Page 34 - Drumul_socialismului_1968_03

Duminică 10 martie 1968
DRUMUL SOCIAnrvu"

M A R C A R E Ş U L

Nestematele folclorului românesc, păstrate din stră­ Marca reşul.
buni, au trecut peste graniţele vrem ii fără a-şl pierde In seara Marcareşului. pt-
din frumuseţea, culoarea şi originalitatea lor. In zilele dc nâ se încarcă masa cu peri-
iarnă, ori la diferite dale din an. obiceiurile se reeditează, şoare, pîine caldă, costiţe a-
şalele devenind gazdele unor neîntrecute sărbători. f urnolc, cîrnaţi. sîngereţi.
P rin m aterialul dc faţă deschidem rubrica ..Datini mă ieşi, ţuică şi vin, feciorii
strămoşeşti", prin care vom eferi c itito rilo r o salbă din cclc şi bărbaţii celor m ăritate joa­
mai îndrăgite obiceiuri Prim ele m alorialc ale acestei ru ­ că şepticâ şi se cinstesc c-o
brici ni tc-a oferit profesorul Ion Mnrincscu din Clvltld (Ha­ ningă care trece din mină în
ţeg). care a sirius cu pasiune şi migală ncsteniolc folclorice mină. iar o parte din fete şi
din satul în caic munceşte şi trăieşte. neveste torc pentru gazdă.
La omenie, din toate bu­
catele. cea mai mare trecere
O dată cu venirea serilor v'alâ dc-afarâ feciorii, torsul o au scoverzile şi pancoveie
lungi de iarnă, încep şeză­ şi cusutul sînt numai de fo r­ ..luate acu de pe ploatân".
tor ilc chitidenilor. Şe/.âtori- mă. Fetele abia aşteaptă să fie ' vorba chitidenilor, „cum o
le se fac Ia vecini şi iau par­ smulse de sub furcă )a „ha- coace, ad-o-ncoace“. Că ele
te la ele a lil fetele cit şi ne­ ţeganâ- dc feciorii care n-au aduc pofta de vin şi de aici
vestele. Cile n-are de lucru altă treabă de făcut de cit rumencala în obraz şi ve­
o femeie sau o fală de mă­ sâ Ic invirtâ. în ciuda strigă­ sel ia.
ritat. la vr eme de iarnă : li­ turi! care spune că : După ridicarea mesei înce­
nă, in, cînepâ de tors pentru Am venit la şezătoare pe petrecerea cu Joc. care
iţari şi câmâşuţe pumnăşei Să cos floare lingă floare ţine „pină-n răsărit de soa­
şi eiupace de cusut, pene de Să se m it e orişicare re". unde :
s tru jit. Unele femei sint per­ Dc-nşa fată lucrătoare ! Joc ficio rii
manent „gazde de şezători",
iarnă de iarnă.
Obiceiul salului cere ca la
şi nevestele „ca să poată lu­ Datini
astfel de şezători, pînâ pe Ia
orele 12, să fie numai fetele
LEBEDELE CASTELULUI Piti HUNEDOARA cra". Singurul care poate sta
Ceaţă de faţă „să doarmă" este băr­
batul gazdei, care de cum se
înserează, se dezbracă şi se striat
ba vă sub precoiţă ,.câ nu se
Balada nefericitului Trubadui artificială face să se dezbrace de faţă
cu muierile'*. El n-are voie să
intre în taclale. în schimb
Nu-i bai de asta. că acu’
Pentru ferirea pom ilor poate ride pînâ-i dau lacri­ cînd îs feciorii la-ndemină, Ca nebunii
$i-nsurnţii
fru ctife ri de îngheţ se mai m ile dacă vorba-i bine toar­ parcă mar bine se aiaplâ al­ Ca turbaţii.
