Page 2 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 2
Vineri 1 ir»o rti e 1963
D R U M U 1 S O C IA L IS M U L U I
gura piuă acum din cauza în-
/ă p c /irilo r. lipsei de camioa
ELEMENTE PARAZITARE PE ORBITA DE se îndreaptă, necesitatea des Sorin Staţi:
ne, insă pc măsură ce tim pul
congestionării lor devine im i
nentă. Stagnări de producţie
s-au înregistrat. în 1668, şi la
ROTAŢIE A MIJLOACELOR CIRCULANTE l.M.C. Burca. Aceasta a făcut „Călătorie
ca o parte din mijloacele c ir
culante sâ se afle un tim p mai
îndelungat în faza de produc lingvistică
M ijloacele circulante sînt zei de rotaţie a tuturor m ij ceptâ prezenţa acestor va stadiul producţiei nu a fost in- ■ ţie decît ar fi fost necesar, in
unul clin importantele zone de loacelor circulante de 14 zile, lori imobilizate contînd pe totdeauna 'perfectă. Nefunc- fluenţând negativ unii indica
interferenţă ale intereselor în tim p in care „M arinftra* Si- alternativa că ele vor fi ab ţionarea unor utilaje la întrea tori de plan.
treprinderilor cu cele ale în- meria se situează la polul 0- sorbite cu tim pul de procesul ga capacitate, stagnările nepla M otivele înce tinirii vitezei în ţara
tvegulni popor. Ele sînt cle pus. avînd o încetinire de 6 de producţie. Or, asemenea nificate. stocLirile nejustificate de rotaţie a fondurilor sînt
mentul material cu care sta zile. fenomene s-au manifestat şi de semifabricate au influen prezente şi în u ltim ul stadiu
lul investeşte unităţile econo In urma situaţiei create, şi anul trecut, iar consecinţa a ţat nefavorabil asupra relaţiei al circu itulu i m ijloacelor c ir muzelor"
mice. pentru desfăşurarea ne consecinţele valorice sînt d i fost că viteza de rotaţie a m ij marfâ-producţie-banl. O parte culante. Dacă în celelalte două
întreruptă şi în bune concil ferite : I M C. Bircea a e li loacelor circulante în loc să a m ijloacelor circulante au faze întreprinderea „M arm u
ii uni a proceselor de produc berat mijloace circulante de crească continuu, a înregistrat parcurs, în trim estrul IV 1HG7, ra" a trebuii sâ facă faţă şi Bahoc spunea undeva;
ţie De aceea, gospodărirea şi 1.032 000 Ici. iar „M arm ura" a stagnări şi salturi apreciabile. stadiul producţiei cu o în tir- unor greutăţi neprevăzute sau „Ce carte frumoasă s-ar
folosirea lor judicioasă capă im obilizat 412.000 lei. In trim e sta il III s-a 'înregistrat ziere de peste 4000 ore. Cau independente de ea, aici. in putea compune povestind
tă o însemnătate deosebită. Cauzele care au condus la o Încetinire a vitezei de rota- za principală constă în numâ- stadiul transform ării m ârfLiri- viaţa şi aventurilo unul
„V iata, experienţa mondială această stare de lucruri sînt lor în bani, deficienţele au un cuvint". Adevărul acestei
arată că in ridicarea eficien m ultiple. O parte din ele nu caracter exclusiv local, ele reflexii filologice l-ou pro
tei. un rol primordiali il arc aparţin întreprinderii „M ar datorîndu-se unor neglijenţe bat nenumărate lucrări
rotaţia cit mai rapidă .1 m ij m ura1' Altele însă, printr-un In ramura materialelor de construcţii inadm isibile. O imagine în a care ou pus bazele unei
