Page 13 - Drumul_socialismului_1968_03

' '"ar I
Hunedoara-Deva '
r ^ PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIH-VA I

Neste­

mate

spiritu­

ale

Oameni harnici. Inimoşi,
cu vorba dreapta şl cumpci­
tată. Păstrează în vatra cu
nume de rezonanţă — Clo*
potiva — obiceiuri străvechi
in port, in cîntecele şl Jocu­ 4 pagini 30 bani
rile specifice meleagurilor ha- ANUL XX. NR. 4096 MARJ1 S MARTIE 1966
ţegane.
S-au adunat liniştiţi In sala
căminului cultural şl. plnâ la
începerea „programului", au
urmărit emisiunile televizo­ CONSTRUCTORI, „Orice meserie ore far­ sau note. Mult mai sim­
rului. Mal aproape de sce­ mecul şl frumuseţea ei plu şl aproplot de ceea In atelierul de reductori al secţiei a H-a metalurgică
nă, un grup vădea semne de proprie, de neegalat, iar ce va fi moi tîrziu fieca­
nelinişte şi emoţie. Vor urca atunci cînd primele rezul­ re zi de muncă — o con­ de la Fabrica chimică din Orăştie îşi desfăşoară activitatea
şi el pe scenă — oricum, e tate încep sâ se arate, fruntare exigentă, poote şi echipa condusă de Vasile Danciu. Reductori! montaţi de
un debut, sînt fn sală prie­ simţi nevoia să le împăr­ chiar aspră, cu dogoarea această echipă primesc întotdeauna calificativul foarte
teni, cunoştinţe, „Inspectori* tăşeşti şl altora. De aceea, miilor de grade din cup­
de la Deva.,. dlreet, TIMPUL vă scriem aceste rlnduri". toare, cu fluxul Incandes­ bine.
începutul simplu, Aţa Işi Încep scrisoarea cent al „Injecţiei" cu o­
aşterne peste sală tăcerea, elevii clasei a Ill-a G de xigen, cu viitoarea descă­
— aparent Inexpresivă — dar Io Grupul şcolar al C-S. tuşată a oţelului lichid,
conţinînd o puternică încăr­ Hunedoara. Despre ce cu priceperea şl experien­
cătură de curiozitate şl Inte­ este vorba ? ţa maiştrilor de schimb, a
res. „Am venit in satul dum­ NU AŞTEAPTĂ! Festivalul internaţional de
neavoastră pentru a vă pre­
zenta dntece, versuri şi obi­ Examenul focului
ceiuri vechi din ţinutul hune-
dorean, pentru a sta de vor­ muzică uşoară de la Braşov
bă despre frumuseţea lor şl
o asculta citeva din bogatele Din discuţiile avute a reie­ 77.052, 77.053, 24.405. şefilor de echipă, munci­
piese folclorice care fac cu­ şit că şantierul nu a fost pre­ Cifrele, lapidare, sînt sim­ torilor.
noscută Clopotlva pînâ de­ gătit în totalitate nici din punct bolurile obişnuite ale u­ Şi iată că a sosit mult
parte". IN PRIMUL TRIMESTRU- 25 °|0 DIN de vedere organizatoric. Este nor şarje de oţel. Cele de aşteptatul buletin de ana­ „Cerbul de aur“
Tema se dovedeşte pe pla­ pozitiv faptul că lucrările au faţă au Insă o rezonan­ liză chimică. Şorjele ela­
cul auditorilor. Expunerea to­ P LA N U L A N U A L DE INVESTIŢII I fost grupate In aşa fel Incit ţă deosebită. Conţin un borate de elevii G. Con­
varăşului Victor Mureşon, in­ sarcinile să fie echilibrate bogot procent de emoţie stantin, I. Lâscâu, I. Fe-
spector la Comitetul judeţean (fiecare şantier are de realizat şi nerăbdare, de pricepe­ roru, B. Crişan, I. Elec, A.
de cultură şi artă, este as­ în 1968 un volum de lucrări re şi entuziasm tineresc. Botescu, de la O.S.M. 1,
cultată cu atenţie. Se vor­ Colectivul de muncă de 3a muncitori de diferite cali­ de aproximativ 20 milioane de Sînt concentrate aici cu­ şi N. Muntea, M. Lucacl, la start...
