biserica din
tru turismul din judeţul nos hunedorean si îndeamnă la cu carne frip tă in ţepuşe şi răspunde exigenţelor actuale Demsuş se face foarte greu din Craiova, cit şi prin darea în tare care să ducă la îmbună Considerăm că şi în această
tru un an fructuos; o circula cunoaşterea lui. ţuică de cireşe, oferite din ale turismului, oglindită îndeo cauza şoselei deteriorate <6 funcţiune a punctului de fron tăţirea situaţiei actuale şl care direcţie va ft necesar să se ta
ţie turistică de mare intensi Sarmizegetusa dacică si Vi belşug de către localnici, nc sebi în activitatea consiliului km). Pentru a ajunge la Sar tieră de la Nadlac. să aducă şi beneficii institu măsurile cc se impun, cunos-
tate a marcat dragostea din pia Tralana mar cînd existenţa scrie că a fost cea mal fru pentru turism, care a impri mizegetusa dacică este necesar Fără să greşim putem apre ţiilor deţinătoare, se găsesc in cîndu-se importantele resurse
ce in ce mal mare a oameni de milenii pe aceste melea moasă noapte din viaţa lor. mat fn rţndurile tuturor fac o zi, din care peste 10 ore de cia că zilnic vor trece prin prezent intr-o seamă de can materiale jl spirituale care
lor muncit pentru drumeţie, guri a poporului nostru, Ţara „M-a impresionat cu totul torilor ce răspund de activita parcurs cu trenul forestier şi Deva ccl puţin 3-400 de auto toane şl cabane forestiere sau aşteaptă numai să fie valori
pentru cunoaştere, pentru o- Haţegului si a Afofiior, Criseni, deosebit frumuseţile hunedo tea turistică o concepft'e uni in ce condiţii... Desigur cd lip turisme şi in funcţie de cum cantoane pastorale amplasate ficate cu mijloacele existente
dihnă In mijlocul naturii. Pen Ţinutul pădurenilor, biserica vom reuşi să asigurăm cele in locuri pitoreşti şl o dată la Indemlnă. Articole de arti
tru a veni in intimpinarea so de la Demsus, Binţinţii lui Au mai corespunzătoare condiţii integrate în circuitul turistic, zanat, alături de hanuri şt lo
licitărilor a fost nevoie ca or rel Vlaicu, castelul Corvines- de masă şi cazare, cantităţile pot deveni puncte dc atracţie caluri original amenajate, ală
ganizaţiile de turism să expe tilor, cetăţile dacice de la Cos- şi calităţile de benzină soli pentru cei ce vor să-şl pe turi de vinurile şt bucatele
rimenteze noi posibilităţi, să teşti si Blidaru, aşezarea ro citate, articolele cele mai re treacă cîteva zile sau chiar noastre vor contribui la sub
dea dovadă de preocupare şi mană de la Micia sînt numai prezentative şi mai inedite de întreg concediul, vînînd, pes linierea specificului local, atit
mobilitate in lansarea unor noi au fost vizitate, atit de către TURISM HUNEDOREAN artizanat, o propagandă efi cuind sau făclnd ascensiuni. de rivnlt de către turiştii din
cîteva
din obiectivele turis
forme de turism, a unor noi tice demne de a fi vizitate. Şl cientă asupra obiectivelor tu In materie de alimentaţie ţară cit şl de cel din străi
trasee. ristice existente în zonă, vom publică au fost luate măsuri, nătate.
Mii si mii de turişti au stră localnici, cit si de către un obţine rezultatele economice de către factorii de răspun Sîntem convinşi că accen
scontate si o mai largă popu
bătut in anul 1967 meleagu marc număr de turişti din larizare a obiectivelor noastre dere, pentru sublinierea spe tul preocupărilor se pune pe
rile hunedorene. ţară. turistice. cificului local. Departe însă de ridicarea pe o treaptă calita
Aşezat la intersecţia unor a oglindi posibilităţile reale tiv superioară a organizării
Din cetatea de piatră a mun Afluenţei de turişti i se va ale ţinuttilui nostru, ele mar
ţilor Retezat, gătită cu salba drumuri de mare circulaţie in rene $1 mai ales ospitalita tară pentru realizarea unicu surile nu se opresc aici şt va face faţă şi prin măsurile pre chează totuşi un început, pe turistice pe plan local şl nu
celor peste 80 de lacuri gla ternaţională, judeţul nostru a tea populaţiei". ne scrie din lui scop: satisfacerea exigen fi nevoie de multă preocupare conizate pentru anul 1968, în alocuri demn de laudă. Bal- putem trece cu vederea sarci
1967 de
fost vizitat
In anul
nile dc înaltă răspundere ca
ciare in a căror undă se răs- mai multe mii de turişti din Florenţa domnul - Marcuzo ţelor turismului contemporan. şi iniţiativă pentru obţinerea vederea îmbunătăţirii poten moşul mărginean, cîrnaţli de
fringe imaginea răsturnată a Franţa. Austria, R.DG., R.F.G., Hugo. Din îndepărtata Califor In bu>iă măsură s-a reuşit. unei baze materiale turistice ţialului turistic prin darea In Orăşttc şl de Sălaş, folosirea ne revin în organizarea sezo
turistic din
acest an.