loacelor materiale şi băneşti, spirit de prevedere mai accen cest sens obţinem şi din ur ştiinţe noi, etimologia, II
realizarea cu viteză sporită a tuat, puteau fi eliminate. P rin- mătoarea comparaţie In u lti probează şi recenta lu
rid u lu i bani—m arfă—bani". tr-o studiere mai atentă a ne mul trim estru al anului tre crare a lui Sorin Stati, al
(Din cuvintarea tovarăşului voilor reale ale întreprinderii, ţie de 19 zile. imobilizîndu-se r 111 mare de ore stagnări ne cut. beneficiarii au form ulat cărei titlu reprezintă o in
.YICOLAE CFAUŞESCU la încă în faza de aproviziona 1.246.000 lei, pentru ca in tr i planificate. Situaţia din acest 51 reclam aţii, vizînd suma de vitaţie făcută cititorului de
Conferinţa Naţională a p arti re. se puteau închide acele ca mestrul IV să se obţină o ac punct de vedere nu se prezin 266 (J00 lei. In acest an. numă a se lăsa condus de un
dului). nale care generează plusuri de celerare de 10 zile cu elibe tă bine nici acum. In luna ia rul reclnm aţiilor este de nu lingvist în lumea ospita
Localizată această problemă mijloace circulante sub fo r rări de mijloace circulante de nuarie a.c., au fost consemna mai 7. dar se referă la o sumă lieră a muzelor.
la nivelul a două u n ilâ li din ma stocurilor supranormative 1.160.000 lei. te 1815 ore stagnări, din care de 202.000 lei. Aceste valori Ne-om obişnuit să pă
lam ura m aterialelor de con de-matern şi materiale, obiec In această direcţie, la l.M.C. 1405 ore numai la cariera Ruş- au trenat asupra reîntregirii şim în lumea artelor con
strucţii — întreprinderea te de inventar. piese dc Bircea, conducerea în tre p rin chiţa. La începutul anului, în tim p util a volum ului m ij duşi de critici de orlâ, is
„M arm ura" din Simoria şi. res schimb, produse netenrunate derii a manifestat mai multă stocul de semifabricate se ci loacelor circulante. torici literari, esteticieni.
pectiv. l.M.C. Bircea — rezul e1c. Dar. în loc să se ducă o hotârîie. Dacă anul trecut e fra la 10.000 lei. Deoarece nic; La ambele întreprinderi sînt De data aceasta, invita
tă unele concluzii care arată bătălie frontală îm potriva sto xistau im obilizări în valoare pînâ în prezent nu a fost pusă încă importante rezerve de ţia vine din partea unul
că nu s-a făcut toiul pentru curilor supranormative. s-a de 76.000 lei, ele au fost lic h i in funcţiune maşina de şlefuit sporire a vitezei de rotaţie a lingvist. Trebuie sâ măr
intensificarea ru la ju lu i fondu preferai metoda compensării. date. întreprinderea nenvînd dale ornamentale, aceste m ijloacelor circulante. Măsu turisim că acceptăm că
rilor, că nu toate mijloacele Astfel, anul trecut, la unele în prezent stocuri suprnnonna- stocuri vor creşte şi. o dată rile de elim inare a im obiliză lătoria nu fără oarecare
se integrează organic in c ir articole s-au înregistrat subnor- tive sau produse finite nevan cu ele, vor spori şi im obiliză rilo r de fonduri, prevenirea teama de a ne trezi su-
cuitul economic. mativo de 340.000 lei. ceea ce dabile. rile de fonduri circulante. form ării lor în toate stadiile focoţi de aride comenta