beşte despre tezaurul de artă şantierul T.C.M.M. — Valea ficări. Ca urmare, ritmul de lei). Eficacitatea acestei mă­ noştinţe acumulate intr-un G. Miteleo şi C. Micleo,
al poporului, bogăţia de înal­ diulul are de executat, tn acest execuţie a fost lent, sarcinile suri însă este diminuată de proces îndelungat, de la de la oţelâria electrică
tă gîndire şi simţire care face an, un volum de lucrări de nerealizîndu-se ritmic şi la toţi faptul câ nu a fost corelată în lecţiile de tehnologia me­ s-au înscris in normele
peste 82 milioane lei. Modul indicatorii. timp şl cu reorganizarea punc­ seriei, la practica In ate- prevăzute. dioteleviziune din străinătate
în care au fost pregătite In ultimul timp au fost an­ telor de aprovizionare cu ma­ lierele-şcoală şi în pro­ Examenul focului a fost (Corespondenţă de la trim i­
punctele de lucru In vederea gajate cadre cu pregătire su­ terii şi materiale. Dispersarea ducţie. trecut cu succes. Vor ur­ sul nostru L IV IU NICOLA). etc. Poate şi în aceste clipe mai
Seam i& l- atingerii acestui obiectiv, da­ perioară, muncitori de diferite rămpilor. suprafeţele mld de anul III, viitor oţefar, i se ma alte şi alte asemenea lui de muzică uşoară „Cerbul sînt încă repetiţii. Li se adau­
Ziua în care elevului din
Braşov în ajunul festivalu­
obţinute pină
că rezultatele
confruntări, pinâ la stâpî-
acum reflectă în mod real po­ calificări, s-au asigurat In bu­ depozitare, operaţiile de lncăr- încredinţează prima şar­ nirea deplină a meseriei. de aur". Spun ajun, pentru câ gă numeroase atracţii tu risti­
nă parte condiţii de hrană şi
ce, in programul oaspeţilor
cL&ricăLa tenţialul de muncă al colecti­ cazare. De ce nu s-au făcut a­ A. NAGY jă, este un autentic exa­ la ora cind dumneavoastră Incluzîndu-se vizitarea monu­
vului, a format subiectul dis­ ceste lucrări la vremea lor ? men. Fără comisii, bilete T. SOMEŞAN veţi citi aceste rînduri, tot va mentelor istorice ale oraşului,
Q Loţiotioa cuţiei noaste cu unele cadre Cu un spirit de prevedere in (Continuare tn pag. a 2-a) mai fi nevoie de ultimele re­ a expoziţiilor special orga­
de la T.C.M.M. Aici există pă­
tuşuri pentru a pregăti acest
nizate în acest scop.
plus, lipsa de efectiv putea fi
rerea că treburile se desfă­ evitată. Doar şi anul trecut a­ festival demn de tradiţia ospi­ Toţi interpreţii sînt entu­
şoară binişor. In realitate nu celaşi neajuns a tras înapoi ta lită ţii româneşti. El consti­ ziasmaţi de primirea făcută,
e chiar aşa. Şantierul nu şi-a balanţa realizărilor. tuie un concurs de Interpreta­ de grija cu care sînt încon­
să vibreze sonor fiecare cu- realizat volumul de lucrări a­ re deschis tuturor cîntăreţilor. juraţi şi mai ales de frumu­
vint din versurile cîntecelor, ferente lunii ianuarie deeft in Consultînd însă evidenta colaboratori ai studiourilor de seţile patriei noastre. Printre
fiecare mişcare din iureşul proporţie de 94,6 la sută. In timpului consumai rezultă că radiotelevizfune din toate ţă­ altele, am asistat la o convor­
jocului sau fiecare cusătură luna februarie rezultatele sini nici forţa de muncă existentă rile, precum şi o serie de con­ bire cu Jaques Hustin, în vîr-
din poezia elegantă şl sobră mai bune, fnsă aceasta nu-1 nu a fost din plin folosită. certe „hors concours" susţinute stă de 27 de ani, sosit din Lie-