utilizează şi astăzi căldu­
RENH şi a p re a fe ric ite i Barbara... ra fum ului ce se ridică din să pe lim ba cuiva şi s-o răs­ tă strigâturâ. care-i mai de fac un cerc în ju ru l gazdei
La despărţire, cei poftiţi
plătească cu un ..fi-ie-ar să­
veselie decît de lucru :
nătoasă. că bunâ-i moi fu
focuri aprinse in grădini şi
livezi. Şi uite aşa. de trei o ii pe Fie şezătoarea marc şi lî mulţumesc cîntînd „Cîn-
Pină-n răsărit dc soare
tecul gâzduţei" :
întotdeauna satele de | Intr-un omurg de toomno-ntirziotă ci caută prin ziduri să străpungă, Omul de ştiinţă japonez săptâmînă. în afară dc m ar­ Lumea să se veselească Găzdiţă, găzdiţă.
I. M iliara a propus ca fu­
munte atrag prin pitorescul pe cind urco, plutit, înspre iatac, înspre fereastra ultimului turn mul să fie înlocuit cu cea­ ţea. vinerea, simbăta şi-n a* Torsul furcii să sporeascăî Ia-m i ieşi in portiţă
jun de sărbători, pe lingă fi­
Si frumuseţea de nedcscris o trîmbiţa vesti, inspăimîntată, ciudat de liniţtit în noaptea lungă Şi, apoi, de ce sâ zicem Tc uită pe sus
a peisajelor ce le înconjoa­ întoarcerea stâpînului posac. sub privegherea astrului nocturn. tă şi a inventat o metodă rul de lină. in. cînepâ se torc numai de fete, câ nici m ări­ Că stelele nu-s :
de creare a unei ecţe tra i­
a m intiri. întîm plâri, basme
ră. Mulţi iubitori dc dru­ Ca un pumno! necruţător al morţii nice ghicitori, ori vorbe de duh. tatele nu se dau in lături de Te uită pc cer
meţii, jară să ţmă seama de lovind-o sunetul necontenit, (...La oro osto mina pătimaşă Cu 10 ani în urmă. M i­ Una dintre părţile frum oa­ la Joc. dacă vreun fecior le Că stelele pier ;
anotimp — căci fiecare în Borbora nu s-o dus spre turnul poiţ o cuprindea cu stringere uţoară, liara a sintetizat prepara­ se ale şezătorilor este şi în­ irnbie şi a doua oară „câ nu Tortu ce ţi-nm tors
parte işl are atracţiile lui — so-ntimpine stopînul legiuit, sub ochiul lunii. — singura părtoţă trecerea. Două cîte două, în ­ stă fain. muiere cu bărbat Fic-ti dc folos.
pornesc la drum dornici dc ci-mpleticlndu-ţi păţii pe covoare care-i vedea cum. seara după seară, tul „ORD" pe care l-a di­ dreptate faţâ-n faţă. sub fu r­ şi cu copii să te duci de cum Să nu-ţi pară gros
a cunoaşte noi frumuseţi intro-n iatacul plin de mirodenii ; vibrind de muzici noi, interioare, zolvat în apă într-o con­ că. fetele şi nevestele se iau le cere", „îi fain mai întîr, Că-i ţie noapte tors ;
centraţie de 10 la sulă. Cînd
sau de a se odihni In m ijlo ­ ţi uţo o închise cu zovoore îţi limpezeau furtunile din ei, emulsia obţinută se pulve­ „pe întrecute". Atunci sâ sâ faci. acolo, niscai ponturi". Noaptca-n şezătoare
cul naturii, O astfel de călă­ ţi ochii, cu inneguroreo genji. cutremuraţi de lunga-mbrăţişore auzi s firîit de Lise 1 Nici ti­ Fa. dar Marcareşul e ce c! Sara pc răcoare
torie am întreprins pe Cerna Departe de frămîntul tuturora ţi mistuiţi de jarul dragostei...). rizează. fiecare particulă na din cele de faţă nu vrea Cită zarvă şi pregătire ! Sâ Găzduţă, gâzduţă.
