Page 32 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 32
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Stabili 9 morii» IM i )
D E C L A R A Ţ I E Semnarea unui protocol de
colaborare şi cooperare ştiin
cu privire la ameninţarea la adresa păcii ţifică româno-iugoslav
BELGRAD 8 — Cores cooperare în domeniul acti
ca urmare a extindem agresiunii pondentul Agcrpres. La C.N.C.S. din Republica
v ită ţii
ştiinţifice
dintre
N.
Plopeanu. transmite :
şi
Socialistă
România
8 martie, la Belgrad a fost
6emnat Protocolul in tîln i- CF.C.A.S. din R.S.F. Iugo
lii dintre delegaţiile Consi slavia. care urmează sâ fie
americane în Vietnam liu lu i National al Cercetă semnat la Bucureşti. Con
două
vorbirile dintre cele
rii Ş tiin ţifice din R epubli
România şi
ca Socialistă
delegaţia Consiliului Fede delegaţii s-au referit, de a
semenea. la stabilirea te
Statele participante la Trata tori paşnici, de transformarea in te internaţională, ele aduc o te Vietnam şi Frontul Naţional ral pentru Coordonarea Ac m aticii de colaborare ş tiin
tul de la Varşovia, reprezentate ruine a şcolilor şi spitalelor, de contribuţie importantă la lupta de Eliberare, propuneri care co tiv ită ţilo r Ş tiin ţifice din ţifică şi tehnică.
la Consfătuirea de la Solia a bombardamente înverşunate şi ţârilor sistemului mondial socia respund pe deplin acordurilor de R.S.F. Iugoslavia. Protoco ir
Comitetului Politic Consultativ — de tirul rachetelor, de distruge list, a tuturor popoarelor, pentru la Geneva din 1954 şi răspund lul a fost semnat de dr. Vineri dimineaţa, delega
Republica Populară Bulgaria, re a unor oraşe şi sate întregi. pace, independenţă, democraţie intereselor păcii in Asia de sud- ing. Nicolae Sîrbu. vice ţia C.N.C.S. din Republica
Republica Socialistă Cehoslova Participanţii la consfătuire şi socialism. est şi in întreaga lume. preşedinte al C.N.C.S., şi Socialistă România a fost
ca, Republica Democrată Ger condamnă în mod hotârit ncţiu- Participanţii la Consfătuire, in Statele participante la Trata dr. Z vonim ir Damianovici. prim ită de Dolfe Vogelnik.
mană, Republica Populară Po nile barbare ale imperialismului numele popoarelor ţârilor lor, tul de la Varşovia, semnatare vicepreşedinte al CF.C.A.S, preşedintele C onsiliului Fe
lonă, Republica Socialistă Româ american împotriva poporului felicită in mod călduros Partidul ale prezentei Declaraţii, decla In protocol se menţionea deral pentru Coordonarea
nia, Republica Populară Unga vietnamez. Vinovaţii pentru cri celor ce muncesc din Vietnam, ră că sprijină in mod ferm po ză câ a fost definitivat a A c tiv ită ţii Ş tiin ţifice din
ră, Uniunea Republicilor Sovie mele împotriva păcii şi umani guvernul Republicii Democrate ziţia guvernului Republicii De cordul de colaborare şi R.S.F. Iugoslavia.
