Page 14 - Drumul_socialismului_1968_03

Marţi 5 morlie 1963
DRUMUL SOCIALISMULUI

Continua perfecfio nare a profesi-

le a cadrelor ledico-sanstare

NECESITATE IMPERIOASĂ

Progresele ştiinţei Influen­ le care ne-au stal la dispoziţie re au participat la conqrese In­ un scurt bilanţ de activitate, tele medlco-chtrurqlcale. teh­
ţează toate domeniile activită­ si toate ocaziile pentru a crea ternationale (Alena, Moscova) prezintă in mod obligatoriu, şl nica în g rijirii bolnavului etc.
ţii omeneşti şi în mod deosebit o opinie favorabilă instruirii, Numele medicilor : dr. loslf un scurt referat. Cu toate rezultatele bune
activitatea medicala. Obligaţia în vederea introducerii a tot Eşonu, Dumitru Pascu. Nicolac Ca rezultat el perfecţionării obţinute, nu ne putem auloll-
de a U la curent cu noutâtile ceea ce este nou în activitatea Şlciăncscu, Paul Borncmisa şi continue, s-au putut pune în a­ nlşti şl căutăm să ne perfecţio­
zilei şi de a le pune In practi­ noastră. Metodele aplicele au Kraus Slotlon, sint cunoscute plicare, o serie de meto­ năm stilul de munCă In acest
ca. este mai stringentă dccît în fost diferite, adaptate specifi­ celor ce citesc revistele de spe­ de noi de Investigaţie ca domeniu, să găsim noi mijloace
oricare altă profesie» A ne a­ cului de muncă şi nivelului de cialitate. unii dintre el avînd adaptometrla, spiroqrafia, nic- pentru a obţine rezultate şl mal
chita de această Sarcină în­ pregătire, rezultate dlntr-o an­ peste douăzeci de lucrări pu­ tomelria, avînd tn pregătire valoroase. Avem încă multe as­
seamnă a ne documenta In chetă pe bază de chestionar, blicate. cromatoqrafla şi oximetrla A ­ pecte nerezolvate dîn cere enu­
mod continuu, a ne perfecţio­ privind modul st căile de In­ Pentru a împărtăşi din expe­ cest lucru ne va permite să re­ merăm doar cîteva : participa
na neîncetat tehnica de Infor­ struire individuală. Deşi anche­ rienţa lor. în cadrul forului zolvăm cit mai multe cazuri pe rea medicilor tineri la manifes­
mare Pregătirea medicului nu ta noastră nu a avut caracte­ molodoloqic, medicii spitalului plan local, evilind trim iterile tările U.SSM. este nesatisfă
se încheie o dată cu terminarea rul unei cercetări, ea a reuşii din Petroşani fac numeroase spre alte unltăti. cătoare. publicarea articolelor
facultăţii. Diploma de medic totuşi să sensibilizeze pe fie ­ deplasări de îndrumare a cole­ Nucleul medical de cerceta­ în revistele de specialitate si
obţinută obligă la moi m ult. care cadru medical cu aceste gilor tineri de la circumscrip­ re din cadrul stafiei de securi­ chiar cercetare or putea îmbră­
iar absolvirea nu reprezintă probleme şi ne-a permis obţi­ ţiile de întreprinderi. Prin în­ tate minieră Petroşani, a abor­ ca un caracter de masă, Instru­
decîl o qarajiţie pentru pro­ nerea unor rezultate pozitive drumările făcute de către to­ dat teme medicale leqate di­ irea cadrelor medii nu este su
digioasa activitate de mai tîr- In anul care a trecut, fiecare varăşii Schclkcr Erlcli şi Lăpă- rect de producţie, făcind propu­ ficienlâ prin cursuri» pentru o
ziu. A -ti încheia procesul de medic din unităţile sanitare, a­ <latti Constantin la circumscrip­ neri pentru Îmbunătăţirea ilu ­ completa goma de investiqatli
instruire o dată cu obţinerea minatului fix şl portativ in sub­
le m unicipiului Petroşani, a o- ţiile de întreprindere ale 0. M. şi tratamente ar necesita dota­
diplomei înseamnă a te lăsa vut un abonament la o revis­ Petrila si tovarăşul Parcaş Mt- teran. redvicerea efortului la rea în continuare cu un elec-
depăşit de evenlmenle. tă medicală. Fiecare spital dis­ hal la Anlnoasa, s-au pus di­ locurile de muncă cu spatii în­ troencetaloqraf, cu aparate de
Succesul asistentei medicale pune de o bibliotecă medica­ agnostice mai concrete, obţi- guste — prin mecanizare, si e- ultrasunete etc.
