Page 30 - Drumul_socialismului_1968_03

Slmbâto 9 martie 1963
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

PLANUL DE APROVIZIONARE Rezultatele — expresie a

activizării rezervelor

B B B ■ R V
este eficient numai daea umane şi materiale

(Urmare din pag. 1) traie mecanice. Le-am satis­
făcut cerinţa sl lucrurile au
— Este dificil de redat in început să mearqă bine. Ase­
Dar. repet, cu
cîteva cuvinte.
menea exemple se mai pol da.
ţine seama de cerinţele ajutorul organizaţiei de partid De altfel, se poate spune câ
am reuşit să creăm în primul
ele constituie
esenţa
întregii
rtnd o deplină unitate de ve­ noastre activităţi.
deri In rindul cadrelor de con­ Din cele relatate oină aici
ducere. atît la nivelul între­ se desprinde lanţul că voinţa Ştiaţi că
CUMPĂRĂTORILOR prinderii. cil si al sectoarelor, si qindîrea colectivă, folosite noaptea lapte­
o almoslerâ de mobilizare de­
sînt in mă­
cu înţelepciune,
plină. La aceasta s-a adăuqal
(aptul că am cerut cu insis­ sură să învinqă cu succes „ca­
priciile iernii1’ care pricinuiesc
tentă fiecărui cadru de con­ de obicei nerealizarea planu­ le... sporeşte?
ducere să-si petreacă timpul pe lui în întreprinderile lores-
Activitatea economică a or­ peste 8 la sută. dai ritm ul la dustriei la unele produse. A st­ teren, să aibă o atitudine to­ tiere. Dovada, că la I. F. Orâs-
ganizaţiilor comerciale din unele produse desfăcute in a­ fel la plnza „Bazlaş" baza de vărăşească faţă de oameni, să tie, pe primele două luni ale
municipiul Hunedoara a înre­ ceeaşi perioadă a înregistrat desfacere a repartizat doar le asculte propunerile si să în­ anului, s-au înreqistrat depă­ d e v a (de la Gh. I. Ne­
gistrat în ultim ul timp progrese un salt lent Aşa este cazul la 2.200 m. Cererea fiind mare, făptuiască tot ce-i bun. Pe de şiri substanţiale la producţia grea). O nouă metodă de
însemnate, întocmirea unor te xtile —încălţăm inte, sau ia comanda a mal fost suplimen­ altă parte, ori de cite ori am globală, producţia marfă, pro­ producere a laptelui! Ea se
planuri judicioase de aprovi­ metalo-chimice unde ritm ul a tată cu 2.000 m. dar nu se ştie constatat că lucrurile şchiopăta, ductivitatea muncii, precum si practică mai demult, dar
zionare, preocuparea de a in ­ lost de numai 4-5 la sută. Sînt dacă această cerinţă va fi sa­ într-un sector sau altul, am la marea majoritate a sortimen­ din păcate n-a fost populari­
troduce cit mal repede în cir­ Si alte surse care nu au fost tisfăcută. Incertitudinea asupra organizat operativ discuţii cu telor. Au rămas insă nereali- zată. Ce neglijenţă ! De aceea
cuit mărfurile contractate, se folosite pentru cunoaşterea cit suplimentării comenzilor plu­ lucrătorii' care. în toate cazu­ zale producţia marfă vîndută si ne grăbim s-o facem cunos­
reflectă pozitiv In nivelul re­ mai bine a nevoilor populaţiei. teşte si asupra altor produse rile, au dat rezultate bune încasată si preţul de cost core. cută. Genialii inventatori sin.t
zultatelor. De remarcat că lată Anul trecut populaţia a chel­ mult solicitate: pături de di­ M-as opri asupra unui singur după spusele interlocutorului I C I.L. Simeiin $i responsa­
de aceeaşi perioada a anului tuit in alte oraşe si judele (în ferite tipuri, produse de relon exemplu, dc la sectorul Crâ- nostru, au fost irrîluenlate si bilul magazinului autoservire
trecut, la toate organizaţiile afara celor plecaţi in concedii, pentru femei, bărbaţi sl copii, diste : in luna decembrie, anul de o serie de factori dina­ nr. 3 Constantin Popa. Pro­
comerciale prevederile planu­ dcleqatii-navetisti) mai multe ca să amintim doar cîteva. trecut, cîteva parchete (din ce­ fară. Avtnd însă în vedere con­ cedeul 7 Destul dc simplu.