tice Socialiste — au analizat si tăţii işi vor primi, in mod ine Vietnam, întregul popor eroic ol mocrate Vietnam şi a Frontului
tuaţia care s-a creat ca urmare vitabil, pedeapsa cuvenită. Vietnamului de nord, forţele Naţional de Eliberare din Viet
o extinderii continue a agresiu Nu vor scăpa de răspundere sole armate, pentru realizările namul de sud. Ele cer ca S.U.A, Ridicarea măsurilor restrictive
nii americane in Vietnam. nici acele guverne care, împre remarcabile şi victoriile obţinute să pună capăt imediat, definitiv
Participanţii la consfătuire, ună cu S.U.A., participă direct in dezvoltarea şi apărarea pa şi fără nici un fel de condiţii,
reafirmînd poziţia principială ex sau indirect la agresiune şi la triei socialiste ; felicită căldu bombardamentelor şi altor acte la Nicosia
pusă in Declaraţia cu privire toate fărădelegile comise împo ros Frontul Naţional de Elibera de război împotriva Republicii
la agresiunea S.U.A. in Vietnam, triva eroicului popor vietnamez. re, forţele sale armate şi pe pa Democrate Vietnam, să înceteze
adoptată la Consfătuirea de la Aceasta se referă la Tailanda, trioţii din Vietnamul de sud pen intervenţia militară în Vietna NICOSIA 8 (Aqerpres) — putea să se deplaseze fără nici
Bucureşti o Comitetului Politic Australia, Noua Zeelondâ, Fiii- tru succesele in lupta împotriva mul de sud, sâ retragă trupele Makarîos, preşedintele Repu un fel de restricţii. De aseme
Consultativ, la 6 iulie 1966, con pine, marionetele sud-coreene, imperialiştilor şi clicii corupte americane şî trupele aliaţilor şi blicii Cipru, a anunţat că qu- nea. intrarea m ărlurilor în car
stată că, in urma extinderii a care şi-ou trimis trupele in Viet saigoneze. sateliţilor lor din Vietnamul de vernul tării a luat hotârîrea de tierul turc al Nicosiei va fi li
gresiunii americane împotriva namul de Sud pentru a partici Baza justă pentru o reglemen sud, sâ respecte dreptul poporu a ridica, cu începere de la 8 beră. iar barierele stabilite la
poporului vietnamez, pacea ge pa la războiul banditesc în nu tare in Vietnam o constituie cu lui vietnamez de a-şi rezojva sin martie, măsurile restrictive Im limita sectoarelor nrec şi turc
nerală este supusă în prezent mele intereselor imperialiste ale noscuta poziţie, in patru puncte, gur treburile. Ele adresează o puse comunităţii ciprioţilor vor fi ridicate.
unei serioase încercări. Intensi S.U.A, Aceasta se referă şi la a guvernului Republicii Demo chemare tuturor statelor, guver JAPONIA, — Muncitorii din porturile Yokohamo şi Kobe au turci din reqiunea Nicosiei. El Preşedintele Makarios a sub
ficarea bombardamentelor asu alte state, inclusiv la cercurile crate Vietnam şi programul nelor, tuturor celor cărora le sint organizat un miting urmat de o demonstraţie in semn de soli a precizat câ ciprioţii turci ca liniat că această iniţiativă este
menită să faciliteze sircina se
pra centrelor dens populate, reacţionare revanşarde din R.F.G., Frontului Naţional de Eliberare scumpe interesele păcii, de a daritate faţă de lupta dreaptă a poporului vietnamez, împotriva re locuiesc în sectorul Capita
inclusiv asupra capitalei Repu care acordă ajutor politic şi ma din Vietnamul de sud, care se cere insistent ca Statele Unite escaladării agresiunii in Vietnam de către Statele Unite. lei. sl care formează aproape cretarului general al O N U .,
blicii Democrate Vietnam — terial agresorilor americani. bucură de sprijinul deplin al ţâ ale Americii să înceteze imediat IN FOTO : Marşul de solid aritote cu lupta patrioţilor viet o treime din populaţia de o ri care si-a oferit bunele olicii
Hanoi şi a portului Haifong, Guvernul S.U.A. trebuie să rilor socialiste şi de adeziunea agresiunea in Vietnam, sub toa namezi pe străzile oraşului Yokohamo. gine turcă de pe insulă, vor în vederea rezolvării crizei
noua creştere a numărului mi ştie că prin extinderea agresiu largă a opiniei publice mondia te formele ei şi sâ păşească cipriote.