este qarantat de trei condiţii lă. Prin popularizarea şl extin­ nîndu^se astfel scăderea m or­ loborînd un barem pentru an- Progresul pe plan mondial şi
importante : nivelul cunoştinţe­ derea cursurilor de specializare b id ită ţii cu incapacitate tem ­ qajare pe genuri de lucrări în naţional constituind un Imbold
lor. conşlilnta cadrelor medico- Si perfecţionare, în prezent, fie­ porară de muncă. subteran. in muncă, pentru fiecare, tre­ M uncitorii Nicoară Sirae-
sanitare. cît şi de baza materi­
care medic este absolventul ţi­ In planul de muncă al fiecă­ Fată de cadrele medii a tre­ buie să lira mereu în pas cu drea şi Mircca Menţii de la
ală existentă. Dintre acestea, nui asemenea curs. rei unltătl figurează Intre obi­ buit să adoptăm alte metode vremea, pentru a contribui din Atelierele centrale Gura-
cel mal Important factor îl con­ ectivele principale, introduce­ In timp ce la medici am pus ce in ce mai mult la vindeca­ bnrza, execuţii o operaţiune Interviu despre
stituie nivelul cunoştinţelor Ca rezultat a efortului de­ rea de metode noi' de stabilire bază pe lectura Individua­ rea semenilor noştri. puţin obişnuită : confecţio­
cîştiqate. De aceea, creşterea pus, numeroşi medici partici­ a diagnosticului şi tratament. lă, pentru ridicarea nivelului narea burlanelor de aeraj
competentei cadrelor pe aceas­ pă cu referate la manifestările pentru unităţile miniere.
tă cale, a stat în centrul preo­ ştiinţifice cu caracter naţional, Uncie unităţi au declarat o profesional al cadrelor medii am Dr. GEORGE DÎRLEA
cupărilor noastre. In acest Inter judeţean sau local. M edi­ zl din săptămînă „Ziua profe­ folosit instruirea colectivă prin medicul şcl al m unicipiului metalurgia viitorului
scop, am folosit toate mijloace- cii din unităţile noastre sanita­ sională'* cu care ocazie, după cursuri, avînd ca teme : urgen­ Petroşani

"1 O discuţie despre viitor tn — $l... fn ce priveşte vi­
ştiinţă sau tehnică, vizînd itorul procedeului 7
oarecum domeniul literaturii de reducere se vor dezvolta
— Cred că aceste meiode
de anticipaţie, mai ales clnd
Despărţirea în fapt nu poate interlocutorul este un inven­ rapid, cxistînd tendinţa mon­
dială de a obţine oţel direct
tator, începe de obicei cu re­
ţineri; etica muncii ştiinţi­ din minereu redus sau prere-
fice nu îngăduie „lansări in dus, deci de a se vMtiza
incertitudini“. Dar, de data burete de fier sau piulberile
constitui un motiv de divorţ! aceasta, după cum ne asi­ In locul fontei
gură prof. emerit ing. Ale­
Metalurgia ptilberllor asi­
xandru Domşa, rectorul po­
ne­
litehnicii clujene, este vorba gură confecţionarea finite
mijlocită
a pieselor
de un „viitor prezent", aşa­ din pulberi metalice care
dar foarte cert. pot fi presate, laminate, c r-
S-a vorbit adesea despre rile cc-i revin îb căsnicie. A- nităţii copiilor, pensia alimen­ — Nu ştiu dacă tn grama­
cauzele care duc la destră­ ceastâ situaţie este încrim i­ tară şi alocaţia de stal a co­ tică există „viitorul prezent trudate, turnate la profi­
marea fam iliilor, la divorţuri nată în anumite condiţii sub piilor. suride profesorul, dar in me­ lul şl forma dorită, elimi-
Ele sînt multiple, reţeaua lor forma infracţiunii de abandon Despărţirea în fapt nu poate talurgie, astăzi, ac^tă împe­ nîudu-sc astfel, in anumite
fiind destul de d ificil de ana­ familial (ari 454 din Codul duce la desfacereA căsătoriei rechere dc cuvinte apare domenii, chiar şi oţelăria, a
lizat. Se constată că în ultima Penal). prin divorţ, aşa cum cred firească. Spun aşa, deoarece doua fază a furnalului. Dar,
vreme cauza cea mal frec­ Se mal Ivesc cazuri, mal unii In articolul 38 din Codul invenţiile realizate în lume această ultimă posibilitate,
ventă şl cu consecinţele cele rare, efind soţii se despart familiei se arată că desface­ numai in ultimul deceniu presupune materii prime de