lui de aprovizionare sint cu milioane de lei pentru că in Asupra satisfacerii optime a le care afectau mult producţia ţinutul discuţiei de mai sus, I.C.I L, aduce laptele de cu
mult Superioare, de unde şi magazinele Hunedoarei nu avi cererii de mărfuri trenează si anului 1968) erau ameninţate fie-nc permis a-i propune o seară ca să nu aibă „dureri
volumul sporit al m ărfurilor găsit m ărfurile preferate metoda încheierii contractelor Din discuţiile organizate cu oa­ nouă încercare : să dovedească de. cap" dimineaţa. Responsa­
desfăcute In această situaţie O.C.L, pro­ pe o perioadă de un an. M odi­ O contribuţie preţioasa la îmbunătăţirea calităţii mobilei menii de aici a reieşit că In că voinţa si qîndirea colectivă bilul uu arc (zice dinsul) un­
Se pune totuşi în mod firesc duse industriale nu şî-a reali­ ficările Inerente ce apar în produse la întreprinderea de industrie locala din 8rad, o aduce fazele dohorît si transportat pot face ,,minuni” si în sler- de-l depozita peste noapte,
întrebarea dacă realizările ob­ zat planul la o serie de Indica­ acest timp — creşterea veni­ şi lustruitoarea Marin Costin. Ca dovadă, faptul că pe luna ia­ sînt necesare întăriri. Propu­ qerea acestor pete dc pc haina si il lasă afară. In noaptea
ţinute reflectă potenţialul ma­ tori, nici anul trecut si nici în turilor. sporul populaţiei, dez­ nuarie a.c., a fost declarată evidenţiată in întrecerea socialistă. nerea lor a (ost : dotarea cu imaculată a bunelor rezul­ de 5 spre 6 martie a.c., în
xim de activitate a unităţilor perioada care a trecut din voltarea urbană, apariţia unor încă un tractor şi două fierăs­ tate. faţa magazinului au găsit
comerciale T Plecînd de la u­ 1968. Nefundamentarea temei­ mărfuri noi etc. — formează sălas 27 de coşuri cu sticle de
nele aspecte ale modulul de nică a planului de aprovizio­ subiectul unor negocieri inter­ lapte, majoritatea fără ca­
întocmire a planului de apro­ nare rezultă si din următorul minabile din care cel păgubit pace. Afară ningea dc mama
vizionare, reV.ultă că uneori a­ exemplu : pentru 1968 s-a pre­ este orqanizatia comercială. În ­ focului. Fulgii pătrundeau in
ceastă munca se desfăşoară in văzut să se vîndă cu circa 1,4 tocmirea planurilor de aprovi­ lui universitar al institutului sticle si sc topeau... sporind
lim ite restrînşe din care cauză milioane de lei mai multă mo­ zionare, pe o perioadă asa de Noi spaţii de nostru, prin pregătirea gene­ laptele. Un paznic de noapte
veniturile obţinute din vînzări bila şl materiale de construc­ mare stimulează pe de allfi raţiilor de ingineri agronomi ne-a spus că acestea sint cele
nu sînt la nivelul posibilită­ ţii decit in anul trecut. In rea­ parte posibilităţile de apariţie Si medici veterinari si vom mai căutate de cumpărători.
ţilor. litate, in numai două săptă- a m ărfurilor qreu vandabile. dezvolta cercetarea ştiinţifică, Sint mai pline! Bineînţeles,
mîni s-a vîndut mobilă in va­ I.a finele lunii ianuarie a c. e­ purtînd înainte făclia stiinlei
mărfuri qreu vanda­ date in folosinţă la Cluj
Elementele care se Iau în loare de 1.5 milioane de lei şi agricole româneşti” oamenii nu slin nimic de
considerare sîfet de regulă vo­ cererile sînt departe de a fi sa­ xistau în sectorul textile-încăl- In acordurile imnului stu­ sporul cistigat peste noapte.