litarilor americani in sudul Viet nii, prin noi acte criminale nu le. S.U.A. şi-au introdus trupele pe calea rezolvării paşnice a
namului, extinderea acţiunilor va putea sa infringâ voinţa u in Vietnam in scopul agresiunii, problemei vietnameze, fără nici
militare împotriva statelor vecine nui popor curajos de a-şi apă ele trebuie să înceteze războiul un fel de condiţii. Criza poSifkă din Panama
Vietnamului — Laos şi Cambod- ra libertatea, independenţa şi şi să retragă din Vietnam tru In condiţiile extinderii continue VIETNAMUL OE SUD
gia — toate acestea constituie fiinţa sa naţională. El va intim- pele americane şi pe cele ale a agresiunii americane in Viet
o noua treaptă şi mai periculoa pina o ripostă şi mai puternică aliaţilor lor. nam, statele participante la Tra CIUDAD DE PANAMA 8 partide, care plnâ miercuri au
să a politicii americane de ex din partea poporului vietnamez, Guvernul Republicii Democrate tatul de la Varşovia subliniază (AqerpresV — După ce a refu făcut parte dîn coaliţia guver
tindere a războiului împotriva care se bizuie pe sprijinul şi a Vietnam o declarat că este go din nou necesitatea unităţii de 9 Oraşul Can Tlio — un obiectiv Important al zat să compară în fata unei co namentală acţionează acum îm
poporului vietnamez. Ameninţări jutorul multilateral al ţârilor co to să înceapă convorbiri de in- acţiune a ţârilor socialiste, a tu atacurilor F.N.E. Q Detaşamentele F.N.E. continuă a misii de anchetă a Adunării potriva sa declarînd că „ei au
le iresponsabile ale unor per munităţii socialiste. dată ce S.U.A. vor dovedi că turor forţelor progresiste iubitoa Naţiooale. preşedintele statului oărăsit guvernul în interesele
sonalităţi militare şi politice a Ultimele evenimente în Viet au încetat intr-adevăr, fără nici re de pace în problema spriji tacurile în jurul capitalei sud-vietnameze 9 In perioa Panama. Marco Robles. a res lor particulare''. Rgbles a che
mericane de a folosi arma ato nam — vastele operaţiuni ofen un fel de condiţii, bombarda nului multilateral acordat luptei da 2-6 martie au fost atacate 100 de poziţii americano- pins. în cadrul unui program mat populaţia sâ „apere Insti
mică în Vietnam reprezintă noi sive întreprinse de forţele arma mentele şi toate celelalte acte drepte o poporului vietnamez. saigoneze din 24 de centre provinciale. de televiziune, acuzaţiile ce i tuţiile democratice si libere"
manifestări ale politicii agresi te populare de eliberare din de război împotriva Republicii Statele participante la Trata se aduc potrivit cărora ar fi În sprijinîndu-1.
ve de şantaj şi presiuni, o sfi Vietnamul de sud, crearea orga Democrate Vietnam. Această ini tul de la Varşovia, credincioase SAIGON 8 (Aqerpres). — A- alte oraşe. Au fost atacate călcat constituţia ţârii, partîci- Tolodatâ. la Ciudad de Pa
dare la adresa popoarelor care nelor puterii populare in regiu ţiativă a guvernului R. D. Viet principiilor internaţionalismului qentiile de presă anunţă câ cel centrele provinciale Quano pind in mod efectiv ţa cam nama au continuat în cursul
năzuiesc spre pace. nile eliberate şi formarea de noi nam a avut o profundă rezonan proletar, işi exprimă solidaritatea mai mare oraş din Delta flu Chi, Thuan Thian, Quanq Nam, pania electorală în sprijinul zilei de joi manifestotiilc in
Un asemenea curs al eveni organizaţii patriotice, care mili ţă internaţională, ea a fost spri lor frăţească cu poporul eroic viului Mekonq. Can Tho. con Quanq Nqai, Binli Dinii, Bien candidatului guvernamental sprijinul candidaţilor pentru
mentelor complică şi moi mult tează pentru pace, democraţie, jinită activ de numeroşi oameni al Vietnamului, care duce o lup tinuă să fie unul din obiecti Hoa, Tay Ninli. My Tho, Ben Preşedintele a calificat drepl aleqerile prezidenţiale, atît a
nu numai situaţia din Asia de independenţă şi neutralitatea de stat, chiar in ţările care sint tă plină de abnegaţie împotriva vele importante ale atacurilor Che. Can Tho şi alte oraşe. neîntemeiată acţiunea deputa celui quvernamental. David
sud-est, dar şl situaţia interna Vietnamului de sud — demon aliate S.U.A., de opinia publică agresiunii imperialismului ame forţelor patriotice. In zorii di La 2 si 3 martie, patrioţii au ţilor Adunării Naţionale. El a Samudio. cit şi a lui Arias, re
ţională in ansamblu, constituie strează că lupta de eliberare a internaţională. Răspunderea pen rican. Ele reafirmă câ şi de a mineţii de vineri, patrioţii au atacat batalionul 4 si divizia arătat că membrii celor patru prezentantul opoziţiei.