mal grave o prezintă: des­ prin bună înţelegere, crezînd rea căsătoriei prin divorţ nu subscriu certificatul de naş­ o puritate corespunzătoare,
părţirea In fapt a solilor. Ce că In felul acesta vor putea poate avea loc decît numai a­ tere al metalurgiei viitoru­ iar prepararea este destul de
înseamnă acest lucru ? For­ crea motive de divorţ, con­ tunci cînd, datorită unor mo­ lui. pretenţioasă. Cum însă toa­
mal, căsătoria subaistă, dar a­ venţie ce este Incompatibilă tive temeinice, raporturile te calculele arată că opera­
fecţiunea şt încrederea reci­ cu principiile ce stau la ba­ dinlre soţi sînt al.ît de grave, — Din ctte am aflat, nu­ ţiile de preparare sint mai
procă a soţilor — acel liant za familiei tn ţara noastră. incit continuarea căsătoriei es­ mai dumneavoastră aţi bre­ ieftine decît cele termice din
ce leagă putenndc destinele ce­ SepArarea dom iclllilor nu te vădit imposibilă. La desfa­ vetat 20 de invenţii. furnal, cercetările continuă
lor doi oameni — slăbeşte, în­ este însă întotdeauna urmarea cerea căsătoriei trebuie să se — 22 şi, împreună cu cola­ intr-un ritm susţinut. Vreau
cepe să dispară treptat şl ast­ unei rupturi, unor neînţele­ ţină seama atît de timpul cît boratorii mei apropiaţi, cohf să precizez că există şi un
fel căsătoria este ameninţată geri Intre eoţl. Ea poate fl a durat căsnicia între părţi, dr. Attila Palfalvi, dr. Ludo­ alt considerent pentru care
cu destrămata. dictată de amimite împreju­ dar mai ales de interesele co­ vic Szabo şi ing. Zeno Spîr- fabricarea buretelui dc fier,
rări ca : interese de serviciu, citez, mai desăvirşim una, prin reducerea directă cu gaz
Despărţirea In fapt se pro­ piilor minori. Aşadar simpla
studii, sănătate etc. In aceste despărţire în fapt pe baza u­ bănuiesc cea mai importan­ va căpăta dezvoltare in vi­
duce de cele mal multe ori cazuri, legâbura oonJugaJă nu nor înţelegeri prealabile între tă. Pînă acum, de aplicarea itor şi anume — elaborarea
prin hotărlrea undlatarală a este cu nimic ruptă, obligaţi­ soţi pentru a putea divorţa, ei, s-au interesat specialişti unor oţeluri superioare.
• Im unuia dintre soţi, care pără­ ile morale, de fidelitate conti­ abandonul "familial, nu pot din Franţa, /?. F a Germa­ — Metanu-l şl In general
Aspect de muncă dîn secţia turbine a termocentralei de la Foroşcnl. nuă aă existe, să producă e- constitui motive pentru desfa­ niei, S.U.A., India, Pakistan hidrocarburile pot căpăta in
sind căminul conjugal, refuză
feclul lor normal. Exilată ca­ cerea căsătoriei. Această stare şi alte ţări care dispun de metalurgie şt alte aplicaţii?
Foto : N. MOLDOVEANU să-şl îndeplinească îndatori- zuri eînd soţii trăiesc despăr­ de fapt contravine grav inten­ minereu de fler şi gaz me­ — Desigur. $i nu numai in
ţiţi de multă vreme, neintro- ţiilo r legiuitorului şi pri-noipi- tan metalurgia fierului Dar chiar
duetnd nici unul din ed ac­ ilor dreptului de familie so­ — Esle vorba, duţ>ă cile şl numai această singură a-
ţiune de divorţ, păstrlndu-şl cialist. Chiar şi atunci cînd ştiu, de un procedeu de ob­
A formal statutul de căsătoriţi. cei care au trăit separat peste ţinere a fierului cu gaz me­ plioaţie justifică eforturile
insămmţăriie de primăvară bat la uşă aceste situaţii create, cei care trei ani, comun.iefnd între ei tan fn loc de cocs ? depuse pentru studierea po­
Neplăcut este faptul că din
sibilităţilor dc valorificare a
numai prin scrisori, nu poate
— Exact. Gazul metan este
au de suferit mai m ult nu sînt folosit (n acest scop şi im acestor mari rezerve natu­
soţii despărţiţi, d copiii aces­ fi justificată desfacerea căsă­ alte ţări, desigur un gaz con­
tora. Asupra lor se răsfrlng toriei, precum şl atunci cînd vertit. Noi am obţinut insă rale ale ţării.