lumul desfacerilor în perioada tisfăcute Tovarăşii de la ser­ tărainle denţesc „Gaudeamus Iqitur" Apelăm la dumneavoastră,
anterioară, mişcarea stocurilor, bile de peste un milion de s-a tăiat panglica inaugurală. consumatorii dc lapte. Gră-
noile unităţi ce se vor des­ viciul aprovizionare, O.C.L. lei. la articole metalo-chimice Joi la amiază a avut loc la univ. Emil Negrutiu. rectorul din partea partidului si guver­ Studenţii si cadrele didactice biţi-vă! Buletinul de stare a
produse industriale, arătau că
chide, sau lărgirile de spatii trim estrial primesc doar 200 946 mii lei etc. Prezenta can­ Institutul aqronomic „Dr. Pe­ institutului agronomic. Au luat nului nostru sporeşte si mai ale facullălii de medicină ve­ vremii o să-i pună in în­
comerciale. In (acest context re­ tităţilor mari de produse greu curcătură pc inovatori. Cu­
verighete, ceea ce este extrem vandabile se explică si prin tru Groza” din Cluj leslivi- apoi cuvintul Aurel Duca. mull în inimile noastre senti­ terinară si catedrei de mecani­
laţia consumatcţr-comerţ-consu- de puţin. talco inaugurării noilor spaţii prim-secrelar al Comitetului mentele de gratitudine. întă­ zare a ag riculturii au aici la rînd nu va mai ninge Or să
mator este satisfăcută doar — De cile atl fi avut ne­ aceea că în depozite de mai de invâtâmînt ale facultăţii de judeţean Cluj al P CR , pre­ ri ndu-ne totodată conştiinţa dispoziţie laboratoare săli de vină ploile. Si lapte din...
parţial, negiijindu-se alte as­ voie ? mult timp nu se mai tin fi­ medicină velerinară si cate­ şedintele Consiliului popular responsabilităţii ce o avem fa­ cursuri, un complex de clinici apă de ploaie nu credem că
pecte de ordin material, sau — ??? sele analitice ce or fi permis drei ds mecanizare a agri­ judeţean provizoriu, inq. Ni- tă de viitorul agriculturii ro­ veterinare didactice, modern vor fi in stare să vă ser­
subiectiv, care determină pre­ conducerii să aibă o imaqine culturii. Au participat repre­ colae Barbu. vicepreşedinte a) mâneşti- Ne angajăm în aceste utilate, muzee didactice, ate­ vească. Dar, mai sUi ? Te
ferinţa cumpărătorului pentru M itloclm pe această cale in­ curentă asupra rulajului real zentanţi ai Ministerului învă­ C onsiliului« Superior ‘ ol A gri­ momente solemne pentru noi. liere, un boaai parc de maşini poli aştepta la orice.
o marfă sau alta. formaţia necesară: în trimes­ al mărfurilor, asupra mărimii culturii. studentul Simion Boi­ să nu precupeţim nici un efort si utilaje.
trul IV 1967 s-au oficiat 157 stocurilor etc. ţământului şi Consiliului Su­
Dacă în cazul consumului de căsătorii, tar în primele două perior al A griculturii, ai orga­ te din anul V al facultăţii de pentru a răspunde g rijii si a- Tot joi. cadrele didactice ale
produse allmentâre sistemul de luni din acest an 109. Necore- Eliminarea neajunsurilor e­ nelor locale de partid si de medicină veterinară şi acad. tentiei acordate nouă de Parti­ Institutului aqronomic „Dr. Pe­
referinţa amintit răspunde în xistente, luarea în considerare stal, rectorii institutelor de în- Ştefan Bălan, ministrul invă- dul Comunist Român, a cărui tru Groza1' din Cluj s-au întru­ Dar de
lâri între planurile de aprovi­ a tuturor elementelor ce de­