nului
Sandra Langlin
nie studenta
60 de piscuri mal înalte de Italia, Belgia, Iugoslavia, Po ţine să ne mulţumească pen Din păcate însă au fost şi necesare unul ţinut atit dc folosinţă a hanurilor turistice mujdeiului de usturoi in ase- Avem datoria să ne arătăm
2.200 de metri, din Paring si lonia, Ungaria etc. tru ospitalitatea de care s-a cazuri cînd în ciuda efortu înzestrat de istorie şi natură. din Haţeg şi Geoagiu-Băi, a zonarea puilor la proţap şl a gazde bune, la nivelul tradi
rilor evidente, călătorul autoh
Dacă fn anul trecut numă
pînă la Munţii Apuseni, mo „A fost o ineintare pentru bucurat in Deva. Astfel de ton sau străin nu a găsit la rul turiştilor ce ne-au vizitat unor mini-campingurl insta fripturilor pregătite haldu- ţionalei ospitalităţi hunedo
late pe Ungă unităţile de ali
numentele naturii si ale cul zilele petrecute în judeţul dv. scrisori s-au primii din multe indemfnă condiţiile cuvenite. s-a numărat cu zecile dc mii mentaţie publică din Zam, ceşte aduc o notă specific lo rene, să dezvoltăm pe toate
cală. Din
păcate însă unele
ne scrie din Anvers, familia colţuri ale lumii, toate cu cu Sînt o seamă de muzee $i o planurile turismul, înlesnind
turii, rezervaţiile, izvoarele ter pentru turiştii noştri şi cu Sarmizegetusa, izvorul Aurel iniţiative locale prind mai grâu celor ce vor veni să ne vizi
Karel Stobbacrts Vom reveni vinte de ineintare asupra fru biective turistice inaccesibile
male, văile sălbatice tăiate de neapărat şi in anul viito r. Do museţii judeţului nostru şi a sau greu accesibile : muzeul miile pentru cei străini, in aull Vlaicu şi altele, cît şi prin mă viaţă tocmai în locurile care teze cunoaşterea judeţului şl
rirea numărului de locuri de
ape deschizind defilee de un rim să revedem Retezatul, bi ospitalităţii de care s-au bucu din Deva şi castelul Corvines- ce urmează numărul lor, şl in cazare convenţionale cu popu vădesc un mai mare poten a frumuseţilor sale, a bogă
special
străini. va
al celor
ţial turistic, unde există pu
pitoresc unic, pădurile si o serica din Demsuş $i Deva rat turiştii Străini in trecere lilor, închise pe o perioadă creşte considerabil datorită laţia. In acest mod intr-o bu ţiei spirituale, precum şl mă
Un grup de francezi din pe meleagurile hunedorene. mai lungă pentru reparaţii. ternice elemente dc atracţie, reţele realizări hunedorene din
faună care cuprinde zimbrul, nă măsură va fi rezolvată ca cum sînt cabanele dc munte, epoca socialistă.
Roucn, incintaţi de noaptea Anul 1967 a însemnat, In La Brad, unica şi bogata co modernizării în totalitate a şo
capra neagră, ursul, rlsul, cer petrecută la poalele Muntelui materie de turism, o cotitură lecţie geologică poate fi vizi şefelor Oradea — Brad — De zarea turiştilor pentru peri unele restaurante, cofetării si
bul si mistreţul, diversifică la Găina, In ajunul sărbătorii I importantă. S-a putut constata tată numai intre orele 13 şi va şi Simerta — Petroşani — oada imediată bufete situate pe traseele prin RAMIRO PONDICHY
Spaţiile de cazare suplimen
cipale.
O.NT. Deva