Din bilanţul întocm it pe a constituie un lu tru bun Pe Caracterul planificat al miş Sînt şî alte caLize care spo circuitului m ijloacelor circu rii filologice. îndoiala dis
nul 1Di>7 rezultă că rotaţiile de altă parte însă. s-au înre cării fondurilor presupune ca resc neraţional mărimea stocu lante. intensificarea ru la ju lu i pare insă, risipită chiar
m ijloacelor circulante se în gistrat im obilizări în stocuri un moment intern ritm icita rilo r de semifabricate. La ca fondurilor sînt obiective de de „Prologul filologic" al
scriu. la cele două întreprin supranorm ative de 166 000 \ei. tea circulaţiei m ijloacelor c ir riera din Alun, se află depo mare importantă la care tre lucrării, in care autorul
deri pe curbe diferite, de sens Şi în prezent întreprinderea zitate 200—300 mc marmură buie să-şi aducă aportul fie Strungarul Lazâr Zorfie de Ia Uzina de reparat u tila j ne asigură că „incursiu
contrar. l.M.C. Bircea a reu are im obilizate în piese de culante în toate stadiile bloc, la Ruşchiţa alte canti care unitate economică in m inier din Petroşani a cîştigul pe luna ianuarie bineme nea lingvistică pe terito
şit să obţină in anul 11)57. faţă schimb. sume importante. La Întreprinderea ..Mar tăţi im portante etc Transpor parte rita tu l titlu de evidenţiat In întrecerea socialistă. Fotogra riul ortelor işi formulează
de 1966, o accelerare a vite Conducerea întreprinderii ac- mura*, această ritm icitate în tul acestora nu s-a putut asi- A NAGY fia ni-T prezintă la locul de muncă. ambiţia de a da cunoş
tinţe ale căror dimensiuni
şi implicaţii sâ depăşeas
că orizontul pur lingvistic"
Călătoria devine intere
cinV de mama şi fratele care santă, pasionantă chior ;
Acuze privite au venit sâ-1 împace cu soţia, poposim rînd pe rînd in
cu Prin lucrări de ameliorare,
im brîncindu-i pe scările blo
cului, am enintîndu-i cu faţa unor cuvinte sau ex
ţitul. presii — niciodată bana
„cu fruntea lor. Toată lumea mă dăscălea, le — din domeniul ooe-
— M-au inervat insistenţele
zici, prozei, teatrului, mu
iniei venea... producţia pajiştilor naturale zicii, dansului. Călăuza,
care nu uită nici un mo
Da. toata lumea, pentru că
sus“ oamenii s-au gîndit mai de ment ca etimologie în
seamnă ştiinţă a adevă
parte, la viito ru l copiilor. Cum
a răspuns Epure ? rului, ne satisface cu
(Urmare din pag. 1) poate creşte de 2-3 ori riozitatea : „Oe ce se spu
— Am pus cheile ds la se
diul organizaţiei de partid pe ne aşa ?", „Cind s a năs
totuşi pe ea (pe Terezia, so masă şi am cerul să fiu lăsat cut cuvir.lul acesta ?*\ „In
ţia lui — n.a.). Dar ea furase in pace... (Urmorc din pag. î) pietrelor, se vor crea condiţii vedit că cel mai economic este ce ţară ?", „Cum a ajuns
fetita. In G ianuarie am adus-o Acesta a fost, de fapt. dez- bune pentru creşterea şi dez să se folosească doze medii să-şi transfere sensul din-
pe „doamna" — relatează cl noclâmintLiî. voltarea ierbii. Distrugerea de îngrăşăminte minerale şi tr-un domeniul intr-allul
cu cea mai senină mină po Oamenii din uzină şi-au producţiei acestor terenuri, la muşuroaielor proaspete şi in- anume 250 kg la ha superfos- al reohtâţii * . Descifrarea