bună parte nevoilor de plani­ vătâmînt superior din CIui şi tăroînlului înţeleaptă politică de promo­ nit în sesiunea ştiinţifică a­
zionare şi desfacere se sem­ term ină cererea de m ărfuri
ficare, deoarece pe aceslea din alte oraşe ale tării, direc­ Intr-o atmosferă entuziastă a vare a intereselor fundamen­ nuală. Lucrările sesiunii, care
nalează in acest an si la slnt posibilităţi care se cer
populaţia le cumpără inevita­ tori de staţiuni agricole si fost adoptat textul unei tele­ tale ale României o sprijinim si-a înscris in program peste mărţişor
bil, in domeniul obiectelor de T.A.P.L. si OL.F. Hunedoara. mai bine valorificate în scopul hortivilicole din tară, cadre grame adresate C C. al P.C.R. fără rezerve, alături de întregul 150 de comunicări ştiinţifice,
Aceasta a atras după sine chel­
uz îndelungat el se dovedeşte tuieli suplimentare pentru ma­ întocm irii unor planuri de a­ didaclice, studenţi. tovarăşului Nicolae Ceauşescu se desfăşoară pe secţiile : agri­
insulicient deoarece nu tine nipulare şi transport la canti­ provizionare cît mal reale, în personal, în care se spune : nostru popor. Vom milita. în cultură. ştiinle economice si OCOLIŞUL MARE (de la,
seama în totalitare de corela­ tăţi relativ mici de mărfuri. concordantă cu nevoile popu­ Oaspeţii prezenţi la festivi­ ..Preţuirea de care se bucură activitatea noastră, pentru ri­ medicină veterinară. Gh Manciu). Incepind cu
ţia care se formează, de exem­ Golurile în aprovizionare se laţiei. tate au fost salutaţi de prof. Invătămîntul. cultura şl ştiinţa dicarea continuă a prestigiu­ (Agerpres) martie ac., I.G.O. Cdlan .
plu. intre cererea de mărfuri datoresc sl Insolvabilităţii in ­ luat iniţiativa deschiderii u­
si diferitele categorii de veni­ A. NAGY nui nou traseu pentru autobu­
turi, natura şl nivelul cheltu­ ze pe ruta Călan-Ocolisul Mare
ielilor, precum şl de o serie Si retur. Iniţiativa a fost pri­
de faclori ce-1 influenţează : Activitatea de prevenire a mita cu multă bucurie de că­
profesia, sexul, vîrsta, tra diţi­ tre toţi locuitorii satelor
ile formate, caracterul sezo­ Ruşi, Ocolişul Mare, Strei.
nier al unor consumuri, In­ Muncitorii, elevii, coopera­
fluenţa reclamei etc. îmbolnăvirilor, atribuţie torii care locuiesc in aceste
Privită problema aprovizio­ "sate du'acum la dispoziţie
nării şl desfacerii din acest mijloace rapide de deplasare
unghi, se constată unele râmî- a inspectoratelor sanitare la locurile lor de muncă $i
neri în urmă care se Tesimt în învăţătură.
final în veniturile organizaţi­
ilor comerciale. Un teren pu­ Un rol deosebit de im por­ chimică, fizică şi biologică febra tifoidă eu .i in curs
ţin explorat este raportul din­ tant in ocrotirea sănătăţii în procesul muncii, se ocupă de eradicare. Pe lingă îm bu­ Prilej de bucurie
tre desfacerea m ărfurilor [to­ populaţiei il are reţeaua sa- de protecţia sanitară a apei nătăţirea co n d iţiilor de viaţă,
tal şi pe sortimente) si dina­ nitaro-antiepidernicâ, în fiin ­ potabile, a solului şi aerului aceste rezultate se datorează
mica dezvoltării populaţiei, a ţată In anul 1951 sub denu­ şi acţiunilor de imunizare ac­
veniturilor obţinute de diferi­ mirea de inspectorate sani­ din localităţi şi colectivităţi, tivă in masă a populaţiei fa ­ DEVA (de la Ion Jula).