în sus, spre pitlul Flancu­ in taina credinciosului ungher, de apă din aer se acoperă să se lase mai prejos ca sâ (ic mîncare şi băutură pc Să-ţi faci mînccuţâ
lui, care strînge in albia sa se aşeză în jilţu-i 'nalt. Io oro Mistreţ turbot, soţul izbi*n minere. cu un strat subţire de nu fie luată drept leneşă ori săturate şi joc „cit le ţine cu­ Să mergi nănăşuţă :
izvoarele din virfurile de cind luno face primii păţi pe cer. Uţa sări in lături din zovoore. „O ED‘\ In condiţiile în nepricepută. $i ele mai ştiu răţia". ca la nuntă. O sâpfă- Să-ţi faci poale creţe
munte ce sint situate la est . Barbara, ’nvăluito de tăcere, care o picătură de apă o- că in noaptea Marcareşului, mînă durează pregătirea. Fie­ Să um bli-n uspeţe.
de Vadul Dobril. Peisaje dc (...La oro osto-n fiecare seoro. în jilţu-l sta. in dreaptă nemişcare bişnuitâ dispart- în 12 se­ celei mai îndcinînatice In care fată şi nevasta, care a Sara hună, gazdă bună,
o frumuseţe rară, cu chei cu trup mlădiu ţi cu priviri fierbinţi, Dar ochii el, scăldaţi de-o altă lume. cunde. picătura acoperită tors. i se va da ..locul de luat pai'te toată iarna la şe­ Şi m ulţam de voie bună
romantice îţi Incintă ochiul frumosul Trubadur fora de ţară nu văd în uţâ braţul ucigaţ cu preparatul „OED" rămî- cinste" în capul mesei. zătoare, aduce bucale şi bău­ Si dc cină cu lum ină
la fiecare pas. Minunatele întruchipând eternele eforinţi, întins prin beznă co să o sugrume, ne în aer tim p de 10 ore. După ora 12. cirul dau nâ- tură la „gazda de şezători" Şi de scaun cu liodină î
şi o ajută sâ pregătească
p rivelişti naturale — pădu­ îngenunchea in progul încăperii nici vlrful spadei aţintit trufaţ. ION IMARINESCU
rile si poienile, stincilc dăl­ smerit, in oţteptoreo unui semn Atîta. doar, li fu sortit să vadă :
tuite parcă de o mină nevă­ ce. luminind arcadele tăcerii, trupul iubitului, — zvîcnind ciudat
zută — au un farmec pito­ dădea chitarei formec ţi îndemn...) prin umbra serii, intre ea ţi spadă —,
resc aparte. cum se frîngeo fa pieptul ei, tăiat
Castelul tulburat păreo că arde Şi cuprinzîndu-l trupul în cădere,
Sub torţele ce-mpurpurou pereţii ţipă sfîţietor de ascuţit Pătrundere
treceau străjerii fIuturînd stindarde ţi ţipătul vuia în încăpere
Itlnerarii ţî scopărind din cremenea şireţii ca vîntul pe-un ocean dezlănţuit. reciprocă
Podul înolţ, încins cu zeci de lanţuri,
îl coborau cu voere de fier (...ta ora asta. moi gîndi Barboro. n a iin u i
deasupra apelor vuind in ţanţuri, uitînd urgia crudului stăpin
k M € # » r« K sa Intre mohorîtu! cavaler : ţi sorutînd obrozul pal co ceara (Monoverb : 4— 12)
ţi porţilor cu ţipăt în ţiţîne ţi fruntea îngheţată lingă sîn,
le slobozeou zăvorul de oţel. 10 oro asta îmi şoptea : — O. lasă
Curtenii, în genunchi, strigau : — Stăpîne ! castelul vechi ţi vino-n ţări străine
Bine-al venit, Stăpîne, Io Castel ! Oşteanului nu-i trebuie mireasă, Case 'i 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
In mijlocul acestei naturi Dar ochii lui nici nu clipeau. Ursuzi dar cintul meu se stinge fără tine,,,). 1 j
— pe plaiuri si poiene t$i au priveau asupra tuturor, pe rînd ;
