Page 33 - Drumul_socialismului_1968_03
P. 33
iJ .L m G t^ a C cw l <•'
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIÎI-VA I
închei eres lucrărilor celui
H c g 'o n a îi
Hunrrfoars-Dev'a \
de-al IV a Congres
al cooperaţii , eşugareşti
Sîmbătâ la amiază au luat menea, noile statut'’ ale coo Congres al cooperaţiei meşte
sfirşit lucrările celui "le-a) perativelor, uniunilor şi şugăreşti.
IV-lea Congres al cooperaţiei DCECOM, cu amendamentele In tr-o atmosferă de puter
meşteşugăreşti din Republica propuse. nic entuziasm. congresul a a
Socialistă România. Treci nclu-sc la u lt:nnil dresat o scrisoare Com itetu
Tim p dc trei zile. reprezen punct de pe ordinea dc zi, de lui Central n! P artidului Co
t a ţ ii meşteşugarilor coopera legaţii la Con eres au ales prin munist Român. C onsiliului de
tori din întreaga iară au dez vot secret organele de condu Stat şi C onsiliului de M in iş
bătut principalele probleme cere a UCECOiU. O in Consi tri. pei*sonal tovarăşului
ale dezvoltării a ctivită ţii coo liu l UCECOM fac parte 95 de Nicolae Ceauşescu.
peraţiei meşteşugăreşti. membri şi 20 membri suple P articipanţii şi-au exprim at
anţi.
După încheierea discuţiei Iu prima sn şedinţă, Consi prin v i i şi puternice aplauze
generale. Congresul a aprobat liu l UCECOM a ales Comite recunoştinţa pentru s p rijin u l
raportul şi activitatea Consi lui executiv. Preşedinte n fost pe care cooperaţia meşteşugă
liu lu i UCECOM. raportul şi ales tovarăşul Glieorehe Va- rească îl primeşte din partea
activitatea Comisiei de revizie si 1 jeh i, iar vicepreşedinţi to statului, încrederea deplină in
a UCECOM şi proiectul de le varăşii D um itru Simulescu. politica internă şi externă a
ge p riv ito r la organizarea coo Ilie Alexe, Nac.y Deziderm, partidului, pusă în slujba în
oare
flo ririi patriei socialiste, a bu
peraţiei meşteşugăreşti
Ana Toma. Stan Udrea Pre
ACTUOLI- Carnet cu amendamentele propuse în şedinte al Comisiei de revi năstării întregului popor.
tim pul congresului, urmează
C uvîntul de închidere a Con
sâ fie înaintat spre aprobare zie a fost ales tovarăşul Ruf- gresului a fost rostit de tova
t'el Acatiu.
M arii Adunări Naţionale. Delegaţii au adoptat apoi răşul Gheorghc Vasilichi, pre
TfSTEfl Congresul a adoptat, dc asc- Rezoluţia celui de-al IV-Icn şedintele UCECOM.
cultural
ECONO vâţâm intului de partid la sa natură organizatorică, cit şi a externe a partidului nostru, Scrisoarea adresata Comitetului Central
Anul acesta. încheierea în-
conţinutului de idei
discuţiile purtindu-se pe baza
le va avea loc in cursul lunii Pe baza planului de măsuri documentelor elaborate de ple Pe aripile
martie. adoptat, biroul Com itetului narele C.C. al P.C R din 1-1
Acţiunea are în acest an o judeţean de partid va acorda februarie şi 1 martie 19C8, iar poeziei al Partidului Comunist Român,
MICĂ semnificaţie deosebită. întnicit un ajutor substanţial organiza a doua pe teme legate de mă
ţiilo r de partid de la sate pen
surile adoptate de Conferinţa
in întreg sistemul învăţâm hv
1 ului de partid s-au studiat tru închiderea în bune con- Naţională a P.C.R. şi sesiunea La cererea meşteşugarilor
documentele Conferinţei Na d iţiuni a anului de învâţă- extraordinară a M arii Adunări de la Cooperativa „Reteza Consiliului de Stat şi Consiliului de
tul" din Haţeg, casa orăşe
Noile valori ale ţionale a P.C R Discuţiile re mmt. M em brii biroului Comi Naţionale cu p rivire Ia îm bu nească de cul.t\iră, in cola
capitulative din cercuri şi tetului judeţean, instructorii. nătăţirea organizării adminis- borare cu liceul din locali
zgurei de furnal tra tiv-te rito ria le a României tate, a organiat o scara de Miniştri, personal tovarăşului
La ciclurile dc conferinţe
închinată „luceafă
poezie.