tele cateqoril de salariaţi etc. tare de stat. Pentru a face îşi dau avizul pentru am pla­ Lucrătorii de pe raza Direc­
In municipiul Hunedoara ve­ cunoscute c itito rilo r noştri a- sarea obiectivelor economice lă de bolile infecto-contagioa- ţiei regionale C.F R. Deva au
niturile oamenilor în compa­ trib u ţn le şi menirea acestor şi social-culturale. Alte di- se. Numai în cursul anului avut un deosebit prilej de
trecut au fost vaccinate pes­
raţie cu anul 1965 au crescut inspectorate ca şi unele re­ te 145.700 persoane, ca o con­ f bucurie. 2.527 salariaţi din
simţitor, populaţia a crescut cu zultate obţinute, am adresat tinuare a im unizărilor făcu­ direcţie au fost recompensaţi
cîteva întrebări tovarăşului te în anii anteriori
dr. Constantin Ionescu, in ­ Interviul nostru pentru muncă ireproşabilă in
spector şef la Inspectoratul In atenţia noastră s-a aflat siguranţa circulaţiei trenuri­
sanitar de stat judeţean. ocrotirea sănătăţii copiilor, lor. Mancvranţi, acari, fri-
celor din grupa mică de vîr-
Gospodarii găm să a m in tiţi ce secţii îşi stâ fâcîndu-le gam aglobulini- nari, fochisti, mecanici dc
— Pentru început vă
ru ­
desfăşoară activitatea in ca­ recţii ale muncii noastre se zarea îm potriva îm b o ln ă viri­ locomotivă, şefi dc gară, im­
epidemică,
lor de hepatită
în acţiune drul inspectoratului sanitar îndreaptă spre funcţionarea metodă care a dat rezultate piegaţi de mişcare, au primit
răsplata pentru grija care au
de stat ?
in s titu ţiilo r de copii şi ado­
— In cadrul inspectoratului lescenţi, regimul de activita­ bune. acordat-o bunului mers al
M obilizaţi de către de­ nostru Îşi desfăşoară a ctivi­ te şi odihnă al acestora, con­ Rezultatele Ia cate s-n a­
putaţi. peste 50 de locui­ tatea mai m ulte secţii, fieca­ trolu l circulaţiei m ă rfu rilo r şi juns şi experienţa cîştigatâ In trenurilor si siguranţei cir­
tori ai satului Ocolişul M a­ re fiin d condusă de către un alim entelor destinate consu­ domeniul acţiunilor preventi­ culaţiei. Suma alocată hi
re au participat; intr-una medic specialist în materie. m ului public, prevenirea şî ve, sînt premise sigure pen­ acest sens se ridică la peste
din zilele trecute la acţiuni Astfel există secţia de epide­ combaterea b olilor transm isi­ tru obţinerea unor succese 3.139 000 lei.
de înfrum useţare n satului m ii, de igiena muncii, igie­ bile şl profesionale, fac in­ din ce în ce mai bune în v ii­
lor. Au reparat un pod, au na comunală, igiena alim en­ vestigaţii asupra potenţialului tor. în acţiunea de ocrotirea Tot cu această ocazie, 31
făcut un canal de scurge­ '■'nătâţii populaţiei. din membrii acestei mari fa­
taţiei. igiena copilului şi a­ epidemiologie al te rito riu lu i,
re de peste 45 m etri, au Interviu consemnat dc
dolescentului, igiena ra d ia ţii­ influenţa factorilor de me­ milii au primit disthtcţia
transportat 60 m etri cubi lor ionizate, secţiile de labo­ diu $i de muncă asupra stării „Meritul ceferist".
de balast. S-nu efectuat în ratoare care cuprind : bacte- generale de sănătate a popu­ GH. 1 NEGREA
total peste 400 ore de m un­ riologia, virusologia, chimia laţiei.
că patriotică.
şi toxicologia industrială. — D oriţi să menţionaţi cl-
In fruntea acţiunilor s-au — Care sînt în principal a­ teva din rezultatele obţinute?
situat cetăţenii : Ioan Rain, trib u ţiile acestor secţii ?