aşezate satele, pădurenil. ţi trornete zvîrleo din ochii cruzi — Sint bucuros că te-om găsit, muiere ! 2 " \
Oameni cu o puternică tra­ ţi mîna-i sta pe spadă, oţteptind Tu nu te bucuri de venirea mea ? O R IZ O N T A L : 1. Pus la ca­
diţie folclorică, locuitorii a­ se mar i ; 2. Conduse acasă! ; 3 i i A i;i
cestor sate sint oameni pri­ (.,-Lo ora asta cînlecuî cules ...Şi încleţtindu-şî mîno cu putere 3. .Ioc de noroc — Băutură — 4
mitori, întotdeauna bucuroşi din ţara cu văzduhurilealbostre in părul lung ce n strînsul lui albea Doi, trei, in cam eră!; 4. D iv i­ i n - 1 i 11 »•
dc oaspeţi. Am admirat se preschimba in vorbe cu-nţcles o tîril pe scările de piatră, ziuni la case m ari; 5. Pînâ la 5 A A. \ i l i f t
deopotrivă frumuseţile na­ pe buzele aprinse ţî mâiastre ; printre curtenii îngroziţi, trecu patru la terasă! — Casă! — 6 A I A
turale ale acestor locuri cu ţi po ţî î lui, vibrind de-nfiorore In hoholu i nebun părea că latră Oraş antic in Sudan; 6. A lifie 4
acelea clădite de mina o- se-opropiou cu stingăcii lireţtî strigoii oştilor ce le bătu. — Nota şapte la muzică! — 7
mului. Căminul cultural din ţi buzele Sullou în lumînorc Legîndu-i trupul, alb sub haina albă, Tot (reg.); 7. Bătut la table! — 8 W
Vadul Dobrii si Alun, ma­ să intre numai luno prin fereţli...). de stilpu-nfipt in mijlocul ogrăzii, Fonduri destinate unui anu­ A A A I
gazinul universal de la Bu- 11 rupe de la gît albastra salbă m it scop; 8. Stau la masă; !). 9 A M a ® *
nila sint construcţii la a că­ Intrînd în curte, tropotul bueslru ţî porunceşte defăimarea prăzii. Singur în casă! (plural) — 10
ror inălfare a pus mina fle­ se stinge, co la ţărm vuindul val Tim p îndelungat în cameră!; k A n
care locuitor al satului. Nu­ Şi azvîrlindu-i pajului eâpestrul Dar nici un om nu se clinti, de groază 10. Posedă — In pragul casei! 11 J fg
mai. fn ultimii ani au fost sare cu duţmănie de pe cal (...Atunci, smulgînd pironul ruginit — A utorul tabloului ,,Pe tera­ &
construite aici, peste ZOO de ţi urcă viforos spre scara Doamnei, zărit în zidul tumulul de poză, să la Sinaia'; 1 1 . Platform ă M IRON SOVEKEŞAN
case noi. Sint mari, lumi­ căci n-o văzuse stind printre curteni, îi puse-n frunte vîrful oscuţit. pentru dans — Anexă la o M IL IT O N M U M T A N II
noase. In oricare ai intra gă­ mai crunt ca vîntul ascuţit ol toomnei Şi înnegrind cu pumnul noaptea clorâ, casă. tectonic — Rele!; 5. In stepă! Cugir
seşti belşug si bunăstare. Mo­ mal îngheţat ca gerul asprei Ierni. trăzni pironu-n fruntea ei, rînjind.., V E R TIC A L : 1 . Ţin de palat — D orm itor moldovenesc; r>
bila modernă, televizorul si Trozneţte crud, sub pasul aspru, scara (singular) ~ Lom l public; 2. Scrisoare simplă — închide Ma r i t i mă
aparatul de radio stnt acum ablo văzută-rv pîlp de luminări, (-.-Lo oro asta-n fiecore seară, M ontat pe casă (p lu ra l);^3. casa; 7. Dau viaţă! ; H Drum
lucruri obişnuite printre lo­ dar ochii Iul, întunecaţi co seoro. luno-i vedea îmbrăţişaţi dormind.,.), Specialist în toţi — Baza ri­ de fier — Au o meche fină
cuitorii acestor sote. nici nu privesc urcuţul ’noltei scări, — In c ă m a ră ; 9. Ţine! — Sol! (Criptografie.: fi,2 5.2.3.5).