E cunoscut faptul că nu se vor organiza convorbiri ru lu i" versurilor româneşti
zgura de la furnalele hu- In învăţămîntul recapitulative, ci se va ţirie — M ihai Eminescu. Comen
nedorene constituie mate o consultaţie. cu care ocazie se tariul literar — ne scrie Nicolae Ceauşescu, de către Congresul
rie primă pentru unele daii şi răspunsuri la întrebă Petre Fărcaşiu — a fost
produse ale fabricii de de partid de la sate rile cursanţilor. ilustrat cu 36 de diapozi
materiale de construcţii în dezbaterile ce se organi tive de o deosebită frumu al IV-lea al cooperaţiei meşteşugăreşti
de la Bucea. Constructo zează la tema privind politica seţe lirică. Cu aportul u
rii din judeţul nostru i-ou externă a partidului nostru vd nor profesori de limba si li-
asigurat insă şi olte utili cursuri trebuie sâ constituie lectorii, vor sp rijin i concret trebui să se sublinieze efortu tevatura română, s-au dat In scrisoare, delegaţii Io Con ţelei de deservire, la diversifi să depăşim cu mult prevederi
zări eficiente. De pildă, un non prilej de aprofundare organizaţiile de partid, propa rile stăruitoare ale' partidu glas nemuritoarelor versuri gres. în numele celor 154 000 carea prestaţiilor, la satisfacerea le cincinalului Io producţia des
la Deva, s-a construit pri d r către cursanţi a im portan lui. a conducerii sale, de „Floare albastră", „Revede de cooperatori şi lucrători. îşi din ce în ce mai bună a cerin tinată exportului
mul bloc de locuinţe cu tei şi semnificaţiei m asurilor gandiştii In pregătirea convor a-şi aduce un aport cit mai re", ,.Dintre sute de ca exprimă profunda satisfacţie şi ţelor populaţiei de Io oraşe şi Măsurile stobilite de Congre
b irilo r recapitulative, vor a
panouri mari dc zgura adoptate de către partid, de corda consultaţii, vor răspunde substanţial, de a face lot ce targe", fragmente din „îm nemărginitul entuziosm faţă dc sate. sul al IV-lea ol Cooperaţiei meş
expandată, Panourile fa mobilizare la înfăptuirea sar la întrebările cursanţilor rlepinde de el pentru a con părat si proletar". Scara de aprecierile date activităţii coo Membrii cooperativelor meşte teşugăreşti cu privire Io îmbu
bricate cu zgură expan cinilor izvorite din aceste do tribu i la restabilirea unităţii poezie s-n încheiat cu me peraţiei meşteşugăreşti, faţă de şugăreşti sint hotăriţî să ridice nătăţirea activităţii economice
dată în poligon dc şan cumente Jncă de pe acum au fost re lodiile ce însoţesc cele mal indicaţiile primite din partea nivelul activităţii de deservire la vor osigura lărgireo atribuţiilor
tier sînt cu circa 250 lei comandate temele pe baza că I U LIU H AN KE alese versuri eminesciene. conducerii de portid şi de stat. înălţimea cerinţelor impuse de cooperativelor şi uniunilor, vor
pe m.c. mai ieftine de cit Organizaţiile de partid de rora sâ se desfăşoare convor director adjunct Dezbaterile congresului — sc civilizaţia moderna. Asigurăm spori iniţiativa şi răspundereo
cele realizate Io fabricile la sate vor trebui ca în pre birile recapitulative pentru al Cabinetului Judeţean arată in continuare in scrisoa conducerea partidului şi o sta lor în îndeplinireo sarcinilor,
de prefabricate, iar (a gătirea convorbirilor recapi toate formele In fiecare cerc de partid Omagiu re — au făcut o anoliră multi tului, pe cetăţenii patriei noas ceeo ce v a avea ca rezultat
fiecare apartament se e tulative sâ desfăşoare o susţi de invâţăm int se vor organiza laterală a activităţii cooperaţi tre — se spune în scrisoare — creşterea eficienţei întregii noas
conomisesc 30 ore mano nută artivitate urm ărind re două convorbiri recapitulative, ei meşteşugăreşti, ou fost un bun că vom face din calitatea deser tre activităţi.