— Prin acţiuni
complexe,
Lazăr Ciunda. Samuilă A n­ — Specialiştii noştri con­ sistematic desfăşurate, s-a a­
drei. Em il Munteanu şi trolează şi veghează la res­
m ulţi a lţii. juns la eradicarea unor boli
La F. C. Orâştie, în atelierul de sculârie, tinerii absolvenţi ai şcolii profesionale sint în­ pectarea norm elor de igienă ca d ifteria şi poliom iel'ta, în
drumaţi cu pricepere de către muncitori cu înaltă experienţă. şi antiepidemice, studiază şi u ltim ii ani nem aiinregistrin-
GHEORGHE M A N C IU
recomandă măsuri de comba­ du-se nici un caz. Iar alte
tere a nocivităţilor de natură boli, c a ; tetanosul, malaria,
EIJMS CE1IEIA1UL1I
u
P rin anul 1868. reprezen­ rădăcinile gorunilor, pînâ la lor. trecînd prin expoziţia re­ Parcă auzim paşii greoi aî mec, îşi pregătesc un reperto­ laboratoare de fi2icâ. chimie,
tanţii celor 92 de comune zâ- tin e rii cu trupul zvelt lum inat trospectivă cu fotografii, docu­ b ătrîn ilo r răsunînd pe holul riu bogat, o suită de jocuri lo­ ştiinţe naturale, dotate cu cele
rândene „au depus pe alta­ de vetrele istoriei. Vorbind de mente, fotocopii, planşe, gra­ liceului şi vedem m îinile lor cale, iar orchestra liceului in­ mal moderne aparate. Aici, e­
rul c u ltu rii naţionale sudoa­ acest sp irit de jertfă, un vechi fice, care vorbesc de evoluţia cum mîngîie frescele cu as­ tonează cîntecele închinate lui levii, demni urmaşi ai lâncie­
rea feţii lor, devenind fonda­ document arată că oferin- vieţii şcolare. Fiecare se va pecte din revoluţia de la 1848. Horia, Cloşca şi Crişan. Pen­ rilo r lui lancu, se iniţiază în
torii liceului din Brad* care du-i-so lui Amos Frîncu un opri în faţa panourilor cu în­ Imaginea semeaţă a lu i Avram tru eternizarea gorunului lui descoperirea adevărurilor şti­
constituie „o m ărturie clasică onorariu de 500 flo rin i, pentfu tem eietorii liceului. G indurile lancu în m ijlocul m oţilor îi Horia, profesorii intenţionea­ inţei.
despre însufleţirea şi dorul de anii de muncă neobosită în vor coborî cu m ulţi ani în ur­ va întoarce cu gîndul in tre­ ză să înfiinţeze o pepinieră, In procesul instnictiv-edu-
progres al poporaţiunii sărace folosul viito ru lu i gimnaziu, a­ mă, la vrem ile înnegurate cut, la vremi de grea cum­ de unde elevii vor putea să cativ. profesorii caută să a­
dc pe aceste meleaguri*'. Pe cesta a spus : „N-am m uncit cinci. în limpezimea izvoarelor pănă. Corul liceului va stîrni planteze goruni în locurile propie elevii de izvoarele tai­
drum uri de munte, Ioan Pi- pentru bani. ci pentru cauză, era îm plîntată umbra v u ltu ri­ in aceşti oameni vechi cînte- principale ale răscoalei. Ast­ nice de unde a izbucnit isto­
poş. corniţele suprem al Ză- Sînt răsplătit că mi-a succes. lor im periali. ce : ..Marşul lui lancu*', „S tri­ fel. peste cîţiva ani, la Mes­ ria. stîrnind în ei acordurile
randnlui, Josif Hodoş şi Amos Văd aprinsă lum ina care va In liceu e o muncă febri­ gă Bârnuţ din Sibiu", „lancu teacăn, Curechi, Crjşcior, M \- înalte ale unui trecut de mă­
Frincu au coborit la porţile lum ina veacul nostru. Abzic lă. Se lucrează la întocmirea la Tebea”, fâcîndu-i să audă hâileni, Buceş, Tebea, Crişan, rire naţională. In faţa lor va
cetăţilor cu cererile m oţilor, dc cci 500 de flo rin i in favo­ unei monografii, a unui album iar carele lâncierilor coborînd gorunii tin e ri vor am inti vizi­ sta mereu deschisă cartea de
care au cedat de bună voie rul fondului gimnazial. Creas­ istoric şi se recuperează căr­ din negurile codrilor spre lim ­ tatorilor numele lui Horia. glorie a neamului. Aceşti fii
îm prum utul naţional de stat că, înflorească I". ţile vechi din biblioteca gim ­ pezimile apelor întunecate de lim pezind izvoarele şi somnul de moţi vibrează la plînsul în­
de 58 200 flo rin i, pentru în­ Au urm at ani de trudă, de naziului, prin achiziţii şi do­ plînsul doinelor de asuprire. cerbilor. depărtat al doinelor şl la vor­
fiinţarea unui gimnaziu în muncă entuziastă în care pro­ naţii de la rudele foştilor pro­ Pe locul vechiului gimnaziu Prin străduinţa elevilor şi bele, cînd repezite ca Bpele
Brad. Cu ajutorul lui Andrei fesorii, prin donaţii şi cotiza­ fesori. M ina meşterului se o­ se lucrează pentru ridicarea cadrelor didactice s-a îm prej­ m unţilor, cind domoale şi li­
Şaguna. s-a putut trece în preşte Îndelung asupra statui­ statuii lui Avram lancu — m uit şcoala cu un gard de niştite ca depărtările codrilor,
toamna anului 1868 la ridica­ ţii lunare, nu reuşit să mă­ lor fondatorilor gim naziului, simbol al unui trecut glorios piatră şi fier, s-au p ietruit a­ ale „Baladei Iancului".
