Page 29 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 29
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITl-VÂ T
Delegaţia Republicii Socialiste
România care a luat parte la
Consfătuirea de la Sofia
înapoiat în Ca
Vineri dimineaţa s-a Înapo ai Consiliului de M iniştri, Jivkov, prim-secretar al Comi
iat de la Solia deleqatia Repu membri a( C.C. al P.CR, ai tetului „ Central al Partidului
blicii Socialiste România, con Consiliului de Stat $1 ai qu- Comunist Bulqar, preşedintele
dusă de tovarăşul Nicolae vernului. conducători de insti Consiliului de M iniştri al R. P.
Ceauşescu. secretar qeneral al tuţii centrale si organizaţii Bulqaria. Gheorqhi Traikov. pre
Comitetului Central al Parti obşteşti, qenerati si ofiţeri su şedintele Prezidiului Adunării
dului Comunist Român, pre periori Populare a R. P Bulqaria. Ivan
şedintele Consiliului de Stat, Erau de fată Hristo Gălă- Basev, ministrul afacerilor ex
care a participat la Consfă bov. însărcinatul cu afaceri terne. qeneral de armată Do-
tuirea Comitetului Politic Con ad-lnterim al Ambasadei R. P bri Djurov, ministrul apărării
Nici o zi cu planul nerealizat! sultativ al ţărilor participante Bulgaria la Bucureşti şi mem populare, StanUo Todorov.
la Tratatul de la Varşovia. bri ai ambasadei. membru al Biroului Politic al
Din deleqatie au (ăcut parte Pc aeroport, un mare număr CC. al P.CR.. secretar at C.C,
Liceîar
Avramov,
tovarăşii Ion Gheorqhe Maurer. de cetăţeni ai Capitalei au în- al P.C.B.. supleant al Biroului
membru
REZULTATELE - membru al Comitetului Execu timplnat cu căldură pe mem Politic al C.C al P.CB-. vice
tiv, al Prezidiului Permanent
brii deleqaliei române Un orup
preşedinte
al Consiliului de
al CC. al P.C.R.. preşedintele
Consiliului de M iniştri. Corne- de pionieri le-a oferit Hori M iniştri al RP. iHilqarîa, mem
liu Mănescu. ministrul afaceri ’ k bri ai C.C al P.C B. şi ai qu-
deleqatia
Vineri dimineaţa.
expresie a activizării rezervelor lor externe, qeneral-colone) Republicii Socialiste România vernului. orecum si alte per
soane oficiale
Ion Tonită. ministrul
forţelor
armate şi Nicolae Btejan, am condusă de tovarăşul Nicolae A fost de fală Nicolae Blc-
umane şi materiale basadorul Republicii Socialiste Ceausescu. secretar qeneral ol ion. ambasadorul Republicii
Comitetului Central al Partidu
Socialiste România la Sofia, sl
România la Sofia.
La sosire, pe aeroportul Bă- lui Comunist Român, preşedin membri ai ambasadei.
neasa. deleqatia a fost întim- tele Consiliului de Stat al Re- Aeroqara era pavoazată cu
pinată de tovarăşii Gheorqhe oubllcii Socialiste România, drapele de stat ale ţărilor par
Apostol. Alexandru Bîrlădeanu. care a luat narte la lucrările ticipante la Tratatul de la V ar
Convorbire cu Ing. Nicolae Todor, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica. sesiunii Comitetului Politic şovia.
Alexandru Drăqhici, Paul Consultativ al ţărilor partici Numeroşi oameni ai muncii
directorul I. F. Orăştie Niculescu-Mizil. Ilie Verdet. de pante la Tratatul dc la Varşo din capitala Bulqarie! au salu
membri şi membri supleanţi ai via. a Dlecat din Solia spre tat călduros oe conducătorii
Comitetului Executiv, secretari patrie. de partid şi de stat români.