a costumelor. situează la nivelul sarcinilor Vremea geroasă pe de o par­ de artişti cu renume. Pinâ în ge-ul natal. Este pur şi simplu
Dintr-o mapă este scos un stabilite de Comitetul judeţean te, defecţiunile de organizare, prezent cîntâreţi din 28 de entuziasmat de peisajul şl oa­
teanc de hîrtiî. Lumeo se fo- de partid. Din planul anual au neasiqurarea punctelor de lu­ state şi-au anunţat participa­ menii din ţara noastră
leşte puţin, se tuşeşte parcă fost realizate, !n cele două cru cu materialele necesare rea. Dintre aceştia se află în
mai mult în sală. Să fie con­ luni, doar 10 la suft. ceea ce pe de altă parte, au făcut ca prezent la Braşov un număr Biroul de presă al festiva­
ferinţă ? Nici da, nici nu. To­ este cu mult sub nivelul ce­ mii de ore să se piardă în mod destul de însemnat, din ca­ lului este intr-o continuă ac­
varăşul Ardeu Petru, directo­ rinţelor. iremediabil pentru T.C.M.M. re reţinem : Ursula Szipinska ţiune. Pe lingă caietul de con­
rul Casei judeţene de creaţie, La ce se referă atunci apre­ Chiar şi în condiţiile în care (Polonia), Maialda Sofia (Por­ curs, o publicaţie demnă de
toată lauda, se lucrează in­
vorbeşte despre obiceiurile cierea că treburile merq „bi­ şantierul a dus lipsă de cadre tugalia), Mărgărită Radinsca tens şi la «Gazeta festivalu­
tradiţionale, cum s-au năs­ nişor" l In perioada care a calificate şl necalificale. coefi­ (Bulgaria), lordanka Hîstova
cut. ce reprezintă şt ce sem­ cientul de utilizare a zilei- (Bulgaria). Jaques Ilustin lui", cu apariţie zilnică pe
nificaţii au. Parcă e totuşi trecut s-au obţinui, intr-ade­ muncă a fost de numai 7.25 (Belgia), Nick Hilton (Anglia). toată durata lui. Ca sâ nu mai
conferi nţă,._dar Pno care- in- văr, rezultate bune la indica­ ore. La un.asemenea indice Ren6e M artin (RF.G ), Ka- vorbim despre declaraţii. In­
tereseozâ, îl pasionează şi torul productivităţii muncii sl scăzut îşi au partea de contri­ linka (Belgia), K atti Kovacs terviuri şi zeci şi zeci de a rti­
pe lector şi pe auditori. Indicele de utilizare a excava­ buţie cele 252 zile — om învoiri. (Ungaria), Gabi Novak (Iugo­ cole. Radiotelevizlunea roma­
Este evocată cu multă cu­ toarelor 6l buldozerelor, dar a­ 393 zile — om nemotivate, nu­ slavia), Marika Lîchter — Ger- nă, care organizează şi condu­
loare „Strigarea peste sat", mărul mare de întreruperi da Berndorf (Austria). ce festivalul, are de realizat
o muncă uriaşă, de care se
un frumos obicei de Io A1- cestea nu au putut suplini In în timpul lucrului, actele de Din acest eşalon masiv nu achită pînâ în prezent cu toa­
moş-Sâlişte, In sală o vibra­ Întregime lipsa a sute de indisciplină etc. lipsesc nici vedetele consacra­
ţie — şi la Clopotlva „se stri­ te, care au descins deocamda­ tă cinstea.
ga" peste sat, dar la Anul tă la festival : Rad mi Io Ka- Emoţii de diverse facturi,
nou. Vorbitorul aduce date raklaici din Iugoslavia. Edith preocupări de ultimă oră, at­
noi : cum se strigă la fata Pieha din U.R.S.S., Los Ma- mosferă de ajun de festival.
leneşă, la feciorul fălos, la Modernizări chueambos din America la ­ „Cerbul de aur" aşteaptă... Di-
zgtrdt ş.a.m.d. tină. seară. prin releele televiziu­
Caracterul laic al originii Juriul alcătuit din 16 per­ nii, veţi fi martori la primul
colindatului este ilustrat de pe aeroportul Constanta sonalităţi de valoros prestigiu act al întrecerii.