Pentru a evita orice pier­ toate necazurile şi vicisitudi­ soţia nu şl-a urmat soţul, cînd fier redus direct cu gaz me­
6 6
buletinele roşii dere de recoltă ce ar putea fl nile. El eînt privaţi de căldura acesta şi-a schimbat domici­ tan şi sîntem prima ţară ca­ Corespondentul Agerpres
LUDOVIC ROMAN
provocată
ca urmare a u tili­
căminului părintesc, de ajuto­
re dispune de o astfel de in­
liul.
zării unor seminţe de slabă ca­
După cele spuse pînă aici,
litate se cere ca Direcţia agri­ rul mate riad şl moral, de creş­ putem conchide eâ despărţirea stalaţie. penlru Judeţul Cluj
pe care
terea
şl
educaţia
Uniunea judeţeană a
colă şl
ndmend n-o poate acorda mai
S I in minoritate cooperativelor să manifeste bine declt cei doi părinţi îm­ în fapt a soţilor nu poate con­
maximum de exigentă fată de
înlăturarea neajunsurilor sem­ preună. Adesea unii dintre ei stitui un motiv de divorţ, de­
nalate. Fâcînd răspunzătoare ajung să comită o serie de a­ cît numAi atunci cînd instanţele Seară folclorică
Este binecunoscut rolul ho- zul oare să mai reamintim şi dintre ele. In ceea ce priveşte material persoanele vinovate de bateri grave, de natură pe­ ajung la concluzia că, conti­
tărîtor pe oare îl au semin­ specialiştilor care lucrează în puritatea la cultura dc ovăz nepregătirea corespunzătoare a
ţele asupra soartei recoltei. unităţile respective că nu se s-au respins, în urma analize­ seminţelor sau de utilizarea a­ naj A. nuarea căsniciei este imposi­
Fiecare unitate agricolă 6-o admite a in$ămîn|a seminţe a lor de laborator, loturile de se­ cestora fără buletin roşu se vor Consecinţele despărţirii în bilă penliu soţul care a cerut (Urmară din pag. 1)
convins din proprie experien­ căror facultate qerminalivă nu minţe din care eu recoltat pro­ asigura condiţii penlru ca fac­ fapt pot avea şi alte urmări desfacerea ei. frumoase, porte dîn tezaurul
ţă de influenţa negativă ce o se cunoaşte sau care nu po­ be cooperativele aqrlcole din torul sâmîntă să Înfiinţeze po­ privind împărţirea bunurilor de nestemate spirituale du­
are utilizarea unor seminţe seda buletinul roşu eliberat de Foit. Ostrov, Sălclva, Orăştie, ca răsplată. întoarse fn sală, rate de popor de-a lungul
veacurilor.
necorespunzătoare din punct laborator ? Aceasta esle o pro­ Ciula Mare, Strei Sinqeorqiu zitiv soarta producţiei agricole oomuine agonisite în timpul fOAN DAVIDOI ele au avut surpriza de a se
înainte do plecare, în ju­
de vedere calitativ. In astfel blemă elementară care se pu­ si altele In acest caz se im­ din acest an. convieţuirii, stabilirea pater­ procuror auzi interpretînd melodia în­ rul microbuzului se adunase­
de situaţii producţia a fost tea rezolva fără nici o dificul­ pune ca la unităţile respective registrată, Instantaneu, pe ră moi mulţi oameni.
m ult diminuată, uneori chiar tate în cele aproape 60 de să fie condiţionale din nou se­ bandă de magnetofon. — Să mai veniţi o dotă,
înjumătăţită. zile cile eu trecut de la înce­ minţele şi trimise alte probe loachîm Ivoncu, zis Cbimu să staţi moi mult.