al C C. al P.CR.. vicepreşe La aeroport deleqatia a fost
dinţi ai Consiliului de Stat si salutata de tovarăşii Todor (Aqerpres)
— O privire succintă asupra rea dumneavoastră au arătat
felului \n care Întreprinderea că stocurile nu Tezolvă iu în-
loreslleră din Orăstie a înche treqlme problema îndeplinirii
iat bilanţul primelor două luni planului de producţie. In p ri
de producţie din acest an ne ma lună din noul an, mal ales.
duce la o seamă de reflecţii lipsesc mulţi muncitori care.
optimiste. Spunem aceasta In- de cele mal multe ort, anu
Irucît situaţia din ultim ii ani lează efectul celor mai m inuţi
a tăcui să se Imprime în rin- oase preqăttrl. Cum atl reuşit
dul multor lucrători $1 chiar să contracaraţi acest fenomen ?
specialişti (aşa cum s-a arătat — De data aceasta a fost Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ
şt In unele articole apărute an inclus si el In sfera previziu
terior in coloanele ziarului nilor noastre. Pe de o parte, Mani f e s t a r i închinate
nostru) concepţia că nereallza- stocurile au fost astfel create
rea Indicatorilor de plan In lu In cit să fie uşor accesibile si al statelor participante la Tratatul
nile de lamă este ,.pe deplin In cantităti suficiente, pe de
obiectivă şl inevitabilă". Care altă parte, o dată cu intrarea
In criză de mină de lucru, s-a
a fost totuşi mobilul rezulta trecut operativ la orqanizarea zilei de 8 M ARTIE
telor obţinute ?
— Intr-adevăr, aşa este clnd încărcatului cu muncitorii au de la Varşovia
te laşi furat de o asemenea I xilia ri pe care-i aveam la Înde- ţiune ce este acordată femeii
dee şl uiţi că orice Impedi mină şi cu localnici. Prin ur in societatea noastră, pentru
m ent poate filn frîn t prin voin mare, ,,qolul" a fost qrabnic In Bucureşti condiţiile create fem eilor in
ţă, perseverentă si căulare co astupat. vederea a firm ă rii capacităţii In zilele de 6 şi 7 martie 1963 porek. amboscdorul R P.P. în Statelor Unite ale Americîl im-
lectivă. Punerea în valoare a — A rămas Insă In picioare Cu p rile ju l Zilei dc 8 M an Despre semnificaţia Zilei de lor creatoare, energiei, talen a ovut loc la Sofio Consfătui R.P.B. potriva poporului vietnamez şi
unor asemenea rezerve umane arqumentul „Inzâpezlril"... tie — Ziua internaţională a 8 m artie şi felul in care fe telor m ultilaterale În tele rea ordinorâ a Comitetului Po Din partea Republicii Socio- influenţa ocesteia asupra situa
solicită însă din partea liecfi- — In pofida unor zăpezi a femeii — in sala Teatrului meile din ţara noastră au în- gramă se subliniază, de ase litic Consultativ ol statelor par liste România — Nicolae ţiei internaţionale In ansamblu.
ru ‘ Tonducător multă atenţie şi bundente, l-ara spulberat în- UG.S.R. din Capitală a avut tîm pinat sărbătoarea lor, a menea, adeziunea deplină faţă ticipante Io Tratatul de la Var Ceauşescu. secretar general ai Ei au constatat că guvernul
* /^pialitate în munca cu căpătînîndu-ne să nu permitem Joc. vineri dupâ-amiazâ. o a vorbit prof. mg. Suzana Gâ- de politica externă a partidu şovia de prietenie, colaborore C.C, ol Partidului Comunist Ro S.U.A. continuă cursul aventu
jvenii, receptivitate la pro- sub nici o formă blocarea dru dea, preşedinta C onsiliului lui nostru, care reflectă înal şi asistenţă mutuală. mân, preşedintele Consiliului de rist dc lărgire a proporţiilor
p nerile lor, aşa in cit acţiu murilor. Si. aceasta cu ajuto dunare festivă organizată dc Naţional al Femeilor ta principialitate şi grijă pen La Consfătuire au participat: Stat al Republicii Socialiste războiului, refuză să înceteze