peră. In afară de cele zolvarea problemelor a tit de o convorbire pe tema po liticii (Continuare în pag. a 3-a) O emoţionantă sărbătoare prilej de generalizare a experi virii o chestiune de onoare pen Toţi meşteşugoriî cooperatori
amintite, construirea blo s-a desfăşurat în pragul a enţei dobîndite şi au dovedit tru fiecare cooperator core — se arată in scrisoare — vor
curilor din ponouri mari cestei primăveri la Şcoala moturîtateo. chibzuinţă şi entu lucreoză în unităţile noastre folosi priceperea, hărnicia şi ta
permite economisirea unei generală ur. 1 din oraşul ziasmul cu care meşteşugarii sînt Enumerînd principalele obiec lentul lor pentru eo cooperoţia
cantităţi înseninate de Hunedoara. Una din cele hotârîţi sâ contribuie la reali tive către care se va îndrepta meşteşugărească, organizaţie so
lemn. mal harnice şt active învă za reo sarcinilor stobilite de în viitor otenţîa cooperatorilor cialistă a meşteşugarilor din
Anul acesta sini pioni ţătoare — Margareta Laszlo Congresul al IX-leo şi de Confe meşteşugari, scrisoarea sublinio- Românio, să se dezvolte şi să-şi
ficate sâ se realizeze alte si-a luat rămas bun de la rinţa Naţională a Partidului Co zo că aplicarea consecventă a îmbunătăţească continuu activi
blocuri cu panouri din şcoala la a cărei catedră, a in munist Român. măsurilor stabilite de congres tatea.
zgură expandată fn stra struit si educat generaţii în Delegoţii Io congres, ca repre pentru creşterea capacităţii de
da Măreşti din Deva, s-a tregi, tim p de aproape un zentanţi ai tuturor meşteşugari producţie, pentru diversificarea Asigurăm Comitetul Central
folosit zgura discuită de sfert de veac lor din cooperaţie, s-ou anga serviciilor, va foce ca activilo- ol Partidului Comunist Român,
furnal pentru lucrări de Ingineri, medici, profesori, jat să depăşească prevederile tea cooperaţiei meşteşugăreşti pe dumneavoastră personal to
blocaj, încercările sint a- constructori, siderurgici — planului cincinal, oducîndu-şi în sâ se ridice la nivelul celorlalte varăşe Nicolae Ceauşescu. că
vontajoase, metrul cub de foşti elevi ai Margaretei felul acesta contribuţia Io reo- romuri ole economiei, devenind vom depune toate eforturile pen
zgura e cu 31,12 lei moi Lasslo — au ţinut să aducă lizorea sarcinii centrale stabili astfel o Industrie cooperatistă tru înfăptuirea sarcinilor de ma
ieftin decît piatra brută un cald omagiu. învăţătoa te de partid, rîdicareo bunăstă modernă. re răspundere ce ne revin din
necesară Io lucrări de ge rei lor în ziua cind aceasta rii întregului popor, Calitatea superioorâ a pro istoricele hotărîri ale Congresu
nul amintit. (Si încheia şiragul unor ani lui al IX-lea o! partidului, con
Textul scrisorii menţionează a
de muncă carh l-au dăruit poi că măsurile pe care le-a duselor, frumuseţea şl varieta- tribuind astfel Io ridîcoreo pa-
teo lor vor face ca
mărfurile
Maşină rie săpat satisfacţii, de nebănuit. adoptat congresul vor duce la noastre să fie competitive pe tnei noastre socialiste spre ce
le mai înalte culmi ale progre
extinderea şi îmbunătăţirea re pieţele externe şi ne va permite sului şî civilizaţiei.
gropi pentru
plantaţii
Pentru o veni în spri Preludiu
jinul unităţilor coopera
tiste care plantează su
prafeţe însemnate cu
pomi şi viţă de vie, S.M.T.
din Haţeg a fost dotat la o inovaţie
cu o maşină de construc
ţie românească cu ajuto
rul căreia săpatul gropi
lor, lucrare ce necesită un Despre pasiunea pentru xare sini confecţionate din
mare volum de muncă, se inovaţii, răbdarea cu care material recuperat si dau re
efectuează mecanizat. ingineru-l sej isi depistează zultate bune.