una din principalele surse de în poporului vietnamez a intra*, în- tru faptul că convorbirile n-au cum înainte vor acorda ţârii so bombardat cu tunuri fără re 25-a.. de infanterie americană,
cordare in lume. tr-o nouă etapă. irvcepuţ. pinq in prazenu revine cialiste frăţeşti — Republica De cul instalaţiile militare si aero situate in suburbiile Saiqonului,
O armată americana de o ju Patrioţii sud-vietnamezi au in întregime guvernului S.U.A. mocrată Vietnam — poporului dromul oraşului. In jurul ca daţi. In timpul atacurilor, deta Proteste Impofriwa crimelor
din luptă 500 dc sol
^cotind
mătate de milion de oameni se dovedit, din nou, că sint capa Declaraţiile făţarnice ale pre vietnamez întregul lor sprijin şi pitalei sud-vielnameze. detaşa
află in Vietnamul de Sud — ţa bili să desfăşoare operaţiuni de şedintelui S.U.A. despre regle tot ajutorul necesar, inclusiv a mentele Frontului National de şamentele F N E au doborît
au comise le rasiştii rM esieni
ră situată la mii de kilometri de luptă nu numai in junglă şi in mentarea problemei vietnameze, jutor economîc şi prin mijloace Eliberare continuă atacurile. două avioane, au incendiat re
Statele Unite ale Amerîcii — ca regiunile rurale, dar şi in oraşe, inclusiv declaraţia lui de la San de apărare, tehnice şi in specia Centrul de inform aţii al arma zervoare cu combustibil,
invadatoare, ca sugrumătoare a chiar in cele mai mari, inclusiv Antonio, sint însoţite de fiecare lişti. Acest ajutor va continua tei saiqoneze de la Thu Duc, capturat însemnate cantităţi de
libertăţii, pentru ca prin forţa in Saigon. Ofensiva forţelor de dată de condiţii pe care nici atita timp cit Republica Demo situat la 11 kilom etri nord de armament. In aceeaşi perioadă NEW YORK 8 (Agerpres). - cere M arii Brîianîi „sâ adopte
armelor să impună voinţa sa eliberare cu sprijinul activ al crată Vietnam, poporul vietna Saiqon. a fost atacat vineri di au fost bombardate cu mor- Comitetul special O.N.U. pen măsuri imediate pentru a îm
poporului vietnamez şî să instau poporului Vietnamului de sud, a un stat suveran nu le poate ac mez vor avea nevoie de el pen mineaţă. liere, obuze de artilerie si ra tru decolonizare a adoptat o piedica repetarea unor aseme
reze in sud rînduielile coloniale, zdruncinat din temelii întregul cepta. Cuvintele de pace sint tru respingerea victorioasă a a SAIGON 8 (Aqerpres). — A- chete. poziţiile americano-saiqo rezoluţie In care „condamnă nea crime" şi atrage atentia
în numele intereselor imperialis sistem militar americano-saigo- întotdeauna urmate de noi paşi tacului imperialist. qentia de presă Eliberarea a- neze situate la nord de Hue. 25 energic" executarea celor trei Consiliului de Securitate asu
mului american. Poporul vietna nez. Ea a demonstrat din nou, in extinderea agresiunii ameri Statele participante la Tratatul nunţâ că în perioada 2-6 mar de obiective inamice intre care africani din Rhodesia de sud pra situaţiei qrave din Rhode
mez insă respinge dominaţia pe deplin, unitatea poporului şi cane. Aceasta demonstrează in de la Varşovia declară din nou tie unităţile Armatei Populare baze militare din apropiere de si îsi exprimă regretul că „qu- sia de sud. Consiliul este che