Un fapt, care in trecut NECULAI CHIRICA nei case!; 4. Ornament a rlv- — Fata din temă; 10. Virstâ
„le căşuna multe neplăceri"
— Stă în fip t la poarta casei
— după expresia unut lo­ (regionalism), II. Baza unei
calnic — astăzi este rezol­
vat : aprovizionarea cu măr­ case — Castelana din dreap­
ta 1
furile necesare. înainte,
pentru nimica toată, oame­ CONTINENTE D icţionar : OEL.
nii erau nevoiţi să facă ca- | IO NEL A M A R IU ŢE I
le lungă pinâ la Ghelar, j Cil lan
sau chiar la Hunedoara.
Acum, la magazinele Să­ O p r o b l e mă V IK G IL GIIEORGH(U
teşti se găsesc lucrurile tre­ Alba lu lia
buincioase. Şl clnd preocu­ SCUFUNDATE
parea celor care se ocupă
cu aprovizionarea este con­
jugală cu comanda gestio­
narului, mulţumirea locui­ Gondvana, Pacifida, Atlan­ Despre pieirea Atlantidei
torilor e unanimă. tida sint nume care nu figu­ a scris încă Platou. Relata­ Poştaşul Rebo
Mulţi cetăţeni ai aşezări­ rează pe nici o hortă. Foarte rea lui este controversată de Se cere ca cei 6 de 1 să fie aslfel folosiţi încit sâ dea un
lor vizitate ne-au vorbit des­ multe date dovedesc însă cu mulţi oameni de ştiinţă. Re­ total de 12. LIVHJ COVACI
pre dezvoltarea viitoare a între America, ICurasia si zultatele recentelor cercetări Deva
satelor in care trăiesc. Am Australia, pe. locul actualelor efectuate pe fundul Oceanu­
desprins dorinţa lor de a ri­ oceane, a fost cindva uscat. lui Atlantic au permis să se
dica noi construcţii soclal- Analogia lanţurilor de munţi stabilească locurile posibile RĂSPUNDE:
culturale, de a-şl înfrumu­ care se întind de ambele in care ar fi pierit Atlanti­ DEZLEGĂRILE JOCURILOR APARUTE ÎN NR. 4095
seţa continuu localitatea. părţi ale oceanelor Atlantic da (dacă ea a existat). Aces­ V iorcl Ad. Voicn — Si-
Am părăsit meleagurile şi Indian, înrudirea anima­ te locuri sint in jurul Insule­ M O Z A IC : 1. Săpun — T i- Aman; 7. Piesa — Iri — E ri; merja. „R adio"-ul dumnea­
pădurenilor cu dorinţa de lelor care locuiesc pe coas­ lor Azore si In jurul Insu­ bisir ; 2. Apa — Cor — Lutra; 8. I — Rt — A nim al — T; 9. voastră prezintă un oare­
a le revedea cit mai curînd S. U. A. — Accelerator linear cu o lungime de 3,2 km nu­ tele continentelor si ntai ales lelor Canare. Modificările de 3. Lala — Tisa — A — C; 4. CI — Icre — Azore; 10. Ta­ care interes, ca formă de
Locurile, oamenii, tbtul a­ mit ţi dîvîzor de atomi, cea mai mare instaloţie din lume pen­ în insulele sudice, nu dove­ pe fundul oceanului au a­ Arabe — Boneta; 5. Marrţa — blouri — Idol; 11. Ole — Ra- construcţie, însă nvînd un
trage. tru a sonda nucleul atomului, core se află lo Universitatea deşte oare că aici arz ex/s(al rătat un relief asemănător Far — Vs; 6. Ri — Nume — vel — Isa; 12. Roman — A rn- colţ negru este nepubli­
citulva continente?
cabil. Poate câ, retuşat, pe
Stronford, Son Francisco — California. cu cel descris de Platou. ceis.