Consiliul National al Femei
nile ce se întreprind să aibă la rul unui tractor cu laraă, în lor şi Comitetul m unicipal al tru întărirea prieteniei şi so Din partea Republicii Popu România, şeful delegaţiei : Ion bombardamentele şi alte acţiuni
beză o larqă participare. In chiriat de la întreprinderea de fem eilor — Bucureşti. Participantele la adunarea lid a rită ţii cu toate forţele so lare Bulgoria — Todor Jivkov, Gheorghe Maurer, preşedintele agresive împotriva R.D. Vietnam,
acest context, sub îndrumarea construcţii forestiere Deva si festivă au adoptat o telegra cialism ului, păcii şi progresu prim-secretar ol C.C. al Parti Consiliului de Miniştri al Repu împiedicînd în felul acesta crfeo-
mă adresată C om itetului Cen
comitetului de partid, am reu a unui buldozer, care au cir Au participat numeroase fe lui. Totodată, este reafirm ată dului Comunist Bulgar, preşedin blicii Socialiste România ; Cor- rea condiţiilor pentru convorbiri
şit să facem un pas înainte culat aproape continuu. mei din întreprinderile si in tral al P artidului Comunist hotârîrea fem eilor din ţara tele Consiliului de Miniştri al neliu Mănescu, ministrul aface In scopul reglementării politice
La pregătirea producţiei aces — Revin la ceea ce spuneaţi stitu ţiile bucureştene, lucră Român, tovarăşului Nicolae R.P. Bulgaria, şeful delegaţiei, rilor externe ; general-colonel a problemei vietnameze
tui an au fost antrenate toate mal înainte despre munca cu toare în domeniul ştiinţei şi Ceauşescu, în care îşi exprim ă noastră de a munci cu şi mai Stanko Todorov, membru al Bi Ion loniţă, ministrul forţelor ar In legătură cu aceasta, parti
cadrele tehnlcb'-înqinereşti, un omul s( receptivitatea propune cu ltu rii, activiste ale organi sentimentele de recunoştinţă m ultă rîvnă şi devotament roului Politic al CC. al P.C.B., mate ; Nicolae Blejan, ambasa cipanţii la Consfătuire au con
mare număr de lucrători din rilor venite din masă. Cum zaţiilor de partid şi obşteşti, faţă de conducerea partidului, pentru a contribui la dezvol secretar al CC. ; Jivko Jivkov, dorul Republicii Socialiste Româ damnat unanim acţiunile crimi
sectoare. Încă de la finele tri s-au materializai ele şl în ce vechi m ilitante ale mişcării pentru cinstirea plină de afec- tarea şi înflorirea patriei. membru al Biroului Politic al nia în Repubfico Populară Bul nale ale imperialiştilor ameri
mestrului III al anului trecut, măsură au influenţat realiză de femei din ţara noastră. Au C C. ol P.C.B., prim-vicepreşedin- garia. cani, care încearcă prin forţa
s-a putut face o analiză te rile perioadei de care ne ocu luat parte conducători ai unor mş te al Consiliului de Miniştri ; Din partea Republicii Popu ormelor să înăbuşe lupta de e
meinică şt complexă a tuturor păm ? in stitu ţii centrale şi organi Ivan Başev, ministrul afacerilor lare Ungare — Janos, Kodar. liberare naţională în Vietnamul
posibilităţilor şi condiţiilor ne Convorbire consemnată de zaţii obşteşti. Se aflau, de a In judeţul nostru externe : general de armată prim-secretar al C.C. al Partidu de sud, să împiedice construirea
cesare, astfel in c it anul Inq. CU. COMSUTA semenea, soţii ale şefilor m i Dobri Djurov, ministrul apără lui Muncitoresc Socialist Ungar, socialismului in Repubfico De-
K ' să înceapă cu rezultate siunilor diplom atice din ţă ri Teatrele, cluburile, casele pretarea unor solişti vocali şi rii populare. şeful delegaţiei : Jeno Fock, pre mocrotâ Vietnam.