sibilă, plm de sine. Deocam pierdut încrederea in el. De obţinerea unor cantităţi mici ţelemle şi, în general, nivela lat, o dală la 2 ani şi 250-300 alcătuirii sonore ci cuvin
dată, sîntem în relaţii care munca de partid se ocupa în de furaje şi de o calitate mai rea terenului va readuce in kg azotat de ainoiru dat in telor îmbracă forma unei
vor duce la căsătorie. ultim ul tim p la întîm plare. slabă, atît sub formă de ma producţie inlreaga suprafaţă fiecare an. jum ătate toamna şi antrenante cozerii, care
Cit egoism ! Dar dincolo de A ctivitatea a slăbit, s-a resim să verde, cît şi sub formă de de teren. In plus recoltarea jumătate primăvara, sau în pune in lumină conţinutul
acest egoism, la cei trei copii. ţ i t în uzină. Epure şi-a pier fin. prin cosire a finu lui se va fa treaga cantitate dată prim ăva . şi semnificaţia lor. Ne o
Izabela Epure, Mugurel şi dut prestigiul. Comuniştii au Unele cooperative agricole ce cu o cheltuială de muncă ra devreme Folosind aseme prim — Io intîmplare —
Cristian Mâceşaru, la viito ru l încercat sâ stea de vorbă cu cum siut cele clin Cristnr, P ri- de col puţin 2 ori mai mică nea doze de îngrăşăminte, la doar asupra unui cuvint,
lor, se gîndesc oare cei doi cl. N-au avut cu cmc. N-a vru i caz, Ohaba şi altele care an de decît atunci cînd muşuroaie cooperativa agricola de pro „comedie", pentru a sus
„prieteni" ? sâ primească sfatul tovarăşi an efectuează lucrări de între le sînt lăsate in starea lor în- ducţie din Benu s-au recoltat ţine cele afirmate Auto
— I-aş putea arăta fetiţei că lor de muncă. ţinere, în g rijire şi chiar fe rti ţelenită. sau în curs de in- in 1606 dc pc 150 ha păşu rul indică etimologia cea
sînt un tată bun. Poate mă — Toţi e ra L i îm potriva mea. lizare, obţin şi rezultate bune ţelenire. Dacă fiecare crescă ne. cile 4600 kg fin la ha, mai plauzibilă (komoş —
laud. dar copiii vor prim i de Pînâ şi mama. A vrut să mă Spre deosebire de acestea, în tor de animale va executa a- revenind fiecare kg de fîn la sărbătoare religioasă în
la mine ceea ce trebuie să ducă înapoi la ţară. După a- unităţi ca cele din Pui. Toteşti. seinenea lucrări pe o suprafaţă nn preţ dc cost de numai 0.10 chinată zeului Dîonysos şl
primească de la un, sâ zicem, tita trudă ca sâ muncesc în- Silva.şul de Jos. Burjuc. unde de eite 0.25 — o.30 ha se va lei. Doze mici dc îngrăşămin ode = cîntec). ca apoi,
tată. tr-o funcţie superioară, n-avea am de-a rîndul nu s-au a p li putea obţine pe întreg ju d elui te minerale azotate, dc 50-100 pe parcursul a trei pagini,
Da, sâ zicem... Dar ce zic oa rost sâ dan cu piciorul la tot cat lucrări dc ameliorare pc un plus de producţie de eîtc- kg la ha aşa cum an folosit sâ comenteze oscilaţiile
menii. tovarăşii de muncă, so ce am realizat. . păşuni şi fineţe, păşunile sînt va zeci de mii de tone de iar în 1667 cooperativele agrico semantice capricioase ale
cietatea ? Tovarăşii de muncă, comu invadate de spini, mărăcini, bă verde şi importante canti le din Spini şi Orâştie, nu dai)! cuvihtului.