străină. El apără dreptul său Frontului Naţional de Eliberare, modul cel moi convingător că că sint gata ca, în cazul solici de Eliberare din Vietnamul de Da Nano sl Quanq Nara. pre vernul M arii Britanii nu a mat să adopte măsuri eficîen-
, inalienabil de a-şi hotâri sin eroismul şi bărbăţia patrioţilor guvernul S.U.A. nu doreşte in tării dîn partea guvernului Re sud au atacat aproximativ 100 împiedicat comiterea unor ase le pentru a face fată acestei
gur soarta, fără nici un fel de vietnamezi, forţa revoluţionară a fond tratative. publicii Democrate Vietnam, să de poziţii americano-saiqoneze cum st In alte reqîunî ale V iet menea crime in colonia sa. situaţii.
amestec din afară, sprijinindu-se mişcării de eliberare care expri Statele participante la Trata dea posibilitate voluntarilor lor din 24 de centre provinciale si namului de sud. Rhodesia de sud". Rezoluţia Rezoluţia a fost adoptată cu
pe acordurile de la Geneva, mă aspiraţiile naţionale ale po tul de fa Varşovia, semnatare să meargă in Vietnam. 20 de voturi si patru obţi
care ou fost grosolan încălca porului, hotârîrea sa de a izgo ale prezentei Declaraţii, averti neri (Marea Britanie, Statele
te de Statele Unite ale Ameri- ni pe agresori de pe pâmintul zează in modul cel moi serios De partea poporului vietna Unite. Ralia sî Australial.
mez, a
Republicii Democrate
cil. vietnamez. guvernul S.U.A. asupra răspun Vietnam — care stă in prima P olitica ademiaftistraţiei faţa •k
Sint nenumărate crimele co Poporul Republicii Democrate derii pe care şi-o asuma in fa linie a luptei armate împotri PARIS (Aqerpres). — Mişca
ţa întregii omeniri prin continu
mise de agresorii americani in Vietnam, care construieşte socia area şi extinderea războiului de va agresiunii imperialiste a rea contra rasismului, anti
incercârile lor de a inlrînge îm lismul, intâreşte capacitatea de agresiune în Vietnam. Dacă gu semitismului si pentru pace
potrivirea poporului din Vietnam. apărare a ţârii, iar forţele sale vernul S.U.A. este capabil să S.U A. — sint ţările socialiste de Vietnam — in dezbaterea din Franţa — M.R.A.P, — a
frăţeşti, toate forţele antiimperia-
Ei îşi varsă mînia asupra popu armate dau o ripostă efectivă dea ascultare glasului raţiunii, liste şi iubitoare de pace. Bi- dat publicităţii un comunicat
laţiei paşnice din Vietnam pen atacurilor americane, aeriene şi zuindu-se pe sprijinul şi ajutorul Senatnlni am erican In care declară câ „prin exe
tru insuccesele politico-militare. de pe mare. el trebuie să examineze in mod cutarea celor 3 africani din Rho-
Drumul lor ruşinos pe pâmintul Succesele poporului vietnamez realist situaţia creată şi să ia in lor, poporul vietnamez va învin desio, dintre care doi au fost
vietnamez este marcat de asa în lupta împotriva agresiunii im considerare propunerile făcute ge, iar cauza dreaptă pentru 9 Senatorul FulbriglU întreabă : Dacă nu nat d ificu ltă ţi, a spus Robert condamnaţi pentru lupta lor