h- , Si„ pentru că formarea le socialiste, acreditaţi la de cultură, căminele cultu a orchestrelor C lubului sin Din partea Republicii Socia şedintele guvernului Revoluţio Participanţii la Consfătuire au
sucurilor este condiţia princi (Continuare în pag. a 2-a) Bucureşti. rale, au găzduit ieri manifes dicatelor din Deva, precum liste Cehoslovoce — Alexander nar Muncitoresc-Jăronesc Ungar: adoptat o Declaraţie cu privire
pală a reuşitei, atacarea par tări artistice închinate Zilei şi de momentele vesele, a Dubcek, prim-secretar al CC, al Janos Peter, ministrul afacerilor Io ameninţarea Io adresa păcii,
chetelor destinate aceştui scop de 8 Martie. A rtiş tii amatori, decvate evenim entului, susţi Partidului Comunist din Ceho externe ; generol-colonel Lajos CO urmore a extinderii ogresiu-
a început de la 1 septembrie m ici şi mari. au dăruit ma nute de talentaţi artişti ai slovacia, şeful delegaţiei; Jozef Czînege, ministrul apărării na nii americane în Vietnam. Tex
1967. melor, soţiilor, surorilor, bu Teatrului de stat devean. Lenart, preşedintele guvernului ţionale. tul Declaraţiei se publică se
Dar, cea mai preqnantă ex chete din cele mai îndrăgite R S C. ; generol de armată Bo- Din partea Uniunii Republi parat.
presie a qîndirii colective des cîntece, dansuri şi versuri. O Petroşani. Ier;, la casa humir Lomsky, ministrul apărării cilor Sovietice Socialiste — L. I. La Consfătuire a avut lor un
pre care vorbeam, a eficaci Sala „A rta " din oraşul de cultură s-au adunat pes naţionale : Vaclav David, mi Brejnev, secretar generol al C.C. schimb temeinic de păreri în
tăţii ei, o constituie studiile m i Deva a cunoscut atmosfera te 400 de femei. In cinstea lor nistrul ofocerilor externe ; Pavet al Partidului Comunist a! Uniu problema neproliferării armelor
nuţioase şi\ propunerile menite entuziastă a unei bogate ma Şcoala de artă populară a Meiling. ambasadorul R.S C din nii Sovietice, şeful delegaţiei ; nucleare.
să ducă la creşterea produc nifestări. După ce reprezen prezentat un program de m u-x R P.B. A. N. Kosighîn. preşedintele Con
tivităţii muncii în parchetele tanţi ai organelor locale de zică uşoară, populară şi ba-^ Din porteo Republicii Demo siliului de Miniştri al U.R.S.S.; Participanţii Io Consfătuire,
respective. Urmare a acestora partid şi de stat au adresat Ict. crate Germane -— Wolter UI- A. A. Gromîko. ministrul afaceri pornind de la poziţia elobora-
a fost creşterea considerabilă fe licită ri tu tu ro r participan M anifestaţii închinate „Z i bricht. prim-secretar al CC al lor externe ol U.R.S.S.; moreşo- tă în comun la consfătuirile de
a qradului de mecanizare şl o telor, pe scenă au evoluat lei fem eii" au avut loc si la Partidului Socialist Unit din Ger Iul Uniunii Sovietice A. A Gre- la Varşovia şî Bucureşti ale Co
orqanizare superioară a mun form aţii artistice locale, ca clubul din Petrila, la mania. preşedintele Consiliului ciko. ministrul apărării ol mitetului Politic Consultativ, con
cii. Concret, este vorbo de in re s-au bucurat de un m eri U.R.U.M. Petroşani şi T.A.P L. de Stat al R.D.G., şeful delega U.R.S.S. ; K. V. Rusokov, prim- firmă însemnătatea deosebită a
troducerea a 7 lumculare Wies- tat succes. Petroşani. A ctivişti de partid ţiei : Willi Stoph, preşedintele adjunct de şef de secţie la C.C. preînlîmpinării răspîndiriî arme