— Nu mă interesează. L u niştii din uzină nu îm părtă diverse tufe, sau muşuroaie, tăţi de fîn. sporurile aşteptate de produc „Călătoria lingvistică fn
mea vorbeşte. E uşor să con şesc asemenea optică, o deza care s-au înţclenit şi au redus Este cunoscLit faptul că fer ţie. iar cheltuiala nu este e- taro muzelor" se dove
damni, dar mai greu sâ fii probă. Dezaprobă total de suprafaţa productivă cu 20-40 tilizarea schimbă aproape ra cnnomică şi nu-şi atinge sco deşte pe cit de agreabilă,
convins despre ceea ce vor căderea morală în care a a la sută. dical compoziţia lanului ier pul. pe atit de utilă, cititorul
beşte lumea juns Epure. $i, la toate aces Pentru ridicarea sectorului bos din păşuni şi fineţe, iar Dacă fiecare cooperativă îşi imbogoţindu-şi sensibil, cu
Dovadă că Mâceşaru Vioara tea, el răspunde cu fruntea zootehnic la nivelul cerinţelor producţia creşte de 3-5 ori. In va fertiliza în această prim ă fiecare nouă pagină, cu
nu se lasă „convinsă*, s-a in actuale şi de perspectivă este vară cu doze corespunzătoare
Una din noile construcţii de la mina Mesteacăn este şi stalat in apartamentul, care sus : necesar sâ se schimbe în p ri această direcţie rezultatele ob noştinţele în cele mai va
silozul de 150 tone cărbune. In foto : Aspectul noului si este de fapt al fam iliei Epure, — Mă animă sentimente 0- mul rînd felul de a privi pro ţinute pe cele peste 50U0 hec de azotat de amoniu numai riate domenii ale artelor.
loz. Foto : V. ONOIU meneşti. Voi cânta sâ Ie asigur tare păşuni şi fineţe fe rtili cile o suprafaţă de 20 ha f i Ne găsim in faţa unui a
al soţiei şi fetiţei lui Epure, copiilor tot ce trebuie. Nu mă blema p a jiştilo r naturale. Sâ se zate în anul 1667 cînd s-au neţe, se va putea obţine un devărat eseu lingvistic —
iar el îşi apără „cuibul feri- înţeleagă de către toţi factorii plus de recoltă dc cel puţin
consider prea vinovat. realizat, chiar în prunul an. fenomen rar, dar cu atit
Ia r .prietena*, Mâceşaru V i că fără o sporire cantitativă producţii de 15-20 tone iarbă 10-12 m ii tone fin, cantitate mai valoros.
oara. afişând o atitudine aro şi mai ales calitativă a pro sau de 3.500-4.000 kg fîn la care poate echilibra balanţa N1COLETA CIOBANU
gantă, de frondă, răspunde ci ducţiei de masă verde şi fin. hectar sînt destul de edifica fin u n lo r în multe unităţi defi
un asemenea deziderat nu se
toare.
citare la acest sortiment.
nic la întrebarea : „Nu vă con
stîngâcli, e drept, puţine, în
poate realiza. Pe de altă parte,
SEARA DE TEATRU interpretarea rolurilor, nu ou sideraţi răspunzătoare de si aplicarea lu cră rilo r de îm bu le de odihnă a anim alelor în
Gunoiul strîns de pe locuri
tuaţia critică în care se află
reuşit să umbrească
munco
nătăţire şi a unor măsuri teh
cele două fa m ilii ?“.
plină de dragoste pentru teo-
nice pe păşuni este o obligaţie
rele de vară. aplicarea sis
tru o acestor entuziaşti ai — Nu. Categoric, nu ! stabilită prin lege şi priveşte tunpu! pâşunatului. la tabe
Răspunsuri care acuză.