sinarea a zeci de mii de locui perialiste au o mare insemnâta- de guvernul Republicii Democra care el luptă, va triumfa. am suferit infrîngerl dc ce să mai trimitem Kennedy. s-a cerut escalada contra asupririi rasiste, con
încă 200.000 de soldaţi în Vietnam ? rea conflictului... s-a spus câ ducătorii rhodesieni au comis
Pentru Republica Populară Bulgaria JOZEF CYRANKIEWICZ am putea zări lum ina la capă o triplă crimă, care stlrneste
TODOR JIVKOV preşedintele Consiliului de Miniştri al 9 Senatorul Kennedy declară: A se con tul tunelului, că victoria este mînia tuturor oamenilor cin
prim-secretar al C.C. al Partidului Republicii Populare Polone tinua actuala politică Sn Vietnam este „imo în faţa noastră. In realitate, stiţi". Protesînd contra aces
Comunist Bulgar Pentru Republica Socialistă România ral şl intolerabil". ea nu a fost în faţa noastră tei crime, M.R A.P. arată că ar
preşedintele Consiliului de Miniştri NICOLAE CEAUŞESCU 9 „Putem noi, a declarat senatorul Ken nici în anul 1961, nici în anii trebui salvată acum viaţa a
al Republicii Populare Bulgaria secretar general al C.C, al Partidului nedy, să hotărîm cc oraşe şi cătune vietna 1962, 1963. 1964. 1965 şi 1966. 110 africani ameninţaţi cu
Pentru Republica Socialistă Cehoslovacă Comunist Român meze vom distruge ? Avem noi autoritatea să şi ea nu este nici acum'1. „P u moartea în Rhodesia.
AlEXANDER DUBCEK preşedintele Consiliului de Stat al ucidem zeci de mii de oameni... afirmînd că tem noi. a continuat Kennedy.
prim-secretar al C.C. al Partidului Republicii Socialiste România sâ hotărîm ce ora.şe şi cătune
Comunist din Cehoslovacia ION GHEORGHE MAURER facem aceasta pe baza unui angajament ?. vietnameze vom distruge? A
JOZEF LENART preşedintele Consiliului de Miniştri vem noi autoritatea sâ ucidem
preşedintele Guvernului Republicii al Republicii Socialiste România W ASHING TO N 8 (Agerpres). care Robert Kennedy. care a zeci de m ii de oameni... a fir-
Socialiste Cehoslovace Pentru Republica Populară Ungară — Senatul american a dezbă declarat câ a se continua ac mind câ facem aceasta pe ba
Pentru Republica Democrată Germonâ JANOS KADAR tu t din nou la 7 m artie po li tuala politică in Vietnam este za unui angajament ?... Aş do
WALTER ULBRICHT prim-secretar al C.C. al Partidului tica adm inistraţiei faţă de „im oral şi intolerabil". ri sâ cunosc obiectivul pentru
prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar Vietnam. Numeroşi senatori Dezvoltîndu-şi intervenţia, care ar trebui sâ fie trim ise
Socialist Unit din Germania JENO FOCK au criticat vehement in te n ţii senatorul F ulbright a arătat câ noi trupe şi m otivul pentru
preşedintele Consiliului de Stat al preşedintele Guvernului Revoluţionar le de a se proceda la o nouă Senatul trebuie sâ fie consul care trupele aflate acolo nu
Republicii Democrate Germane Muncitoresc-Ţârânesc Ungar escaladare, la trim iterea de tat In legătură cu orice alte pot să realizeze acest obiec
WILLI 5TOPH Pentru Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste noi trupe în Vietnam ul de noi planuri de război. El a tiv".