sen. mutarea unui bolinder (în Elevii liceelor pedagogic şi şi de stat au felicitat căldu Consiliului de Miniştri al R.D.G., al P.C U S. ; A. M. Puzonov, am lor nucleare Şi importonţo re
cărcător mecanic care înlocu „Decebal" au oferit mame ros femeile pentru activita Erich Honecker membru al Bi basadorul U.R.S.S, in R.P.B. zolvării acestei probleme. Ei au
ieşte munca a circa 20 de oa lor, un frumos program a r tea lor rodnică, le-a urat roului Politic, secretor al CC. examinat proiectul Tratatului de
menii din depozitul de la Lun tistic. Spectacolul din sala al P.S.U.G. : general de armată La lucrările Consfătuirii a par neproliferare o armelor nuclea
ca Cernei în parchet, înlocui .A rta " a fost întregit de un noi succese în muncă. Au Heinz Hoffmonn, ministrul apă ticipat, de asemenea, mareşalul re. elaborat în cursul tratative
rea tracţiunii hipo a i tractoa şirag de cîntece din muzica fost prezentate film e şi pro rării naţionale ; Gunter Kohrt, Uniunii Sovietice, I. I. lakubov- lor şi discuţiilor in Comitetul
re, orqanizarea unor brîqăzi populară şi uşoară, în inter- grame artistice. secretar de stat. prîm-adjunct ol ski, comandantul suorem a! for celor 18 stote pentru dezorma-
model şi altele. Aşa s-a putut ministrului afacerilor externe. ţelor armate unite ale state!of
crea un stoc care să ne asi- Din partea Republicii Popu participonte Io Tratatul de Io re şi şi-ou expus poziţiile res
qure îndeplinirea planului fă Cînd Iţi place meseria aleasă nim ic nu ţi se pare greu. lare Polone — Wlodyslaw Go- Varşovia. pective în această problemă.
ră emoţii. Acest lucru pare să ni-1 spună frezorul A lexandru Câleanu Solemnitatea înmînârii unor mulko, prim-secretar al CC. al Participanţii la Consfătuire au Consfătuirea s-a desfăşurot
— Totuşi, experienţa de pi- de la F.C, Orăştie, secţia a Il-a metalurgică, care execută Partidului Muncitoresc Unit Po înlr-o atmosferă sinceră, tovă
nâ acum. precum şl relatările danturarea unei roţi pentru reductori. lonez, şeful delegaţiei ; Jozef examinat multilateral situaţia ca răşească.
unor cadre de la întreprinde ordine şi medalii Cynankiewîcr, preşedintele Con re s-a creat ca urmore o inten
siliului de Miniştri al R.P P. ; Ze- sificării continue a agresiunii Sofia 7 martie 1968
La Palatul Consiliului de Consiliului de Stat. al non Kliszko, membru ol Birou
vicepreşedinte
Bodnaraş.
lui Politic, secretar
al CC
al
Stat a avut loc, vineri la a
Lucrările Congresului miază, solemnitatea înm in â rii tovarăşii Constanta Crăciun, P M.U.P, ; Adam Rapacki, mi
La solemnitate au participai
nistrul ofocerilor externe ; mare
de ordine şi medalii ale Re*
TEXTUL DECLARAŢIEI CU PRIVIRE LA A
pubileii Socialiste România u
ski, ministrul apărării naţionale:
de Stat. Constantin Stătescu.
nor tehnicieni, qeoloql şi în- vicepreşedinte al Consiliului şalul Poloniei Marian Spychol- MENINŢAREA LA ADRESA PĂCII CA URMARE
Marian Noszkowski, odjunct al
secretarul Consiliului de Stat.
qinerl care lucrează In indus
cooperaţiei meşteşugăreşti tria minieră. Bujor Almăşan, ministrul mi ministrului afacerilor externe : A EXTINDERII AGRESIUNII AMERICANE IN
general-locotenent Vojciech Jo-
VIETNAM, IN PAGINA A 4-A.
nelor şi Gheorqhe Codreanu,
înaltele distincţii au fost în-
ruzelski, adjunct ol ministrului
lor.