lectura şi comentarea unor muzical a început sâ fie şi el
piese de valoare, cum slnt prezent prin Peter Stuepel
colindul bradului sau al leu­ Poarta aeriană a litora­ de aşteptare pentru călă­
lui. O altă vibroţîe — şl aici lului — aeroportul interna­ tori, unităţi comerciale, (Bulgaria), Pali Szenlkuty,
există un obicei străvechi — ţional Constanţa — cunoaş­ ghişee de schimb valutar (Ungaria), Heikki Annala (Fin­
„Cerbuţul". te freamătul muncii de şan­ etc. Se lucrează de ase­ landa), Leonid Afanasiev
Expunerea şi comentariile menea, la extinderea cu
pe marginea strigăturilor au tier. Aici se află In con­ încă 200 de locuri a capa­ (U.R.S.S.), Eva Maria Kaiser
constituit momente de auten­ strucţie o nouă clădire pen­ cităţii căminului-restaurant (Austria). Bineînţeles, sînt pre­
tică destindere. Satira popu­ tru aerogară, care va adă­ pentru echipajele aerona­ zenţi însoţitori, impresari, co­
lară, condensată în strigă­ posti saloane, holuri şi săli velor. Aspect feeric de pe platforma oţelărfel Martin nr. 2 a C. S. Hunedoara. mentatori al posturilor de ra-
turi, este gustată cu savoare.
(Nici nu se putea altfel, cind
sînt citate şl explicate mos­
tre de genul strigături! pen­
tru zgîrcit : „Leagă aţa de
jumaro/ O înghite şi-o scoote POATE FI REDUS
afară").
Cu expunerea profesoru­
lui Ion Munteanu, de la Li­
ceul pedagogic din Deva, se
trece in domeniul folclorului S A I G O N
muzical. Cum s-au născut
cîntecele, ce valoare au ele VOLUMUL MĂRFURILOR
în tezaurul artistic al po­ £ Comitetul Central al
porului ? Subiectul prezintă O noua marca F.N.E. din Vietnamul de sud
interes, lor atunci cind vor­ Sesiune de referate a dat publicităţii o declara­
bitorul dă el insuşi glas briie- ţie In care avertizează pe a-
lor, haţeganelor, nu trebuie de otel gresoiîl americani şi acoliţii
să ne mire dacă cineva din şi comunicări ştiinţifice lor de Ia Saigon In legătură
sală spune : „Zii şi una a La C. S. Hunedoara, o GREU VANDABILE? cu persecutarea şi masacra­
dorului". preocupare do seamă a spe­ rea patrioţilor sud-vletna-
Zestrea de tradiţii a Clo- cialiştilor o constituie mă­ Luni dimineaţa a înce­ zelor majore care produc mezl. Ia declaraţie se spune
potivei este definită de to­ rirea şi diversificarea ga­ put sesiunea de referate şi pierderi în efectivele de că dacă americanii vor con­
varăşa Irîno Mihuţiu, profe­ mei de oţeluri şi tipodi- comunicări ştiinţifice a In ­ animale. Referatele cu­ tinua masacrele. F.N.E. Îşi
soară de limba şi literatura menslun! de laminate. Cea stitutului de cercetări ve­ prind. de asemenea, rezul­ Intr-una din zilele trecule am la O.C.L. produse Industriale magazine se află mărfuri (dar rezervă dreptul de a adopta
română. Cu aceasta începe, mai recentă realizare de a­ terinare şi biopreparate tate care contribuie la sta­ solicitat Filiala municipiului 3.019.000 lei Ia preţ redus şi care se vlnd greu) nu se mal măsuri corespunzătoare fată
de fopt, „replica" gazdelor. cest fel este asimilarea unei „Pasteur". In cadrul sesiu­ bilirea unor noi aspecte de Petroşani a Băncii Naţionale să 752 000 lei Ia preţ neredus; la aduc altele căutate care fin pas de americanii făcuţi prizo­
Morio Cădărea. Luiza Duţes- noi mărci de oţel la oţelă- nii sint prezentate 44 de lu­ boală la animale, diagnos­ ne pună la dispoziţie citeva ci­ cu moda. Nefiind vfndute, se nieri.