S. CERBU „ici pe colo" sâ iasă ceva.
t COPERTA LITE R A R A Ion Şl. Ion — Sim eria-
Nicolae Ţie : „N u trageţi în caii de lemn". T riaj. Careul este bun, pă­
cat însă că sem nificaţiile
i **i ••••#% ne* n iliilm iiiita m M fm m im im iH iirn N fi sint a tit de „enigmatice"
incit nu-1 putem publica.
Refaceţi sem nificaţiile şi
izm &m rm m in e r a le în măguri de calcare jurasice traşul şi prelungirile acestuia, prin dizolvare cu ioni de Ca, trim ile ţi-lc .
drate in masive vulcanice şi
ţie le străbate şi se încarcă
poalele muntelui de trahit Ce-
Mirccn Istratc — Sebeş
zona
(1000— 1 100 m). Toată
dealul D um brăvii.
m arginală a depresiunii este La numai 3 km de poalele Mg, Na. Fe etc. sud-est a Ne pare râu, dar nu publi­
La marginea de
căm careuri fără temă. De
bogată în filoane de mine­ m untelui, pc o ram ificaţie a satului Trestia, la poalele (lea­ asemenea, c bine sâ ştiţi câ
d e p re s iu n e a ( i ) ceii Sâcârîmbuiui, care trebuie văii Dubei, p u iu l „m ocirlei", m it „hoancâ", a fost id e n tifi­ sint anumite reguli în re-
reuri complexe. în special în
lului D um brăvii, în locul nu­
partea de est şi sud, în mun-
cu
s-au găsit două izvoare
care trebuie
busism
res­
cat încă un izvor cu proprie­
ape minerale clorale, bicar-
pectate.
să influenţeze mineralizarea
Bojiţă — Alba
Mirccn
apelor de in filtra ţie . bonate. Unul se află în malul tăţi de apă calcicâ, magnezică, Iuiia. Nu mai avem con­
drept al p in u lu i, iar al doilea
cloratâ, cu predominarea ioni­
Observaţiile întreprinse, to­ la 50 metri depărtare de ma- lor de Ca şi Mg. ceea ce in­ curs cu prem ii. Cele „zece"
Comentind unele păreri ex- I nim rînd pe rînd izvoarele m i­ talici. Cu siguranţă că mani­ gici şi clim atici, care le deter­ ponimia locală ca şi discuţii­ -lul sting Accesul în izvoare dică necesitatea de a fi luate probleme trim ise le re ţi­
primate în legătură cu exis­ nerale Boholt, Pâuliş-Şoimuş. festările de vulcanism, mefa- mină proprietăţile şi compo­ le cu localnicii, au îndreplat se face destul de greu, pe un in seamă, cunoscînd rolul cal­ nem şi, în lim ita spaţiului
tenţa izvoarelor minerale clin Chim india, Hnrâu-Pîncota, Ra- morfism sau sedimentaţi? au ziţia chimică, structura geolo­ atenţia asupra posibilităţii e­ teren accidentat, prin pădu­ ciului in organism. disponibil, vom publica pe
M unţii Apuseni, ar trebui să polţel. Bobilna, Geoagiu-băi avut un rol im portant la în­ gică îndeplinind rolul hotărî- xistenţei unor izvoare minera­ rea Greleşti, cu fng şi carpen, Zona izvoarelor descrise, cele mm bune.