minate de tovarăşul Emil adjunct al m inistrului mine apărării naţionale; Riszard Nesz-
Vineri, în cea de-a doua organizaţii şi specialişti de preciind că aplicarea sa va
zi a lu cră rilo r Congresului peste hotare etc V orbito rii contribui la îm bunătăţirea
al lV -lea al cooperaţiei meş au propus şi o mai mare dez activită ţii. Ei au făcut toto
teşugăreşti, au continuat dis voltare a serviciilor oferite dată propuneri de îmbunătă A trecut mai bine de o lună lua in continuare măsuti pentru
cuţiile asupra rapoartelor populaţiei rurale, după spe ţire a proiectului. de cînd redacţia ziarului a so L A A N C H E T A P U B L IC A P R IV I N D folosirea raţională o apei, mai
prezentate. cificul local. întrneit în mo După ce a adus salutul licitat cetăţenilor din Deva par cu seamă de către marii con
In cuvtntul lor, numeroşi mentul de faţă prestaţiile e C om itetului pentru proble ticiparea la o largă anchetă pu sumatori. Cit priveşte defecţiu
vorbitori au arătat că noua fectuate de unităţile coope mele adm inistraţiei locale, blică care are ca obiectiv îm nile unor înstoloţii, cele semna
îm părţire adm inistrativ-teri- raţiei meşteşugăreşti la sale tovarăşul Ion Chîrilescu. v i bunătăţirea activităţii întreprin late ou fost remediate Aştep
torialâ a tă rii va contribui nu pot face faţă solicitărilor, cepreşedinte al C om itetului, derii de gospodărie orăşenească G O S P O D Ă R IR E A O R A Ş U L U I tăm ca tovarăşul Dragomir Ar-
la îm bunătăţirea sim ţitoare a atît în meseriile tradiţionale, a subliniat necesitatea unei Deva. Deşi timpul care s-a scurs senie să ne comunice compor
a ctiv ită ţii cooperaţiei meşte cît şi în cele noi. mai strînse colaborări între este relativ scurt, la redacţie tarea noului apometru montat,
şugăreşti. ca o consecinţă a M ult mai m ultă supleţe se industria locală şi cooperaţia a sosit un număr mare de scri ca şi ceilalţi cetăţeni ole căror
apropierii conducerii de u- cere îndeosebi 5n asigurarea meşteşugărească. în vederea sori. Ele au evidenţiat o mul instalaţii au fost verificate.
nîtâţile de producţie Se producţiei artizanale pentru dezvoltării unor activităţi titudine de aspecte legate de EDILII DIN DEVA RĂSPUND — Mai mulţi cetăţeni, in nu
creează, totodată, posibilităţi nevoile interne, pentru tu comune de deservire a popu deservirea cetăţenilor, grija lot mele cărora semnează tov, loan
mai m ari de studiere a ce rism şi export, domeniu în laţiei. pentru păstrarea bunurilor ob Costea, sesizează că baia popu
rerii populaţiei, de desface care trebuie creată o larga P articipanţii la Congres au şteşti, preocuparea faţă de toa lară stă inchisâ încă din toam
re a produselor şi de aplica diversificare a producţiei şi fost salutaţi de conducători leta oraşului. Sesizările şi pro nă. Cum se rezolvă această pro
re operativă a unor măsuri o atenţie sporită calităţii şi ai delegaţiilor, organizaţiilor punerile cetăţenilor au fost adu tre — ne-a spus directorul în — Aş vrea sa precizez că în Pe de altă parte însă. deficien- blemă ?