preşedintele Consiliului de Miniştri L. I. BREJNEV sud. adăugat câ rezoluţia din 1964
al Republicii Democrate Germane secretar general al C.C. al Partidului Senatorul FulbriglU a cerut adoptată cu p rile ju l inciden „Este oare drept — a arătat
Pentru Republica Populară Polonă Comunist a] Uniunii Sovietice adm inistraţiei sâ precizeze ca- tului din G olful Tonkin şi pe llo bert Kennedy — să vedem
WLADYSLAW GOMULKA A. N. KOSIGHIN i'e sint planurile Casei Albe baza căruia acţionează in pre m ii de soldaţi saigonezi de-
prim-secretar al C.C. ol Partidului preşedintele Consiliului de Miniştri al în această privinţă. El a fost zent adm inistraţia Johnson dîndu-se la ja f în Hue dupâ
Muncitoresc Unit Polonez Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste s p rijin it de a lţi senatori repu ..s-a s p rijin it pe o interpre ce au luptat acolo alături de
noastre? Şi. totuşi,
trupele
Sofia, 7 martie 1960. blicani şi democraţi, printre tare greşită .şi este deci nulă preşedintele Statelor Unite a-
şi neavenită". F ulbright s-a firm â: „Şi la noi se fură. la
re ferit astfel la zvonurile ca Beaumont, în Texas". „De fapt,
re circulă în cercuri largi şi faţă de cine avem angaja
Cotidianul egiptean „Al Gum- yas, Ecuador, la Guoyaquil a a cuării trupelor britanice din O proiectul guvernamental in pro Londra. Guvernul intenţionează p o triv it cărora preşedintele va mente ? Faţă de generalul Ky.
huria" informeaxâ câ guvernul vut loc o demonstraţie la care rientul Mijlociu. Un astfel de a blema pensiilor cu 270 de vo sâ sporească preţurile la servi lua în curînd o hotârîre în le de generalul Thieu ? Cred câ
R.A.U. este de acord cu convo au participat peste 2.000 de mestec in treburile Orientului turi contra 163. ciile poştale, gaze şi transportul gătură cu recomandarea ge am putea lăm uri aceastâ pro
carea conferinţei arabe la nivel muncitori. Manifestanţii au cerut Mijlociu, din partea unei puteri feroviar. neralului Wheeler privind blemă. Mm înainte de a tri
înalt. Ziarul menţionează câ ho majorarea salariilor şi ca pa străine, indiferent care ar fi a Medicul american tester Bres- sporirea efectivelor americane mite noi soldaţi americani la
târîrea guvernului R.A.U. a fost tronii sâ le garanteze locurile ceasta, nu va sluji intereselor ţâ low a efectuat in California o Docherii din portul Alger au angajate in Vietnam. Replicînd K lie Sânii ar trebui să ştim
luată in urma contactelor pe de muncă. interesantă anchetă privind sta declarat miercuri grevă in semn senatorului republican, care a de ce sînt atît de puţin soldaţi
care acesta le-a stabilit cu ofi rea sănătăţii in rîndul persoane de protest împotriva refuzului încercat să ia apărarea poli ai regim ului de la Saigon a
lor căsătorite şi a celor divor
cialităţile celorlalte ţâri arabe. Partidele majorităţii guverna ţate. Rerultatele anchetei ou a- administraţiei spitalului din loca tic ii adm inistraţiei în V iet colo. Am vrea să ştim dc ce
mentale din Italia (democrat- litate de a acorda asistenţă nam. Fulbright a în tre b a t: trupele americane au fost o-
fntr-un articol referitor la si creştin, socialist unificat şi re rotat câ pe lingă urmări juri medicală unui docher care a su „Dacă nu am suferit înfrîngeri blieate sâ recucerească Hue