De curînd, pe scena clubu Florentina Dinu (un ţîşti), A- scenei. atît cooperativele agricole de tematică a tîrlitu lu i, asigură
însemnate
fertilizarea unor
lui din Simeria. a avut loc vrom Ştreangă (Farade), Au Mirajul scenei exercită o Post scriptum . producţie cît şi pe m em brii suprafeţe de pajişti. Folosirea
premiero piesei „Goana du rel Vosile (Brustan) şi Gheor- atracţie din ce în ce mai ma cooperatori, ţăranii in d ivid u acestor îngrăşăminte naturale
pă fluturi" de Bogdan Amo- ghe Varga (Cîprion). re asupra tinerilor. Sub în Ne luăm permisiunea, tova ali. pe toţi deţinătorii de ani nu cere nici un fel de chel
ru, prezentata de artiştii a- Spectacolul s-a bucurat de, drumarea plină de grijă o răşe Epure Icsif, de a-ţi face male, iar respectarea legii tuială şi nici e forturi în m un
motori dm localitate. Inter succes, artiştii amatori izbu Iov. losif Mercea, directorul cunoscute ultim ele veşti des este una din îndatoririle fu n că Cooperativa agricolă de pro-
preţii. în rnojoritoteo lor în tind sâ se transpună in ro clubului, artiştii amatori se pre fetiţa pe care ai pârâsit-o damentale ale fiecărui cetă d ucţiedin Sarmisegetuza a fer
cepători in orta dramatică, lurile lor pentru o do vioţo pregătesc pentru o susţine în şi de soarta căreia nu te-ai ţean Or. în această prim ă tilizat cîteva zeci de hectare în
ou reuşit să ofere publicului personajelor interpretate. Ar fota publicului noi piese de mai interesat. Izabela s-a în vară, în cursul lu n ilo r m ar acest mod pe păşunile Copo-
momente frumoase fiind răs ii nedrept sa nu amintim aici teatru şi noi programe artis sănătoşit. A avut pojar, dar tie şi aprilie este necesar sâ sul. Cracul şi Groşanu. Pe su
plătiţi cu aplauze pentru contribuţia valoroasă în reu tice. Poate în curînd vom o- s-a făcut bine. Acum poate se aplice Lin volum cît mai prafeţele fertilizate a putut sâ
munca lor entuziasta. Stâpîni şita spectacolului, o sceno vea ocazia să scriem din nou ieşi la joacă. A p rim it cărţi mare de lucrări pentru spo introducă la pâşunat un nu
pe rolul lor, Tănase Mano grafului cu mult simţ artistic. despre succesele obţinute otît ele poveşti, multe dulciuri. Dc rirea producţiei de nutreţuri măr de 18 oi la hectar, care au
(Rodico). llie Cojocaru (Do Ştefan Nusboum. şi o celor de octorii amatori, cît şi de dansat, nu mai dansează. Nu pe păşuni le şi fineţele natura avut tot tim pul hrana nece
rin), Mim! Jeleru (Beatrice), doi regizori A Morinescu şi lormaţîo de estradă, care e* are magnetofonul. L-ai luat le. Iar in acest scop vor tre sară la dispoziţie.
au evoluat firesc, nesilit, a- Gh, Somon. volueazo pe scena clubului cu tine. Şi îi plăcea atît de bui m obilizate toate forţele. In u ltim ii ani s-a aplicat şi
m u lt... îşi petrece tim pul in
trogînd astfel atenţia întregii Emoţiile fireşti ale tinerilor din Simerio. lumea păpuşilor. Cînd îşi a P rin tăierea din rădăcină a se va aplica în continuare pe
soli. Un joc promiţător, de interpreţi ou fost şi ele pre duce însă aminte, i se adre spinilor, porum barilor, măce suprafeţe din ce în ce mai
un comic savuros, ou creat zente Nesiguranţa şi unele AUG. JULA sează mamei : „Mâimco. ai să şilor şi a tuturor tufelor lem inari fertilizarea p ajiştilor na
tc împaci cu tata ?". Izabela noase, prin stringerea şi gre turale cu îngrăşăminte chim i
speră blarea resturilor vegetale şi a ce azotate şi fosfatice. S-a do
C o n sta n tin C . G iu r e s c u :
„TRANSILVANIA ÎN ISTORIA POPOHULDI R0HAN“
In numai cîţivn ani. istoricul Părăsirea Daciei in timpul niciodată o qranită între ro si spre est inai m ult decît spre sub stâpinirea habsburqică, lene", care au contribuit prin