om
treprinderii. Şi pînă ocum
în acest sens. Ei au subliniat, esteticii obiectelor. S-a rele cooperatiste şi sim ilare de se la cunoştinţa conducerii în această discuţie mă voi referi ţefe semnalate sînt şi urmarea — Construcţia propriu-zisâ e
totodată, că este necesară o vat ca necesară o mai strîn- peste hotare invitate la Con treprinderii de gospodărire oră primit dese sesizări, dor cu pri doar la o parte din sesizări, nu gospodăririi necorespunzătoare şubredă — ne răspunde ingi
lărgire a competenţelor d i sâ legătură cu creatorii gres şenească Deva, pentru rezolvare lejul anchetei, numărul mare da mărul lor fiind prea mare pen o apei. precum şi a unor defec nerul Virgil Vane — şî nu pre
feritelor verigi în probleme populari, un sp rijin mai sti Ele au constituit tema unei con scrisori ne-o dot posibîlitoteo să tru a le puteo analiza pe toate. ţiuni in funcţionarea instalaţiilor. zintă siguranţă. S-a propus de
le de planificare şi investiţii. m ulator iu pentru aceştia. D p In tim pul lu cră rilo r s-a vorbiri cu ing. VIRGIL VANC, desprindem nu numai aspecte, Cît priveşte deficienţele în ali Şantierele de construcţii, I.P.I.P. molarea ei. Consiliul popular
O serie de vorbitori s-au o altfel, problema punerii în anunţat că pe adresa Con şeful serviciului gospodărie co ci şi probleme spre care să ne mentarea cu apă potabilă (Io Deva şi Autobozn D R.T.A. Deva, municipal se preocupă de rezol
cupat pe larg de problema valoare a tra d iţiilo r celor gresului au sosit peste 70 de munală şi locativâ din cadrul îndreptăm atenţia. care s-au referit tovarăşii Gligor in special, nu ţin seama de in varea problemei. S-a dat dis
specializării cooperatorilor, mai frumoase, de hărnicie şî telegrame din partea unor Consiliului popular municipal — N-aţi vrea să concretizaţi? Androne, Troian Păran, Toma sistenţele noastre şi irosesc pur poziţie pentru întocmirea docu
îndeosebi în meseriile noi. pricepere, nle meşteşugarilor uniuni şi cooperative meşte Deva, NICOLAE MARCU, direc — Multe scrisori se referă la Blag şi alţii — n.r,), are moi şi simplu opa. mentaţiei dc extindere a băii să-
legate de complexitatea ser romani a fost subliniată de şugăreşti din ţara noastră, torul întreprinderii, CONSTANTIN deficienţele in alimentarea cu multe couze. Debitul de alimen — De cc nu luaţi măsuri îm- rote. De acum documentaţia se
viciilo r cerule astă'/J de mai m ulţi vorbitori, fărîn- rare urează succes deplin ISPAŞESCU, inginer şef şi MIHAI opâ, la cele existente in gospo tare cu apă al oraşului nu sa potrivo lor ? află la aprobare. După ce vom
populaţie, în condiţiile creş du-se în acest sens o scrie de lucrărilor Congresului şi ex CH1RCUIESCU - contabil şei dârireo fondului locativ şi la sa tisface total necesităţile. Pen — Se vo trece la aplicarea fi în posesia eî, se va trece
terii neîntrerupte a nivelu propuneri de real interes. primă angajamentul colecti la I.G.O. Deva, lubritatea oraşului tru rezolvarea problemei, ară de măsuri severe împotriva ce imediat la executarea lucrări
lui de trai. Ei au cerut con Delegaţii şi-au exprim at a- velor de muncă dc a trans — Redacţia ne-a oferit prin — Urmărind problemele la ca tăm că sînt în curs de elobo- lor ce nu se încadrează în re lor.
sfătuiri cu reprezentanţii fa eordu] cu proiectul de lege pune în viată hotăririle ce ancheta pe care a organizat-o, re v-aţi referit, am dori să ve rare proiecte şi, imediat ce vom gulile stabili te — precizează şe
b ricilo r producătoare de ar se vor lua un bun prilej de o cunoaşte do dem şî modul de rezolvare a de fi în posesia aprobărilor nece ful serviciului gospodărie comu $, POP
ticole de uz îndelungat, p rivito r la orgamzarea coo Lucrările Congresului con leanţele cetăţenilor din oraş. ficienţelor pe care le ridică ce sare, se va trece la executarea nală şi locativâ din cadrul Con
schimburi de experienţă cu peraţiei meşteşugăreşti, a- tinuă. greutăţile ce le întîmpină în de- tăţenii in scrisorile al căror con- lucrărilor. Precizez că în această siliului popular municipal.
servireo de către unităţile noos- |inut îl cunoaşteţi. direcţie există multă preocupare. — Pe linia întreprinderii vom (Continuare In pag. a 3-a)