Maşina de sâpot gropi subiectele, migala cu care le Prezenţa inginerului şej
— M.SG.-1 — realizea supune observaţiei, apoi le este actruă si la alte ino
ză 40—50 gropi pe oră reuneşte sub o nouă. înfăţi vaţii, fără ca registrul să
— scutind munca a circa şare ne-au vorbit cu multă destăinu.ie vreun indiciu în
45 onmeni pe ii, — avind căldură unii muncitori de la aces sens. Aflăm că Teodor
diametrul de 800—1,000 U.R.U.M. Petroşani. In foţa Olaru, Gheorghe Maghiaru,
mm şi adincimea de 800 ochilor ni se derula cil 'înce Rapolti Gheza si alţii şl-au
mm. Ea este dotată cu o tinitorul un film în care ve pus in aplicare Inovaţiile cu
gamă largă de burghie deam m cele mai mici a>mă- sprijinul larg al eroului rin-
de diferite diametre, ceea nute contururile unor ac durilor de faţă.
ce permite folosirea a* ţiuni precis coordonate. In biroul inginerului $e/.
cesteia după necesităţi. Cu o asemenea recoman Tolvay Alexandru, vedem
Important este că. in a- dare despre inovator ne-am montată o planşetă. Pe ea.
fora de săpatul gropilor, grăbit fa cabinetul tehnic, fixai, un desen. Este vorba i n i i f i s a e 5 ! * * ; 9
maşina se poate utiliza şi pentru a ne spori volum ul de o nouă inovaţie.: „Grindă B
pentru executarea puţu de informaţii Dar aici. am pentru abatajele frontale cu
rilor obsorbonte unde stra rămas descumpăniti. deoarece susţinere telescopică". Efi ■
tul impermeabil este Io pe numele inginerului sef cienţa? înlocuirea celor din Antene pentru
suprafaţă, asigurînd dre- am găsit înregistrate doar Import st reducerea costului
narea terenurilor cu exces dtevo inovaţii. cu 30 la sută.
de umiditate. Maşina este Din încurcătură nc scoate — Cind va fi terminată televizoare
dotată şi cu macara, care responsabilul cabinetului teh inovaţia ?
poate ridica greutăţi de nic loan Mureşan.: ,.Ccea — Probele de laborator, o-
circa 700 Irg. Greutotea ce vedeţi consemnat In re vcraţiile de tratament tor- Intreprindereo „Electro-Mu-
maşinii nu depăşeşte 400 gistru este o parte infimă mic ne arată că sintem pe reş" o lîvrgt primul lot de
kg şi este purtată de trac din activitatea laborioasă a drumul cel bun, dar mai 3 000 antene de tip îmbu
toarele U 650 şi U 651. inginerului şef. Dînsul a re avem totuşi dc parcurs o nătăţit pentru televizoare. A
fn acest an, maşina se multe inovaţii, fără a fi in etapă importantă. daptate recepţionară emisiu
va utiliza intr-o serie de trat in domeniul public‘,. Reţinem invitaţia din fina nilor de televiziune pe toate
cooperative agricole de Am consemnat, astfel, sis lul discuţiei noastre, de a canalele, noile antene sint
servite de către S.M T. temul dc fixare a armături participa la premiera apli in acelaşi timp mai uşoare,
Haţeg, la săpatul gropi lor de galerii ce dezvoltă — cării inoi'aţici intr-unui din simplu de montot şi mai ief t
lor pentru infiînţareo noi faţă de cel vechi — o forţă abatajele Văii Jiului. tine decit vechile tipuri, D
lor plantaţii intensive de De la cădere pină Io prelucrorea fină, trunchiul copacului străbate un drum al me* de strlngcre de 3 ori mai (Agerpres) fl
pomi conizorîî. Foto VIRGIl ONOIU marc. Aceste elemente dc fi N. ALEXANDRESCU CI PRU
II
V ______ ________________ _______,
II 0 Pentru prima oară de Io
II începutul crizei cipriote, de
II clanşată ir> 1963, locuitorii sec
li torului turc din Nicosia pot sâ
Disciplina intern* a între 500 000 lei. Toi în această peri în viitor să lie extinsă la ma timo neuIilivrat este totuşi ri termen cu 30-40 de minute Dc ?! părăsească acest sector fără
prinderii. în sensul pi larg, a re oadă. productivitatea muncii joritatea locurilor de muncă dicat la multe locuri de mun ficiente se observă si in ceea ?i sâ fie supuşi vreunui control