Constantin C. Cnurescu, profe împăratului Aurelian (271) prin manii ce locuiau pe arabele vest (Ungaria). produeîndu-se o schimbare operete lor la fundamentarea
sor la Universilalea dm Bucu retragerea legiunilor şi a unei versante ale lor. A fost o con Colaborarea politică între ce nouă in stalului politic al aces ideilor despre vechimea, lati
reşti. ne-a dat, printre altele : părţi a administraţiei romane, tinuă legătură — Carpaţii a- le trei ţări româneşti se mani tei provincii româneşti. nitatea si unitatea poporului ro
„Viaţa Şi opera lui Cu/.a-Vodă" nu trebuie înţeleasă in sensul vînd nu mai puţin de 1G trecă festă îndeosebi in vremea lui Transilvania a cunoscut — mân. Sînt pomenite numele lu-
(1666). „Istoria oraşului Bră că acest teritoriu ar fi rămas tori mari sl mici — intre ro lancu de Hunedoara (pe care în zbuciumata sa istorie — pu ministilor cărturari ardeleni,
ila", „Istoria Bucureştilor*' gol. pustiu. Transilvania a fost mânii din Transilvania si cei Bogdan a! IMea şi Alexandrei ternice zguduituri politice prin începind cu diaconul Coresi,
(1967) „Tîrguri sau oraşe şi ce- locuită necontenit, în tot evul din Muntenia, Oltenia si M ol din Moldova îl consideră ca răscoalele iobagilor din 1417 pînâ la figurile reprezentative
lăţi moldovene din secolul al mediu timpuriu, de urmaşii da- dova. M ulţi ţărani români ar 1514. 1704, culminînd cu revolu ale literaturii, ştiinţelor şl artei
X-)ea pină la. mijlocul secolu co-romanilor, care sînt cei mai deleni — în cursul veacurilor ţia burqhcz.o-democratică din contemporane.
lui al XVI-lca ( 16671 etc vechi şi cei mai numeroşi lo — au trecut Carpaţii întemeind anul 1040. Românii transilvă Se desprinde, din toate aces
Elhma sa lucrare, rare a vă cuitori ai acestui pămînt. cu zeci de sale peste munţi (a- neni — populaţia cea mai ve tea. concluzia că „sub toate
zut lumina tiparului la slirşilul toate vicisitudinile politice ceslca purtind adaosul carac Recenzie che şi cea mai numeroasă a a- i raporturile — fizic, etnic, eco
anului trecut, este inlilulată cauzale dc miqruţiuuen popoa teristic dc „ungureni") din cestci regiuni — au luptat cu nomic şi politic — Transilva
„Transilvania în istoria poporu relor (Cronicarul Criqorc Ure cauza asupririi sociale şi naţio arma în mînă si cu condeiul nia şi-a avut individualitatea
lui român" (Ed. şiiinlilică, Bu che sene „în calea tuturor nale, precum şi în urma per sâ-si dobindeasca egalitatea în ci, a (ormat o entitate aparte,
cureşti, 1067). „Scopul lucrării răutăţilor") secuţiilor religioase Autorul pe „părintele" lor). M ulţi voie drepturi cu celelalte naţiona deosebită de Ungaria" (paq.
— scrie autorul în prelata vo Dovada incontestabilă a con scrie: „Transilvania a îosl un vozi din Moldova (Ştefan cel lităţi conlocuitoare. In această 01) şi că „ea este pămînt tipic
lumului — este să arate locul tinuităţii strămoşilor noştri pe adevâra! rezervor cinic din care Mare. Petru Rares) Si din Tara (1 ireciie trebuie subliniată stră românesc, aparţmînd românilor
şi însemnătatea pe rare a a aceste plaiuri este atestată de prisosul de populaţie româ Românească iLilovoi, Radu de dania neînfricată a cpiscopu 1 lii pe un întreit temei : al vechi
vut-o Transilvania în istoria cercetările arheologice, tezau nească al regiunii nuinloase la Afumaţi. Radu Paisie) vor Ion Inochcnhe Clam. apoi mii istorice, al numărului şi al
poporului român. Incepind cu rele monetare, studiul limbii, s-a revărsat pesle hotare". slâpini feude transilvane (Ci- memoriul cunoscut sub nu muncii'* i * * 4 (prefaţa autorului).