Firesc ar ft ca din neajun­ putul anului. la verificare. Acelaşi lucru se este cunoscut la hore şi pe­ — Să vedeţi şi „Cerbuţul",
Valea Slreiului, Con:
surile care au existat să se Se ştie bine că nu peste cere şi din partea cooperative­ treceri. Dîn fluierul lui. doi­ — Clopotivo-i sol mare,
tragă învăţăminte lolositoare multă vreme se va trece la lor aqrlcole din Timpa. Mîne- ! nu aşteaptă! no, lina, brîuf sau jieneosca istoric — spunea, cu justi­
Contror aşteptărilor insă, se semănatul culturilor din pri­ rău. Fintoaq, îţi picură în suflet glosul co­ ficate temeiuri de hrisoave,
constată si în această primă­ ma urgentă. Dacă abia de Soimuş. Hărău, Clopotiva. ale drilor, of mioarelor sou al un poet popular foarte cu­
vară un slab interes din par­ acum încolo se vor qîndi şi căror probe trimise pentru cul­ dragostei, fata - J şi pe „Cio- noscut aici, pe nume Ion
tea m ultor consilii de condu­ conducerile unităţilor vizate turile de mazăre, măzăriche. (Urmare din pag. 1) rii acestor lucrări este nece­ vor arăta în timp u til şl din hoaţă" — vornicul- de nuntă Foorce Cotană.
cere ale cooperativelor agri­ să trim ită probe la analiză şi grîu de primăvară sau ovăz nu sară şi din alt raoliv. Condu­ plin roadele, că la punctele de în graiul din partea locului N. R. — „Seara folclori­
cole fată de asigurarea folo­ uncie din ele vor fi respinse au fost admise din cauza sla­ care si descărcare Intermediare cerea a luat măsura bună de lucru vor putea fi folosite — oducînd pe scenă un fra g ­ că" ni se pore a fi. după
sirii unor seminţe din soiuri la puritate sau germinaţie, vor bei germinaţii. generează încă ore de între- a concentra forţele Ia un nu­ raflonal cele 480 minute. ment din oroţlo tradiţională „Caravana muzeistică", cea
valoroase, cu însuşiri biolo­ mai avea oare timpul necesar Pe total judeţ se constată că rvipcri în producţie, nefolosirea măr restrins de obiective (80 In acest context părerea că legată de acest eveniment de o doua rr»iţiativâ de suc­
gice $i productive ridicate. să obţină buletine pentru noi nu întrunesc condiţiile nece­ la întreaga capacitate a parcu­ fată de 225 în anul trecut) cu pe şantiere lucrările se desfă­ (interpret Ion Drutulescu). ces a Comitetului de cultură
Dar, să concretizăm despre probe care să corespvindă ce­ sare pentru a putea fi însă- lui auto. Construirea unul de­ scopul de a realiza ritm ic $1 şoară bine, trebuie revăzută, Filmele documentare „Sîm- şi artă. Eo se înscrie in for­
ce este vorba. Cea moi sigură rinţelor ? Dtn comoditate sau ininlate in starea in care se a- pozit central mecanizat, în fiin ­ integral sarcinile economice. filtrată prin optica severă a bro oilor", „Nuntă ţărăneas­ mele noi, menite să impulsio­
dovadă o lipsei de răspun­ neglilenlă, probabil că această llau loturile de seminţe la tri­ ţarea a cîlorva staţii de be­ Or, continuînd alimentarea cu autocriticii, iar măsurile care că" şi „Artişti amatori" au neze activitatea culturol-edu-
dere fată de soorto producţiei întrebare nu şl-au pus-o miterea probelor, avînd germi­ toane de unde se vor aprovi­ materii şi materiale a acestor se vor lua să răspundă ne­ făcut cunoscute sătenilor o­ cativă de masă la sote, şl
ne-o oferă conducerile unor Un alt aspect negativ se în- naţia slabă sau un procent r i­ ziona cele patru şantiere sînt obiective din depozitele mici m ijlocit dezideratelor majore biceiuri, cîntece şi jocuri din merită cu prisosinţă să fie
cooperative cum sînt cete dîn tîlneşte în leqâtură cu calită­ dicat de impurităţi, o cantitate de natură 5*1 reglementeze si­ si dispersate esle puţin proba­ care stau in laie colectivu­ olte părţi ale ţării, la fel de perfecţionată şl extinsă.
Ţebea. Vaţa, Bâieşli, Bretea ţile seminţei. O mare parte din de peste 91 tone ovăz, 1.1 to­ tuaţia, dar Intrarea lor în pro­ bil că măsurile respective Îşi lui.