in vedere toate laturile proce a crescut cu 573 lei ne fiecare Ca urmare, indicele de u tili că din cauza intir/.îerilor, ab ce priveşte eşalonarea conce II Aşadar, după o perioadă de
sului de producţie, ale activi salariat-. zare a timpului de muncă a sentelor nemotivate învoirilor diilor de odihnă. Pentru per II încordare, ce a ţinut cinci ani,
tăţii economico-linanciare la Menţionăm ca pozitivă preo- crescut an de an, Dacă In tri- si concediilor fără plată. Tim- sonalul tehnico-administra ti v, II ciprioţii turci se pot deplasa
nivelul întreprinderilor, secţi de exemplu, s-a întocmit un II oriunde doresc. Această mă
ilor si tuturor, locurilor de arafic cu plecările în conce II sură este apreciotâ ca un fac
muncă Localizată această pro diu. Dar dintre cei aproxima II tor menit să destindă atmos
blemă la Uzina „V ictoria" Că- tiv 500 de oameni, numai trei II fera din insulă. Se creează po
lan ne conduce la preocupa l-au efectuat in lunile ianuarie II sibilitatea ca ciprioţii, greci şi
rea colectivului pentru înde şi februarie, majoritatea Dlam- !! turci, sâ trâioscâ paşnic şi în
plinirea ritm icii si la toii indi- licindu-se pe perioada de va II condiţii de egalitate, fără nici
( alorii a planului dp producţie, ră. Consecinţele acestei „pin II o discriminare.
respectarea termenelor de li nificâri" asupra folosirii ralio li
vrare si reducerea preţului de condifie a afirm ării permanente nale a timpului de lucru pe to! II P A N A M A
co^t iim pu! anului nu sînt greu <L II
Urmarea firească a g rijii ghicit. II ® Criza politică din micul
pentru desfăşurarea activităţii Rezerve pentru întărirea di- II stot latino-americon se apro
continue, ce se reflectă în ni »iplinei si dezvoltarea sîmţu pie, pare-se, de deznodomint.
v e lu l rezultatelor obţinute o i r uparea conducerii pentru ex raestrul lV al anului 1967 acesi pul neutili/nt din această caii lui de răspundere sînt nrezenl Comisia de anchetă o Adunării
nă acum. este faptul că în pti- tinderea muncii în acord, ceea indice era de 7,9.3 orp, în luna /ă s-a ridicat la 1.200 ore-om, atit în ceea ce priveşte re^ Naţionale a confirmat acuzaţii
molo 2 luni din acest an la in ce s-a reflectat pozitiv in lolo- februarie n.c el a crescut pină pierderile de producţie repre pectarca procesului tehnologi» le ce i se aduc preşedintelui
dicatorul producţiei g l o b a le s-a sirert mai raţională a timpului la 7,95 ore zentând 76.000 Iei. Protagonişti cit si în sfera aprovizionării ţării Marco Robfes. Miine, A-
oblnuit o depăşire de 2.034 000 de muncă. Dacă in anul 1960 Nivelul rezultatelor obţinute la capitolul indisciplină sini Si rlpsfacerii m ărfurilor şi pro dunorea Naţională panomezâ
lei. la Droduclin marlă s-au munca in acord a reprezentat in perioada analizată Diitea unii muncitori de la turnătorie Inselor uzinei O plivire «isu va relua dezbaterile pentru a
23.85 la sulă iar în anul 1967 li insă şi mai concludent dacă seroicocs şi intărcări-descâr* examina aceste acuzaţii.
înregistrat peste prevederile
— 23.46 la sută, în primele in circuitul tehnic şi economic cări. unde sînt frecvente ca A. NAGY
olanului un spor de 3.045000 două luni ale anului 1968 a al uzinei erau antrenate toate zurile de începere cu înlir- A MOLDOVAN In acelaşi timp Partidul
lei, iar la producţia marfă vîn- ceasta a crescut pină la 3122 rezervele existente. Cu toate ziere a programului de mun In fotografia de mai sus vă prezentăm echipa de lăcă popular din Panama, cheamă
populaţia ţârii să-şi intensifice
dută si încasată un plus de la sută, existtnd premisa ca, realizările oblinule. fondul de că şi încetarea lui inainte de (Continuore in pag. a 3-o) tuşi de Io secţia a doua metalurgică a P.C. Orâştie, condusă acţiunile pentru a impiedica
de luliu Popo, executind o verificare Io un vas cu amestecâtor.
forţele antidemocratice sâ fal
sifice olegerile.