rea gim naziului cu două cla­ rească localul gim naziului, să dînd viaţă unui gînd întreză­ plin de atîtea jertfe şi de atî- leile şi curtea interioară. L i­ Pe drum ul de seară, cobo-
se. La inaugurarea festivă a înfiinţeze noi clase. Adm irăm r it dincolo de negurile vrem ii. tea lacrim i. In am fiteatrul ceul dispune astăzi de încăl­ rind către străvechea cetate
participat şi „craiul m unţilor", astăzi clădirea impunătoare, C hipurile cunoscute ale lui construit de curînd, cu lam ­ zire centrală şi de m obilier a Devei, nu ştiam de ce stă­
înflâcâratul revoluţionar A ­ cu lin ii arhitectonice nobile Ioan Pipoş, Amos Frîncu, Io- b riu ri de stejar, elevii care au nou. In planul de v iito r este ruiau în mine cuvintele atît
vram Tancu, care „cu citate repezite spre cer. vorbind de sif Hodoş păstrează în ele ce­ făcut excursii pe locurile is­ consemnată construirea unui de cunoscute ale poetului ar­
din doi clasici latini şi elini măreţia atîtor vrem i. va clin liniştea m unţilor. Pre- torice, pregătesc concursul internat cu 180 de locuri şi delean „La noi sînt codri verzi
a demonstrat im portanţa ştiin­ Acum. în preajma centena­ gâtindu-se apariţia prim ului „M ă rtu rii ale unui trecut glo­ cantină pentru elevi. de brad". Poate mă gîndeam
ţei şi îndeosebi aceea a aces­ rului, colectivul cadrelor di­ număr al revistei „Tulnice din Ia aceşti copii ai codrilor în­
tui institut cultural pentru po- dactice, direcţiunea liceului, Zarand", participanţii la ser­ rios” . valorificind astfel obser­ — Modernizarea laboratoa­ fră ţiţi cu cerul şi liniştea bra­
porenii din M unţii Apuseni". împreună cu elevii, pregătesc barea centenarului vor putea vaţiile lor despre istoria mo­ relor este una din cele mai zilor. care poartă în ei lu m i­
însemnate realizări care s-a
S piritul de jertfă a caracte­ diferite acţiuni pentru sărbă­ răsfoi paginile, oprindu-se a­ ţilo r aşezaţi în Tava Zaran- făcut în vederea sărbătoririi nile altor vremi. înnobilîndu-le Cu mişcări Încete, caracterlslice puterii, macaraua va ri­
rizat pe toţi fiii m unţilor, de torirea celor 100 de ani ai a­ supra producţiilor literare ale duhii Tot în am fiteatru, e­ celor 100 de ani ai liceului — cu năzuinţele lor îzvorîte din dica spre înălţim i încă o qreutale de 50 de tone.
atmosfera unui liceu cu o
la bătrînii cu chipuri dăltuite cestui edificiu de cultură. Se elevilor şi profesorilor liceu­ chipele de dansuri, îmbrăcate ne asigură tovarăşul director tradiţie de un secol. Foto: V. ONOIU
în piatră şi m îînile aspre ca vor limpezi chipurile oameni­ lui. in haine moţeşti, pline de far­ Romulus Neagu. Avem astăzi AUG JU LA