Strei. Pui, Bîrsâu, Holdea, Din­ probe au fost respinse la pu­ ne lasole. iar la mazăre sînt ducţie trebuie accelerată prin
eu Mare, Hăşdot, Peşlişul Mic ritate sau germinaţie, ceea ce admise abia 1,0 tone din cele toate mijloacele. A ltfel se va
si altele, care nu s-au învred­ dovedeşte că nu s-a condiţio­ 19,1 verificate. Aceeaşi situa­ repeta sltua(la de anul tre­
nicit nici pînă la sfîrşitul lu­ nat toată cantitotea de semin­ ţie există la măzăriche. Cu- cut cînd şantierul a realizat
nii februarie să trim ită pro­ ţe sl păstrarea s-a făcui în In primul semestru 20 milioane
bele necesare pentru analiză la condiţii necorespunzătoare. E­ noscînd această stere de lu ­ de l&L îar în semestrul doi 40 Foaie fi redias volumul
Laboratorul pentru controlul xemple în acest sens se pot cruri. comentariile nu-şi ranl milioane.
seminţelor din Deva. Este ca­ da numeroase. Iată doar ctteva au locul. Utilitatea grăbirii execută­
mărfurilor greu vandabile
(Urmare din pag. 1) special la unilormele şcolare Ladlslau Schrcter, de la servi­
{aproximativ un milion lei) pe ciul comercial ol O.C.L. produ­
fondurilor localizate în m ărfu ­ care sîntem obligai) să le ţi­ se industriale Petroşani, deoa­
rile greu vandabile este aproa­ nem. Totuşi noi lacem eforturi rece ele nu mal sint considera­
pe la fel de mare oala sfîrşilul pentru a vinde mărfurile astfel te greu vandabile. Acestea se
anului trecut. Im portant ecasă ca stocul să fie cît mai redus. vînd prin patru magazine spe­
fie luate toate măsurile pentru — Cum ve(i proceda ? cializate, precum şl în unele
reducerea lor. De aceea, l-am — P rintre măsurile pe caic raioane deschise în codrul mg.
rugat pe tovarăşul fosif Goln- le vom lua amintesc următoa­ gazineloi noastre.
ştein, directorul I C R.T.I Pe­ rele : în luna februarie se va — Dar cele cu preţ nere­
troşani să ne spună opiniile sa­ întruni comisia de reducere a dus ?
le preturilor, vom reqla stocul
— M ărfurile cu preţ redus prin contracte, vom reaşeza — Facem recarlărl între ma­
în valoarea existenlă au apă­ mărfurile prin contracte cu al­ gazine, acordăm stimulente
rut deoarece ministerul de re­ te întreprinderi asemănătoare vlnzălorllor care depun Inte­
res. iar in ullim u etapă facem
sort a dispus, în luna decem­ din Iară. folosirea dreptului de
brie, ca toate pardesiele din renunţări şi altele. propuneri penlru reducerea de
qabardin să se vîndfl mal ief­ Cu directorul O.C.L. produse preturi.
tin. In primăvară ele vor li că­ Industriale Petroşani, greu se In realitate sini multiple po­
utate de cumpărători, iar su­ poale discuta Este mai toi sibilităţi de reducere a volumu­
ma imobilizată va fi mult redu­ timpul plecai Iar alunei cînd lui m ărfurilor greu vandabile.
să. Cealaltă caleqorie de măr­ îl găseşti se fereşte să d6a re- Conducerile întreprinderilor S trungarului losif Pijuan
furi în valoare de aproximativ lalli despre mărfurile greu van­ comerciale din Petroşani, vin - schi de ia Uzina „V jcloria*
In vecinătatea C ălnm ilui. Streini îşi lărgeşte pc alocuri albia, Feste el, constructorii au durat pod trainic, uşii irei milioane lei as considera-o dabile exislenle în întreprinde­ zătorli din unilăti, gestionarii Câlan î s-a acordat prn t j
cum se vede in imaginea de faţă, surprinsă pe peliculă dc către fotoreporterul nostru V. Onoiu. altfel. Aici este vorba de fapl rea ce o conduce trebuie însă să depună mai a doua oară steluţa de frun­
de mărfuri lent vandabile, nu — Despre mărfurile cu prel multă strădanie, să dea dovadă taş în întrecere.
greu vandabile. Mă refer în redus nu discutăm — spunea de mal multă Iniţiativă.