cu şi loniţa Margâu dau <?!as ria electrică. Este vorba de crări, care tratează rezul­ tic, prevenire şi combate­ I.C.R.M.. 477.000 lei la preţ re­ aduc importante pagube statu­ In legătură cu această pro­
unui cintec de o rară fru­ oţelul SKS-25 pentru rul­ tate semnificative ale acti­ re a bolilor infecţioase şi fre statistice. Este vorba de va­ dus şi 869 000 lei la preţ nere­ lui. blemă. Frontul alianţei naţio­
museţe melodică şi poetică. menţi, din care, ieri a fost vităţii ştiinţifice din 1967. parazitare, precum şi la loarea mărfurilor greu vandabi­ dus. Deci sume Importante de S-ar mai putea adăuga $1 o nale democratice şi paşnice
Iar aplauzele n-au fost uni­ elaborată prima şarjă. Cu Ele se referă la probleme îmbunătăţirea şi crearea le existente la finele anului fonduri Imobilizate. altă întrebare : de ce nu s-au a dat publicităţii un apel In
T. ISTRATE aceasta, numărul mărcilor ale producţiei in sectorul de noi produse biologice de 1967. Am notai următoarele ci­ vfndut mărfurile respective la care denunţă crimele săvir-
do oţel ce se elaborează în zootehnic şi in special la uz veterinar. — Ce înseamnă acest lucru timpul potrivit ? Din cauză că şlte de americani In Viet­
combinatul siderurgic de­ fre. La I.C.R.T.1. Petroşani, pentru economie şl cumpără­ ele nu au fost repartizate ju­ namul de sud. Apelul chea­
(Continuare tn paf. a 2-a) păşeşte cifra de 200. cercetarea complexă a cau­ (Agerpres) 1.789.000 lei Ia preţ redus şi tori ?, am Întrebat pe tovarăşul dicios oe magazine, s-au fă­ mă pe copreşedinţii Confe­
3.053.000 le! la preţ neredus i Martin Nldenmayer de la Fi­ cut comenzi ireale, vînzătorii rinţei de Ia Geneva, quver-
liala din Petroşani a Băncii Na­ nu au ştiut să atragă cumpă­ nele tuturor statelor si orga­
nizaţiile obşteşti să condam­
ţionale. rătorii şl să le recomande măr­ ne energic acţiunile agreso­
— Mărfurile qreu vandabile furile. Dar faptele au fost con­ rilor americani.
duc la o situaţie financiară qre- sumate. Si fn orezent valoarea
® Forţele patriotice con­
oaie. I st necesarul de consum
V. PLOPEANU tinuă să siringă cercul in ju­
nu mai este asigurai cum tre­ rul bazei americane de Ia
buie. Explicaţia este slmolă. Khe Sanh unde sini încer­
Din moment ce tn depozite sau (Continuare fn pag. a 2-a) cuiţi 6.000 de militari A-
ceaslă bază militară a iost
bombardată din nou cu ra­
chete şl mortiere. Lupte vio­
lente au avui loc la numai
8 km de Saigon şl Tn alte
Dezvelirea bustului provincii ale Vietnamului de
sud.

lui Horia la Brad DE P A N A M A
C I U D A D

© De mai multe zile în
In prezenţa organelor locale de partid şi de statul Panama are loc o qra-
stat. a numeroşi cetăţeni din oraşul Brad şi lo­ vă criză politică. Ştiri ne­
calităţile învecinate, duminică a avut loc festi­ confirmate oficial anunfă că
vitatea dezvelirii bustului lui Horia, realizat dc preşedintele ţării ar fi fost
înlocuit şi că vicepreşedin­
sculptorul Nicolae Pascu.
tele republicii ar fi preluat
Graţie, elegantă, linie arhitectonică modernă. Sint citeva din atributele noului centru al oraşului Deva. Imaginea de faţă este elocventă. Monumentul a fost luat în îngrijire de către (uncţiile prezidenţiale.
Foto: V. ONOIU organizaţia U.T.C. a cooperativei „M oţul".
(Citiţi amănunte in pagina
a IV-a).