tuaţia ţărănimii din Spania, pu publican) au prezentat joi sea dice, psihologice şî sociale, di ferit un accident de muncă, a- / de ce să mai trim item încă în tim p ce in fotografii vedem
vorţurile afectează in mod sim
blicat in ziarul „Mundo Obre- ra, in Parlamentul italian, un ţitor şi starea sănătăţii persoa nunţâ agenţia Reuler. Greviştii, 200.000 de soldat), dc pildă" ? în ultim ul plan cum soldaţii
ro", se arata câ numărul celor proiect de reformă universitară. nelor în cauză. Astfel, La bâr- adaugă agenţia Reuler, au ce Senatorul Gaylord Nclson a regim ului saigonez .jefuiesc
fără de lucru se ridică Io 250.000. Proiectul ţine seama de două boţii divorţaţi mortalitatea este rut totodată majorarea salariilor criticat pc lid e rii m ilita ri ca oraşul ? C ifrele privind v ic ti
Şomajul este deosebit de mare din revendicările studenţilor : el şr a alocaţiilor familiale şi îm re cu trei ani în urmă au pre mele de sâptâmina trecută a-
in Andaluzia şi Galicia, in re prevede adoptarea de noi me de 26,8 la mie, adicâ de peste bunătăţirea condiţiilor de asis zis câ războiul ar putea fi ratâ câ trupele saigoneze au
două ori mai mare decît la băr
giunile de cultivare a portocale tode de invâţâmînt şi participa baţii căsătoriţi (12,4 la mie). Şi tenţă socială. Greva a imobili cîştigat cu ajutorul a 75.000
lor şi in Segovia. In acelaşi rea studenţilor in consiliile fa rilor din această parte a lumii, zat in port aproximativ 30 de de soldaţi. „V or fi necesari înregistrat numai o treim e din
timp, suprafaţa terenurilor ne cultăţilor. inclusiv intereselor Indiei, a spus in rîndul femeilor divorţate, mor vase. 2.000.000 de oameni şî tot nu-1 numărul victim elor pe care
cultivate din Spania este in con Jndira Gandhi. talitatea creşte, insă într-o mă vom cîştiga". a adăugat el. Pe le-an înregistrat trupele ame R. D. COREEANA. — Furno-
sură mult mai mică, adicâ cu 3,5
tinuă creştere. Muncitorii agri Primul ministru al Indiei, In- Aproape 2.000 de persoane au aceeaşi poziţie critică faţă de ricane Avem nevoie de toate lele Uzinelor metalurgice din
coli cer ca aceste pâminturi sâ dira Gandhi, a declarat joi in In cursul dezbaterilor din Ca la mie. rămas fără locuinţe in urma politica vietnameză a adm i Hwangha, important obiec
fie împărţite ţăranilor. Consiliul Statelor câ ţara sa se mera Deputaţilor asupra proiec Departamentul preţurilor şi ve inundaţiilor provocate de ploile nistraţiei s-au si tu t şî sena aceste răspunsuri mai înainle tiv al industriei metalurgice
pronunţă impotrivo „umplerii" tului legii pensiilor, guvernul niturilor din Anglia a aprobat torenţiale in regiunea nordică a torii C lifford Case. Mark Ila t- de a trim ite a lţi 200.000 de a R. D. Coreene, construcţie
La iniţiativa Federaţiei oame de către vreo ţară a „vidului" italian a pus problema de in- majorarea cu 14 la suta a ta statului brazilian Minas Gerais. field, Jack M ille r, Jacob Ja- soldaţi americani pentru a lu p postbelică de proporţii impre
nilor muncii din provincia Gua- ce va fi creat ca urmare a eva credere. Parlamentul a aprobai xelor de transport in comun din 11 persoane s-au înecat. vitz. Franlc Cliurch şi Robert sionante.
Kennedy. ta şi m uri în Vietnam ul de
.O ri de cîte ori am întîm pi- sud". J
44 06*
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Z IA R U LU I: str. Dr. Petru Grozn nr. 35. telefon 12 75. 15 85. 23 17. — TIP A R U L: întreprinderea poligrafica Hunedoara-Jeva.