cei mai îndepărtaţi strămoşi al toponimiei şi m ărturiile cro Legături economice perma ceub Cetatea dc Bollă. Bis mele dc „Supplex libellus Va- Apărutâ în ajunul aniversă
ai acestuia, dacii, şi alungind nicilor. Din toate acestea re nente au fost între Transilva triţa Rodna. Ainlaş, Vm ţul de laehorum" (17911, Memorandul rii semicentenarului marii adu
pînâ 1n zilele noaslre". zultă concluzia că populaţia nia. Ţara Românească şi M ol Jos. Vurpârul). iar Ştefan cel din 1862, pînâ se face marele nări populare de la Alba Iu li a
Transilvania o fost patria daco-romană. provenită (Im asi dova. după întemeierea aces Mare a primit nn serios spri act de dreptate prin unirea (I decembrie 1918), lucrarea
strămoşilor noştri — dacii — milarea dacilor autohtoni dc tora Primul document pe care jin dc la ardeleni — 12.000 dc pentru totdeauna a Transilva prof. Constantin C. C.iiirescLi —
eu centrul lor politic Sar mize- către coloniştii romani, a con voievodul Vlodislav 1 sau VLu ostaşi — în lupta dc la Codru) niei cu România fi decembrie o carie emoţionantă — prin
qetusa. Aici s-a constituit par tinuat sâ trăiască, fără întreru cii Bosarah il acordă braşove Cosmiiuilui împotriva polonilor 1618. la Alba lulia). documentarea impresionantă si
tea esenţialii a provinciei ro pere, în tinulul carpato-dună- nilor — 20 ianuarie 1-168. acum (1467). Momentul culminant al Ultimul capitol al lucrării concluziile sale obiective, con
mane Dacia, după cucerirea ci rcan. cu centrul în Transilva 600 dc ani — arată că el le în acestor relaţii politice slrînse este închinat rolului cultural stituie un succes al istoriogra M uncitorul Spanachc E nache de Ia atelierul mecanică t
de către romani (anul 10G e n.). nia, şi după ce legiunile şi ad tăreşte acestora „libertăţile'1 de îl constituie — fără îndoială — al Transilvaniei, arătîndu-se că fiei noastre contemporane, o al C. S. Hunedoara a fost declarat pentru a cincca oară
pe timpul stăpînirii acestora, ministraţia romană au lo<d re negoţ ne care le aveau din ve unirea Tării Romaneşti Tran aici au apărut primele tradu contribuţie serioasă In cunoaş fruntaş in întrecerea socialistă. Această distincţie i-a fost
vreme de 165 de ani şi nuill trase. „Noi sîntem de aici" chime (..ah antiguis") în Tara silvaniei şi Moldovei de rătre ceri in limba română, primele terea — mai ales de către tî- adusă dc sîvcuinfa cu rare se străduieşte să-şi îmbogăţească
după aceea, în juoccsul com spun ţăranii romani din aceas Românească In general. Tran Mihai Viteazul (1500). l.a sfîr- tipărituri $i primele scrieri ro năra generaţie — a Transilva cunoştinţele profesionale şi hărnicia pc care o dovedeşte ta
executarea fiecărei luerîîri.
plex şi îndelungat al romani tă regiune a patriei. silvania era orientală din punct Sitn! secolului al XVI Mea mâneşti cu Utere latine, acti niei româneşti.
zării. M unţii Carpati n-nu constituit de vedere economic spre sud (1599), Transilvania ajunge vitatea corifeilor „Şcolii arde Proî. TEODOR SEICEANU