acceptăm ideea că aceştia... etc. Zona pe care se întind ? chegarea şi alcătuirea structu­ tor. le. La locul mocirlos din sus ce îmbracă colinele de la poa­ identificate în pârlea de sud- Ion Apolzan — V jn ţu l de
„silit o unitate geologică să­ Liniar, nu mai m ult de 40 km. rilo r geologice. In depresiunea Bâiţei. apar de Greleşti. „trag vilele să lele Ceiraşuliu. Debilul izvoa­ est a depresiunii Bâiţa, pune Jos. Ne pare rău de stră­
racă în ape minerale". (Ma­ şi de obicei la contactul te­ In strînsâ legătură cu erup­ distinct caracterele frăm intâ- beie apă vara" sau „ereu în ­ relor se apreciază la cca. 1 un semn de întrebare, acela dania dumneavoastră. Co­
nualul inginerului de mine, raselor Mureşului cu prelun­ ţiile vulcanice neocene din a- rilo r geologice şi în special gheaţă apa m laştinoi", «sub l/m inut Este caracteristic m i­ dacă această zonă n-ar trebui perta literară nu poate fi
secţiunea V, pag. 92). girile sudice ale brîului mun­ ceastâ parte, şi ca efect al a­ ale vuicanism ului nou, prin deal apa-i tare rea (hoancă)" rosul şi gustul clorat al apei. luată în atenţie pentru studiu publicată, deoarece este
Aşa s-ar părea, discutînd ţilo r Apuseni — Metalici. Date cestora, stau zăcămintele de diversitatea rocilor eruptive — sint numai o parte din spu­ ca şi al năm olului din mlaş­ şi prospecţiuni de adineime, „prea forţat" numele auto­
pe ansamblu zona Apusenilor, noi vjn să confirm e existenta m inereuri şi izvoarele mine­ de andezJte, tralnte. riolile. sele unor cetăţeni din Hârţâ- tina izvoarelor'. în scopul descoperirii şi cap­ rului. Ecuaţiile sînt minore.
dar intrînd în referiri asupra şi a altor izvoare, încă necu­ ralizate. Sigur că apele mine­ daci te, bazalte. tu fu ri vulca­ gani — Trestia. Probele de Din analizele chimice rezul­ tării surselor de ape minerale Nu vă descurajaţi. Poate
părţii de la nord de Mureş a noscute — cele din depresiu­ rale s-au form at după stinge­ nice etc De o parte şi de alta apă din diferite puncte ana­ tă o compoziţie bogată în clo­ care există cu siguranţă în a- cu altă ocazie sâ aveţi sor ţi
„m etaliferilor "• denumire bi­ nea Bâiţei. rea a ctivită ţii vulcanice. Apa a rîultn Câianul apar mâuun lizate de Inspectoratul sanitar ruri. hicarbonaţi. sodiu, sul­ ceaslâ parte Deocamdată, de izbmdâ.
necunoscută, apare evident Explicaţia form ării şi origi­ de suprafaţă, pătrunzînd pe calcaronse care iau forme de stat Deva cu concursul faţi. calciu, magneziu, azotaţi, identificarea de izvoare m i­ *
numărul mare de izvoare de nii lor trebuie căutată în tre­ fisuri şî fa lii în adîncimc. mai pronunţat? pc alocuri, preţios nl tovarăşului dr. Ru­ (ret etc. Apare evident gradul nerale în zona Bâiţei prezintă La careul „Mozaic" pu­
apă minerală, unele din ele, e cutul frâm întat al acestei zo­ străbate roci de compoziţie creîncl adevărate chei. Valea sii Seplimiu .şi al laborantului relativ ridicat de m ineraliza­ o im portanţă teoretică, valori­ blicat în ziua de 3 m artie
adevărat, cu debit relativ scă­ ne. în complexul de factori diferită şi se încarcă cu sub­ se lârveşle în apropierea Bni- Furdui M ilionar, au confirm at re al izvoarelor, n câtor ori­ ficarea lor constituind o pro­ ac., s-a strecurat o eroa­
zut. fizico-eeografici, geologici ca- stanţe minerale Originea şi ţei, în depresiunea cu acelaşi calităţile minerale ale unor gine trebuie pusă in legătură blemă de viitor. re. La 7 vertical se va citi:
Pornind spre est de la cu­ re-şl pun amprenta pc fizio ­ formarea lor apare clar ca o nume. dezvoltată intre coline izvoare. Astfel, s-au id e n tifi­ cu compoziţia complexă a ro­ Prof. CORNEL STOICA „M etropolă de papuaşi".
loarul Ormindea—Deva in til- nomia actuală a M unţilor Me­ consecinţă a factorilor geolo­ nivelate (400—500 m) înca­ cai trei izvoare minerale la cilor, pe care apa dc in filtra ­ Deva